1,238 matches
-
sub scutul lui Hohenzollern? " - "Da. Regele Carol și-a câștigat mari merite pentru cauza noastră; România are legi liberale și, deși aparținem unei alte rase, ne-am simți fericiți dac - am fi fost vrodată atât de liberi ca țara vecină. Conaționalilor noștri, dintre cari 50 000 trăiesc în România, le merge bine; ei stau sub legi drepte și chiar plângerile din Dobrogea, ce porneau de la nemulțumiții din Tulcea și Măcin, au amuțit față cu evenimentele din Bulgaria. " - "Opoziția d-voastră nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
străveche încape pe mâna unui patriot, în genere străin de origine, care caută să scoață lapte din piatră. Puțin [î]i pasă de soarta lucrătorului, puțin de biserică ori de școală. Omul e pentru el nu un compatriot, nu un conațional, nu ostaș sau cetățean; e un instrument de muncă, o vită trebuitoare pentru un timp mărginit, până ce o vinde sau o arendă altuia moșia. Rău hrănit, rău îmbrăcat, având locuință rea, maiestatea poporului român, norodul, cum zicea Matei Basarab, nația
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
întrețin legături trădătoare cu valahii din Transilvania, iar urmările acestor agitațiuni sunt întrecute numai prin nerușinarea cu care se tăgăduiesc. Pentru a încorona toate acestea se întreprinde o primblare militară peste graniță, desigur numai cu intenția de-a demonstra pipăit conaționalilor valahi din Transilvania cât de nelimitată e puterea regelui Carol. Se poate deci ca o gazetă austriacă să nu se 'nfunde în declamații în contra impietărilor... maghiarilor? Dar să lăsăm astea. Marotele și predilecțiunile "Nouăi prese libere" nu ne preocupă în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
panslavist. Politica neutralității este în adevăr nu numai plauzibilă, ci tradițională pentru români. Solidaritatea de interese pe care se întemeiază atât de mult foaia din Pesta nu va ajunge a se fixa ca convingere nestrămutată în spiritul public pe cât timp conaționalii noștri de peste Carpați vor fi tratați în mod escepțional și după legi escepționale. Ziarul din Pesta ne provoacă să facem o paralelă între românii din Ungaria și cei din Rusia. Această paralelă e lesne de făcut. Românii din Rusia stau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu se vor înțelege; iar unul din cei dendîi, voind să publice o broșură asupra cestiunii naționale, au scris-o grecește, nu românește. A scris grecește în adevăr, dar el au voit a fi înțeles și de greci și de conaționalii săi. Macedoromânii au avut un jurnal, "Frățilia întru dreptate", care se publica în limba cuțovlahă și în cea greacă. Românii o pricep pe deplin. Originea latină în adevăr e lesne de recunoscut în textul macedoromân și cuvintele culese din întîmplare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
limba lui, cum românii sunt preferați chiar atât de mult, încît de dragoste... le vine să ia lumea-n cap. Când cineva are parte de-o priveliște atât de duioasă și vede de cât respect, de câtă iubire se bucură conaționalii noștri de peste Carpați, mai poate fi îndoială că interesele noastre și cele austro-ungare sunt identice? Nici cîtu-i negru sub unghie. Toată greutatea e de-a ne-o dovedi nouă aceasta. Iată o treabă de care onor. Giani nu-i capabil
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
apărate, și cari sunt acele ce nu se pot înființa și ale căror produse s-ar putea introduce din Austria. Astfel numai interesele economice s-ar armoniza reciproc. Tot în cercul discuției intră, se 'nțelege, și tratarea ce se aplică conaționalilor noștri de peste munte, cari formează aproape jumătatea poporului românesc. Luîndu-se din calea acestui element piedicele artificiale ce se opun dezvoltării lui intelectuale și economice, dîndu-i-se liniștea necesară pentru a se ocupa, precum înclină, cu negoțul și industria, Austria ar înceta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
persecutat și pus în neputința de-a lucra împreună cu noi la opera comună de întregire economică. Nu la cuceriri gândim, și nici putem gândi la ele. Dar gândim la emanciparea materială și morală a poporului românesc de pretutindenea și când conaționalii noștri de peste Carpați n-ar fi împiedecați, prin șicane politice ungurești proprii a irita o conștiință cât de blândă, de-a munci în liniște pentru ei, poate că cestiunea dunăreană nici ar exista. [5 noiembrie 1881] ["CESTIUNEA DUNĂRII... "] Cestiunea Dunării
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mișcarea aceasta ar fi avut rezultatul că, din opoziție în contra puterei economice austriace, s-ar fi creat cu încetul o marină română. Se vede că nu asta a fost intenția guvernului român. D. Boerescu, edificat bunăoră de starea escelentă a conaționalilor noștri din Ardeal, s-a convins că prieteni mai buni decât pe unguri românul nu mai are și din considerația aceasta a admis și Comisiunea Mixtă și prezidenția Austriei în Comisiune; ba, ce e mai mult, au convins până și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
spunea Paulescu a dus la atrofierea idealului creștin pe care l-a avut spitalul la Începuturile sale”. Dar cine este bolnavul care se adresează spitalului? se Întreabă Paulescu. El poate fi bun sau rău, bogat sau sărac, virtuos sau vicios, conațional sau străin, prieten sau inamic. Ajuns În spital el este tratat la fel, fără a se ține seama de meritele sau nemernicia lui. În egală măsură, indiferent dacă boala este rezultatul unor cauze externe (traumatisme, accidente, infecții etc.), sau rezultatul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a lungul istoriei omenirii pentru a ocupa pământul. Câți oameni au murit, vărsându-și sângele și udând cu el pământul, pentru a-și apăra sau dobândi proprietatea asupra pământului! Sacrificiul lor a fost o necesitate? Ori mureau o parte din conaționali în război, sau deveneau toți robi sau sclavi? Până în prezent proprietatea asupra pământului este o necesitate vitală, ce se apără cu viața oamenilor. Pentru că educația oamenilor nu a evoluat suficient, pentru a ajunge să accepte: -Și să trăim ca frații
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
înainte și după 1944. Pe strada trandafirilor (1974) are ca subiect construirea Centrului de Televiziune din Chișinău, iar amplul roman-reportaj Cheiurile speranței (1982), scris în limba rusă, construirea uzinelor de automobile de pe râul Kama, protagoniști fiind câțiva muncitori și ingineri conaționali. Povestirile și schițele, ca și publicistica, și le-a adunat parțial în culegeri. În 1962, la Teatrul „A. S. Pușkin” din Chișinău i s-a jucat piesa Două vieți și a treia. La Moscova, în colecția „Viața oamenilor iluștri”, i s-
VIDRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290551_a_291880]
-
urme prin istorie datorită unui principe ungur - este una tipică și pentru trecutul românilor din Transilvania, care au conviețuit mereu alături de maghiari, și pentru destinul familiei mele, care s-a mai Întâlnit cu ei de-a lungul vremii. Dar câți conaționali de-ai mei de astăzi, foarte români și patrioți de felul lor, se pot mândri cu o ascendență atât de Îndepărtată, atestată de documente? Nu mai știu multe despre soarta ulterioară a Corneștilor, deși existența lor de nobili făgărășeni a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mare relatărilor străine, externe, cu privire la propria lor realitate istorică (imaginea celorlalți despre noi), analizându-le apoi În modalitățile pe care le-am evocat până aici. Ei au Însă la dispoziție și o altă categorie de surse, reprezentată de relatările călătorilor conaționali referitoare la o realitate străină. Atunci când abordează aceste relatări, nici istoricii nu mai acordă atenție valorii lor documentare, ci se concentrează, de regulă, asupra imaginii rezultate, Într-un efort cu o motivație și o finalitate de natură exclusiv imagologică. Al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
greu, chiar dacă merită să sperăm că nu e și imposibil. 4. Totuși, chiar dacă acceptăm ideea că românii și maghiarii ardeleni din epoca modernă și-au subsumat identitatea regională celei naționale, că au considerat mai importante legăturile care Îi uneau cu conaționalii lor din alte provincii decât cele existente Între ei, ne putem Întreba dacă aceste subiective percepții colective nu ignorau În mod flagrant realitățile? Indiferent de ceea ce credeau ardelenii, nu existau Însă structuri de civilizație reale, valori, atitudini, mentalități, capabile să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În acest spațiu o carieră intelectuală. Profesorul Moldovan, de exemplu, numit În anul 1886 șef al Catedrei de limba și literatura română a Universității maghiare din Cluj-Napoca, va ajunge În cele din urmă În funcția de rector al acestei universități. Conaționalii săi români nu Îi vor ierta Însă niciodată această integrare și Îl vor considera Întreaga sa viață, poate pe nedrept, un trădător. Revenind la istoria instituțională a Învățământului superior clujean, se cuvine să reținem anul 1872, când, sub administrația regimului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
politic național. Pentru a armoniza loialitatea lor față de stat cu cea față de națiune, românii din Transilvania vor solicita mereu transformarea imperiului Într-un acoperiș politic adecvat construcției lor naționale. În fine, a treia patrie pe care o propuneau intelectualii ardeleni conaționalilor lor era constituită din ansamblul teritoriilor locuite de elementul demografic românesc. Această reprezentare geografică delimita „vatra” teritorială a românilor prin frontiere naturale și minimaliza discontinuitățile etnice, care apăreau pe hartă doar ca niște insule nesemnificative, Înglobate În masa cât mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rol simbolic, dar care putea fi fructificat de către diverșii aspiranți din Europa Răsăriteană (polonezi, maghiari, români), prin ofertele de colaborare adresate Occidentului. Papiu ține să ridiculizeze respectivele aspirații ale maghiarilor, dar trece sub tăcere, În aceste pagini, dorințele similare ale conaționalilor săi. Tehnici asemănătoare de discreditare a adversarului, pe tema rolului jucat În Europa, Întâlnim și la alți inamici ai maghiarilor pașoptiști, croații banului Jellačić XE "Jellačić" . Într-un manifest al liderului croat, din septembrie 1848 (tradus, nu Întâmplător, tot atunci
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de acest gen, Întreținute de cărturarii români, erau destinate În primul rând publicului românesc, și nu maghiarilor (chiar dacă, aparent, aceștia reprezentau ținta principală a mesajelor respective), și nici chiar unor terți. Funcția lor de bază era aceea de mobilizare a conaționalilor, de subliniere și de repetare propagandistică a „adevărurilor” națiunii, menite să ofere coeziunea ideologică necesară unei acțiuni unitare la nivelul Întregii societăți. Identificarea și apoi „demascarea” inamicului național (la limită, atunci când este mai puțin prezent Într-un anumit context, chiar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fie În formațiuni neregulate, folosite de imperiali ca forțe de sprijin sau În operațiuni de gherilă. Actorii acestor evenimente au fost, În primul rând, soldații-țărani din zona Năsăudului, români de confesiune greco-catolică, Încadrați, În parte, de gradați și ofițeri inferiori conaționali, ca și de ofițeri de origine străină, de limbă germană. Lor li se vor alătura Însă și iobagi din regiunile limitrofe (Cluj-Napoca, Sălaj, Chioar), care vin și ei la Năsăud pentru a se Înrola sub steagurile colonelului Urban XE "Urban
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Așa a fost cazul incidentelor sângeroase de la Mihalț și de la Luna, popularizate prin presă și amplificate de zvonuri terifiante. Deși năsăudenii erau feriți, pentru moment, de asemenea amenințări, ei au fost animați, În mod firesc, de sentimente de solidaritate cu conaționalii agresați, ca și de resentimente xenofobe Îndreptate Împotriva celor care, În opinia lor, i-au atacat În mod nejustificat. După izbucnirea ostilităților și pierderea primelor vieți omenești, În toamnă, sentimentul fricii va fi Însoțit de acela al răzbunării. În acest
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
români să propășească, menținându-i În Întuneric și În Înapoiere - ocupa un loc esențial. Nu este așadar surprinzător faptul că și intelectualii iluminiști români combăteau cu vehemență, În spiritul discursului oficial, caracterul nociv al excesului de sărbători necanonice celebrate de conaționalii lor mai puțin educați. Petru Maior XE "Maior" , de exemplu, critică Împrejurările când s-au Început și s-au Înrădăcinat atâtea sărbători la români; care adăugând duminecile, de s-ar ține, cată a treia parte a anului o ar petrece
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o cauză a Înapoierii lor culturale și religioase, a fost dezbătută și de către intelectualii români, Îndeosebi În contextul ideologiei iluministe și al variantei sale iosefiniste. Am văzut anterior că Petru Maior XE "Maior" critica numărul mare de sărbători celebrate de conaționalii săi, asociindu-se astfel discursului oficial al autorităților austriece, care promovau, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, o politică tenace de limitare a acestora. Acum nu mai era vorba, decât prea puțin, de introducerea calendarului gregorian sau a sărbătorilor „latine
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se află care iubesc pe oameni a-i ține În rătăcire. Era un paradox lansat În mod intenționat. Cu alte cuvinte - vrea să spună Maior XE "Maior" , exagerând cu bună-știință, Într-un efort retoric de justificare și promovare a intereselor conaționalilor săi -, punctul de vedere al țăranilor români, În problema sărbătorilor, ar coincide perfect cu cel al Împărăției, iar cei care se opun reducerii acestora sunt, de fapt, nobilii! Atât țăranii, cât și autoritățile imperiale ar dori limitarea numărului de sărbători
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să reducă numărul zilelor de sărbătoare, pentru a imprima o modalitate mai rațională de gestionare a timpului unei societăți prea puțin dispuse să se antreneze pe ritmurile alerte ale modernității - Costin XE "Costin" sau Maior XE "Maior" afirmau că, dimpotrivă, conaționalii lor nu puteau fi opriți de la lucru nici măcar În sfânta zi de duminică, iar autoritățile erau nevoite să ia aspre măsuri (precum Mavrogheni XE "Mavrogheni" În Țara Românească), pentru a le mai domoli pornirile laborioase. Este limpede că replica polemică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]