1,261 matches
-
Bucovina, însă pe plan local mișcarea a fost denaturată de la principiile sale. Un grup de ruteni, conduși de fostul deputat Cracalia, s-a alipit acestei grupări, sub egida căreia a editat săptămânalul „Hliborob” (Plugarul), cu scopul de a difuza printre conaționali ideile țărăniste. În cele 15 numere apărute, revista a batjocorit „în modul cel mai murdar” toți conducătorii României și a făcut propagandă fățișă împotriva „a tot ce e românesc”, inducând ideea că, în țară, totul este rău și la limita
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
războiului s-a adăugat tendința de bulgarizare forțată a populației, prin acte reprobabile, la care și-au dat concursul inclusiv cetățeni români de naționalitate bulgară. Odată cu reinstaurarea administrației române, cei vinovați și cei care au avut o atitudine nedemnă față de conaționali au părăsit țara, refugiindu-se în sudul Dunării. Au revenit după câțiva ani, constatând că unele fapte au fost amnistiate, iar altele au fost uitate. Pe acest fond, evoluția social-economică din Dobrogea a purtat amprenta naționalităților care își duceau traiul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
câștiguri de 4 - 8000 lei/lună. Problema socială a apărut în urma afluenței de greci și armeni izgoniți din Imperiul Otoman, care au acaparat locurile de muncă ale autohtonilor. Mai mult, antreprenorii străini au angajat în fabricile lor, în mare majoritate, conaționali, în defavoarea muncitorului român, pe care „îl urăște și îl disprețuiește”. Pentru o mai bună reprezentare a intereselor clasei muncitoare, conform legilor, aceștia s-au grupat în sindicate. În portul Constanța se aflau două mari sindicate: unul al muncitorilor manuali, condus
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în localitate și cele cu barca pe lac. Primul incident între cei cazați la vila Teodoride și paznici a avut loc chiar în ziua de 2 iulie 1940, atunci când d-na. Edwiga Beck a trecut lacul Snagov însoțită de un conațional, Pavloviz, care „n-a vrut să se legitimeze”, ceea ce a atras un control riguros al postului de pază. Acest lucru a supărat-o pe d-na. Beck, iar Pavloviz a întrebat ironic jandarmii dacă guvernul român „n-are altceva mai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lucruri, ministrul de Interne a revenit asupra deciziei și a acceptat „rămânerea pe loc” a liderului polonez. Abia pe 19 iulie 1940, pacientul a mai ieșit din casă, și atunci „pentru câteva minute”, timp în care a vorbit cu un conațional, generalul Koelisoski, venit în vizită. În ziua următoare, la vilă a sosit un alt musafir, Roman Rogaiski, cu care Beck a făcut o plimbare până la debarcader. Roman Rogaiski a rămas la vilă până pe 22 iulie 1940, când s-a reîntors
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
rămas la vilă până pe 22 iulie 1940, când s-a reîntors la domiciliul său din București, Hotel Excelsior. În aceeași zi, subiectul monitorizat a făcut plajă timp de 35 minute și a discutat timp de două ore cu un alt conațional, Orek Boreski. Prima analiză a modului cum funcționează măsurile informative și cele de pază la Snagov a fost întocmită la 21 iulie 1940. Cu acest prilej, generalul Ioan Topor, comandantul Corpului de Jandarmi, și colonelul Dumitru Geormăneanu, șeful Serviciului Jandarmeriei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care s-a referit strict la acțiunile ungare pe teritoriul românesc, cu scopul de a provoca „aceleași stări” ca în Cehoslovacia în toamna anului 1938 și primăvara anului 1939. Pretextul oficial aflat «la modă» în perioada respectivă a fost protecția conaționalilor și a avutului acestora, însă anterior a fost pregătit „mediul prielnic” pentru o intervenție armată neoficială. Acestea au constat în: 1. O acțiune de propagandă, în scop de alarmism și defetism. Aceasta avea drept scop principal „redeșteptarea” sentimentului național în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Acestea s-au referit la incapacitatea autorităților cehoslovace de a gestiona eficient problema minorității ucrainene aflată „într-o permanentă revoltă” față de Praga. Pe de altă parte, emigrația ucraineană a fost capacitată și pusă „la contribuție”, inițiind acțiuni de salvare a conaționalilor și cerând vehement încorporarea ținuturilor la Polonia și Ungaria în baza unor așa-zise drepturi istorice. A fost organizat și un corp de voluntari în vederea „liberării” Ucrainei Subcarpatice, care și-a deschis centre de recrutare în toată Polonia. Centrul din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care a dat, în 1937, un sfat sportivilor ce participau la competiții peste hotare, fapt apreciat ca o linie directoare valabilă și în domeniul informativ. În Germania, arhitectura de securitate a cuprins mai multe servicii de informații, care colaborau cu conaționalii minoritari din alte state și din rândul cărora s-au recrutat colaboratori valoroși. Cel mai dezvoltat organ informativ a aparținut armatei germane, care avea două paliere - unul conducător, respectiv cel activ - și trei direcții de acțiune principale: informații, contrainformații, studiu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Organizația Sionistă” (zisă „Bethor”, zisă „Trumpedor”), condusă de Bella Adler, care își desfășura activitatea în sprijinul iredentei ungare. Sașii, în număr de 548, reprezentau o problemă „mai gingașă, dacă ținem seama de complexul împrejurărilor”, în principiu datorită atitudinii lor față de conaționalii români. Iritarea provenea din cauza „conduitei și ținutei arogante și nechibzuite a unor elemente din sânul comunității lor”, care nu respectau sărbătorile naționale, religioase sau legile românești și nici nu arătau respect pentru conducerea statului și guvernului. Problemele cu care se
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
celor plecați, serviciul de informații a reușit ca „foarte mulți dintre aceștia” să fie cooptați pentru semnalarea mișcărilor din rândurile elementului românesc. Ulterior, au fost convinși, prin măsuri de recompensare, valorificare a averilor și alte avantaje, de a-și spiona conaționalii prin organizarea spionajului politic, economic și industrial, în principal prin rudele aflate în România. Acestea au fost înștiințate că pot reveni în teritoriul cedat pentru a-și lichida averile și li s-a garantat siguranța personală. În cazul când unele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care s-au sustras de la munca de folos obștesc. 3. Activitatea teroristă a grupării ucrainene banderiste s-a manifestat în Bucovina și Maramureș prin acte violente asupra populației evreiești. Un sprijin în favoarea obiectivelor ucrainene l-a constituit și numirea unor conaționali de orientare banderistă la conducerea administrativă a Maramureșului, după ocuparea zonei de Armata Roșie. 4. Propaganda șovinisto-maghiară a elementelor fasciste din Ardealul eliberat, care „ar putea periclita” bunele raporturi interetnice. Organele de informații aveau misiunea să observe asemenea evenimente și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
urme prin istorie datorită unui principe ungur - este una tipică și pentru trecutul românilor din Transilvania, care au conviețuit mereu alături de maghiari, și pentru destinul familiei mele, care s-a mai Întâlnit cu ei de-a lungul vremii. Dar câți conaționali de-ai mei de astăzi, foarte români și patrioți de felul lor, se pot mândri cu o ascendență atât de Îndepărtată, atestată de documente? Nu mai știu multe despre soarta ulterioară a Corneștilor, deși existența lor de nobili făgărășeni a
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mare relatărilor străine, externe, cu privire la propria lor realitate istorică (imaginea celorlalți despre noi), analizându-le apoi În modalitățile pe care le-am evocat până aici. Ei au Însă la dispoziție și o altă categorie de surse, reprezentată de relatările călătorilor conaționali referitoare la o realitate străină. Atunci când abordează aceste relatări, nici istoricii nu mai acordă atenție valorii lor documentare, ci se concentrează, de regulă, asupra imaginii rezultate, Într-un efort cu o motivație și o finalitate de natură exclusiv imagologică. Al
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
greu, chiar dacă merită să sperăm că nu e și imposibil. 4. Totuși, chiar dacă acceptăm ideea că românii și maghiarii ardeleni din epoca modernă și-au subsumat identitatea regională celei naționale, că au considerat mai importante legăturile care Îi uneau cu conaționalii lor din alte provincii decât cele existente Între ei, ne putem Întreba dacă aceste subiective percepții colective nu ignorau În mod flagrant realitățile? Indiferent de ceea ce credeau ardelenii, nu existau Însă structuri de civilizație reale, valori, atitudini, mentalități, capabile să
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În acest spațiu o carieră intelectuală. Profesorul Moldovan, de exemplu, numit În anul 1886 șef al Catedrei de limba și literatura română a Universității maghiare din Cluj-Napoca, va ajunge În cele din urmă În funcția de rector al acestei universități. Conaționalii săi români nu Îi vor ierta Însă niciodată această integrare și Îl vor considera Întreaga sa viață, poate pe nedrept, un trădător. Revenind la istoria instituțională a Învățământului superior clujean, se cuvine să reținem anul 1872, când, sub administrația regimului
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
politic național. Pentru a armoniza loialitatea lor față de stat cu cea față de națiune, românii din Transilvania vor solicita mereu transformarea imperiului Într-un acoperiș politic adecvat construcției lor naționale. În fine, a treia patrie pe care o propuneau intelectualii ardeleni conaționalilor lor era constituită din ansamblul teritoriilor locuite de elementul demografic românesc. Această reprezentare geografică delimita „vatra” teritorială a românilor prin frontiere naturale și minimaliza discontinuitățile etnice, care apăreau pe hartă doar ca niște insule nesemnificative, Înglobate În masa cât mai
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rol simbolic, dar care putea fi fructificat de către diverșii aspiranți din Europa Răsăriteană (polonezi, maghiari, români), prin ofertele de colaborare adresate Occidentului. Papiu ține să ridiculizeze respectivele aspirații ale maghiarilor, dar trece sub tăcere, În aceste pagini, dorințele similare ale conaționalilor săi. Tehnici asemănătoare de discreditare a adversarului, pe tema rolului jucat În Europa, Întâlnim și la alți inamici ai maghiarilor pașoptiști, croații banului Jellačić XE "Jellačić" . Într-un manifest al liderului croat, din septembrie 1848 (tradus, nu Întâmplător, tot atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de acest gen, Întreținute de cărturarii români, erau destinate În primul rând publicului românesc, și nu maghiarilor (chiar dacă, aparent, aceștia reprezentau ținta principală a mesajelor respective), și nici chiar unor terți. Funcția lor de bază era aceea de mobilizare a conaționalilor, de subliniere și de repetare propagandistică a „adevărurilor” națiunii, menite să ofere coeziunea ideologică necesară unei acțiuni unitare la nivelul Întregii societăți. Identificarea și apoi „demascarea” inamicului național (la limită, atunci când este mai puțin prezent Într-un anumit context, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fie În formațiuni neregulate, folosite de imperiali ca forțe de sprijin sau În operațiuni de gherilă. Actorii acestor evenimente au fost, În primul rând, soldații-țărani din zona Năsăudului, români de confesiune greco-catolică, Încadrați, În parte, de gradați și ofițeri inferiori conaționali, ca și de ofițeri de origine străină, de limbă germană. Lor li se vor alătura Însă și iobagi din regiunile limitrofe (Cluj-Napoca, Sălaj, Chioar), care vin și ei la Năsăud pentru a se Înrola sub steagurile colonelului Urban XE "Urban
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Așa a fost cazul incidentelor sângeroase de la Mihalț și de la Luna, popularizate prin presă și amplificate de zvonuri terifiante. Deși năsăudenii erau feriți, pentru moment, de asemenea amenințări, ei au fost animați, În mod firesc, de sentimente de solidaritate cu conaționalii agresați, ca și de resentimente xenofobe Îndreptate Împotriva celor care, În opinia lor, i-au atacat În mod nejustificat. După izbucnirea ostilităților și pierderea primelor vieți omenești, În toamnă, sentimentul fricii va fi Însoțit de acela al răzbunării. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
români să propășească, menținându-i În Întuneric și În Înapoiere - ocupa un loc esențial. Nu este așadar surprinzător faptul că și intelectualii iluminiști români combăteau cu vehemență, În spiritul discursului oficial, caracterul nociv al excesului de sărbători necanonice celebrate de conaționalii lor mai puțin educați. Petru Maior XE "Maior" , de exemplu, critică Împrejurările când s-au Început și s-au Înrădăcinat atâtea sărbători la români; care adăugând duminecile, de s-ar ține, cată a treia parte a anului o ar petrece
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o cauză a Înapoierii lor culturale și religioase, a fost dezbătută și de către intelectualii români, Îndeosebi În contextul ideologiei iluministe și al variantei sale iosefiniste. Am văzut anterior că Petru Maior XE "Maior" critica numărul mare de sărbători celebrate de conaționalii săi, asociindu-se astfel discursului oficial al autorităților austriece, care promovau, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, o politică tenace de limitare a acestora. Acum nu mai era vorba, decât prea puțin, de introducerea calendarului gregorian sau a sărbătorilor „latine
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se află care iubesc pe oameni a-i ține În rătăcire. Era un paradox lansat În mod intenționat. Cu alte cuvinte - vrea să spună Maior XE "Maior" , exagerând cu bună-știință, Într-un efort retoric de justificare și promovare a intereselor conaționalilor săi -, punctul de vedere al țăranilor români, În problema sărbătorilor, ar coincide perfect cu cel al Împărăției, iar cei care se opun reducerii acestora sunt, de fapt, nobilii! Atât țăranii, cât și autoritățile imperiale ar dori limitarea numărului de sărbători
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să reducă numărul zilelor de sărbătoare, pentru a imprima o modalitate mai rațională de gestionare a timpului unei societăți prea puțin dispuse să se antreneze pe ritmurile alerte ale modernității - Costin XE "Costin" sau Maior XE "Maior" afirmau că, dimpotrivă, conaționalii lor nu puteau fi opriți de la lucru nici măcar În sfânta zi de duminică, iar autoritățile erau nevoite să ia aspre măsuri (precum Mavrogheni XE "Mavrogheni" În Țara Românească), pentru a le mai domoli pornirile laborioase. Este limpede că replica polemică
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]