27,363 matches
-
religie și știință, o temă a cărei cicatrice refuză cu încăpățînare să se vindece, de aici pofta belicoasă cu care cei doi își împart înțepături cu aerul că schimbă elogii. De fapt, farmecul litigiului se hrănește din falia căscată între concepția celor doi. Plantinga e un creștin căruia ideea unui univers fără creator i se pare o platitudine teribilă, pe cînd Dennett e un ateu pentru care intervenția unui Dumnezeu în mersul omenirii aduce cu o grosolănie vetustă, pe care numai
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
fi adjudecat în favoarea vreunei părți. Deznodămîntul stă în excomunicări reciproce, dar silueta unui adevăr triumfînd din încleștare nu apare defel. În acest caz, adevărul nu e nici la mijloc și nici pretutindeni, ci e rupt în două sub forma unor concepții juxtapuse. Ori le accepți pe amîndouă ca pe cele două fețe ale lunii, ori o respingi pe una pentru a o sili pe cealaltă să facă exact greșelile pe care le făcuse mai devreme adversara sa. Singurul punct asupra căruia
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
și poetici cu cravatele noastre și cu cizmele noastre lustruite” (Salon de 1845). „„ 1 Conceptul de „Zeitkern” a fost preluat de Adorno de la Walter Benjamin, dar acesta nu l-a aplicat la estetică, ci la filosofie, la teoria adevărului. „După concepția lui Benjamin - scria Adorno - adevărului însuși îi este propriu un «nucleu temporal», ceea ce exclude conceptul unei Ființe pure, ontologice” (Th.W. Adorno über Walter Benjamin, ed. Suhrkamp, 1970, p. 79). 2 „Stoffliche Aktualität” nu se poate traduce, după părerea mea
Adorno, Baudelaire și modernitatea by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/2400_a_3725]
-
Român pentru Imigrări, însă cererea i-a fost respinsă, migrantul adresându-se mai multor instituții ale statului român, între care și Ministerul Afacerilor de Externe. Acuzația de apostazie (adică renunțarea publică la o anumită credință religioasă; renegarea unei doctrine sau concepții) adusă lui Habib Bastam "se fundamentează pe faptul că acesta s-a născut din părinți musulmani, iar la vârsta maturității a acceptat Islamul, conformându-se preceptelor acestuia, pentru ca apoi să declare verbal și prin fapte renunțarea de Islam, ocupându-se
Condamnat la moarte în Teheran pentru că a trecut la creştinism, un iranian cere azil României () [Corola-journal/Journalistic/24088_a_25413]
-
muncind și trăind în țara lor, asigurau României o ținută de civilizație în incontestabilă ascensiune. Toate aveau frumusețea lor intrinsecă, în stare să ne susțină chiar în competiții ”. Toate cele arătate mai sus sunt suficiente pentru a descifra care este concepția politică a lui D.P. Vom mai cita totuși un pasaj care ne arată cum vede autorul libertatea de astăzi a presei. „Astăzi, dreptul la opinie duce la o luptă feroce, astfel încât în focul denigrării reciproce , descalificante, partidele își contestă reciproc
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
aceia într-un hal fără hal. Guvernul atunci s-a repliat și le-a dat banii, dar nu poziția aia trebuia să o adopte ei", susține Lucian Hossu Longin conform stenogramelor. Nu este vorba de a interveni în modul de concepție, este vorba de a i se da bani unui om care îmi aduce rating, care este frumos, care este deștept, care este profesionist. Ori niciun din aceste criterii nu le îndeplinesc băieții ăia și le dăm salarii uriașe. Aici este
Cine sunt angajaţii din stenogramele TVR cu salarii de peste 2000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/24162_a_25487]
-
de formularea subiectelor, se desprinde, referitor la limba română, o concluzie alarmantă: calitatea manualelor. Știam de ceva vreme că, spre deosebire de liceu, unde concurența a condus la apariția unor manuale bune sau măcar acceptabile, la gimnaziu, manualele au rămas tributare unei concepții învechite, care degajă un iz puternic de protocronism comunist. E uimitor cum a prins acest fel de „gândire” la generația actuală de autori, care trebuie să aibă între 50 și 60 de ani. Între exemplele oferite de Raluca Alexandrescu, două
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2420_a_3745]
-
interesantă pentru toți cititorii de limbă română. În casetă redacționala a celor două numere pe care le-am primit figurează doar Corneliu Ștefan și Sabin Orcan (nr.6) sau acesta din urmă singur (nr.7), de aceea bănuim că meritul concepției, atragerii colaboratorilor (între care nume cu greutate precum Adrian Marino, H.-R. Patapievici, Gabriel Andreescu, Mircea Cornisteanu ș.a.) și îngrijirii atente a paginilor pînă la rotativă le revine. Judecînd după "produsul finit", cei doi buzoieni sînt excelenți gazetari culturali, lucru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18174_a_19499]
-
în Europa, deșteptarea conștiinței naționale în românii din Principate și voință lor de a se dezvoltă în conexitate cu civilizația occidentală", efectele sale au fost mai degrabă negative, pentru că "oamenii de la ^48 nu au lăsat și nu au avut nici o concepție reală. Constituțiunea din 15 iunie 1848... era o operă de fantazie, fără valoare practică... naivă așternere pe hîrtie a unui amalgam de idei nebuloase". Textul este cunoscut și a fost folosit de mai multe ori în istoria ideilor politice românești
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
încoa am auzit-o de mai multe ori: în parlament de cinci ori și de două ori în două conferințe la Ateneul vechi". Intitulată Condițiunile progresului, conferința - așa cum o rezumă Delavrancea - atinge într-adevăr o chestiune fundamentală nu numai in concepția lui Maiorescu despre progres, dar și una din dogmele mai generale ale Junimii: aceea că nu există salturi în istorie ca și în natură, că progresul este rezultatul unui proces treptat și natural. Delavrancea îi rezumă miezul astfel: "progresul are
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
manuscriselor, prin scoaterea din circuitul public al informațiilor bibliografice, iar bătălia pentru viitor s-a dat prin impunerea prin măsuri administrative a unor nume și a unor producții. Dacă opera lui Sadoveanu a fost una dintre "țintele" curățirii sufletului în concepția national-legionară și în exercițiul direct de "curățare", în perioada comunistă trecerea la index, topirea, mutilarea cărților a fost însoțită de o brutală politică de înlocuire a valorilor legitime cu cele legale, care corespundeau ideologiei și intereselor grupului terorist de la putere
Chiar trebuie să descoperim apa caldă? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/18178_a_19503]
-
a rămas însă civilizată. Ostili și civilizați. Interesant e că lucrurile au putut totuși să funcționeze atîția ani, între un patron și un șef de companie și redactor-șef. Poate că, deși diferiți în atîtea feluri și separați de atîtea concepții despre lume, faptul că ne-am considerat oameni, și nu suboameni, și că am respectat condiția proprie celuilalt ne-a ajutat. Civilizația să fie răspunsul? Așa mi s-a părut că a intrat și în închisoare. Ca un om civilizat
Cătălin Tolontan explică de ce nu aderă la comunicatele Intact privind condamnarea lui Dan Voiculescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21318_a_22643]
-
Din român nu reiese că demascarea grupului fracționist a fost o măsură de primă importantă, luată de însăși conducerea partidului", unele "zvonuri dușmănoase" sînt prezentate de Preda ca fiind reale, personajele pozitive nu-s destul de pozitive și "vehiculează idei și concepții străine nouă" ș.a., toate acestea trebuind "rezolvate prin modificări de text".) Și, în sfîrșit, un ultim capitol, de Observații, care nu diferă prin nimic de "modificările necesare". Cenzorul observa că "din cei patru copii de muncitor prezentați în român, doi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
pur și simplu metafore". Cred că mulți dintre cititori au înțeles deja că Havel bate aici șaua "esențialista" ca să priceapă iapa multiculturalistă care face atîta caz de "esență" metafizica. Multiculturalismul, ideologia "oficială" a lumii universitare americane, vădește în general o concepție rudimentara asupra transcendentului. Unele dintre luările de poziție "anti-metafizice" ale multiculturalismului par scoase din broșurile comuniste de propagandă ateista la sate din anii ^50. Nu-i de mirare că "ideologia" multiculturalismului îi lasă rece pe membrii departamentelor de stiinte fundamentale
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
spirit" al democrației, care va "revitaliză" "autoritatea universului", este similar "sufletului" din vechea cosmogonie medievală. Trebuie oare să mai amintesc că noțiunea de "spirit", de "suflet", "de "duh" a revenit în universul științific încă din secolul al XIX-lea prin concepția de "cîmp"? Pînă în secolul al XII-lea și al XIII-lea, Europa occidentală a fost animată de ideea de "spirit". În vremea aceea "sufletul" sau anima nu sălăsuia doar înăuntrul ființei umane, o entitate platonica "catolicizata", ci și în
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
ți se lărgește sufletul" iar misticii medievali făceau observația că "sufletul nu estse în trup, ci trupul este în suflet". "Sufletul" era o categorie ENERGETICĂ, greu de descris în cuvinte, si, prin urmare, dificil de analizat pe cale rațională. În vechea concepție medievală, sufletul interconecta părțile corpului în mod organic iar sufletul universului - Anima Mundi - integra toate lucrurile. Întregul univers pulsa de viață. Iar ceea ce-l făcea viu, era tocmai energia interconectivă invizibilă. În acest univers trăia, într-o legătură deplină cu
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
să-și fixeze conduită politică". Și oare următoarele rînduri nu sînt profetice pe termen lung:"După înfrîngerea Germaniei nu urmează o epocă de înfrățire între popoare pe baza principiilor democrației, urmează organizarea unei viitoare dominații"? Să vedem acum care e concepția ca atare a lui C. Rădulescu-Motru asupra conștiinței etnice, id est a conștiinței de comunitate specifică. Aceasta are trei componente: conștiința de origine, de limbă și de destin. Conștiința de origine se bizuie pe un substrat afectiv și pe recunoașterea
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
aproape aceeași terminologie, si generațiilor actuale. Poate șocă, sub condeiul, totuși, ponderatului C. Rădulescu-Motru, o anume propensiune spre autoritarism. Neîndoios, ea e tangenta la cultul totalitar al conducătorului providențial, cu toate că i s-ar putea decela o mai rezonabilă origine în concepția mai veche a personalității exemplare, a conducătorului înțelept. Depășind clișeele fals-colectiviste ale ideologiei comuniste, ne putem gîndi nu doar la Joseph Goebbels sau la Alfred Rosenberg, ci și la Plutarh: "conștiința comunității de destin este cea mai sensibilă și deci
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
pentru apărarea drepturilor omului etc. Există deci o distanță între cele două lucruri, e greu să le deducem unul dintr-altul. - Dacă vorbim despre minorități, despre indivizi, cum ar trebui să le situam în raport cu universalitatea, cu universalismul? - Universalismul este o concepție despre lume care a fost adesea pervertita, care a fost folosită că un camuflaj pentru apărarea intereselor unui grup dominant, care a vrut să-și travestească propriile aspirații în universalism. a fost, mai ales, în foarte mare măsură, cazul politicii
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
ori inerent structurii minții omenești, sau doar dezvoltat prin experiență. Unitatea în înțelegere sau „cunoașterea ca întreg”, de factură holistică, este un scop de la care nu se poate abate nici un căutător al adevărului. Totuși, sunt motive foarte bine întemeiate în favoarea concepției conform căreia sunt și întrebări la care niciodată nu putem găsi un răspuns adevărat, clar și complet. În ciuda acestui fapt, umanitatea continuă în mod necesar să caute adevărul, atât în chestiuni lumești, cât și în altele. În consecință, rațiunea umană
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
afirmând faptul că „un discurs în care se tratează pretenția de adevăr a enunțurilor este un discurs teoretic, iar un discurs în care se tratează pretenția de justețe a normelor este un discurs practic”(A. Marga, Acțiune și rațiune în concepția lui Jürgen Habermas, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1985 p. 233). Având în vedere toate argumentele formulate de către filosoful german în volumul Teorii ale adevărului, ne dăm seama că, în principiu, teoria consensuală a adevărului constă în atribuirea unui predicat unui obiect
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
evident legală de finanțare a unei companii. Cum și de unde decid acționarii să finanțeze o companie nu e decizia administratorului, a mea în cazul Gazetei. În privința concluziilor, e dreptul lui Stelian Negrea să tragă ce pildă dorește. Înțeleg că, în concepția lui, în 2004 Gazeta ar fi fost finanțată pe banii lui Ceaușescu ceea ce inseamna ca si Stelian Negrea ar fi fost plătit din banii lui Ceaușescu atunci cînd a lucrat pentru Intact. Și că acum Stelian Negrea ar fi plătit
Tolontan, atacat dur de un membru CNA: "E doar o mască" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/21761_a_23086]
-
tematică a operei sale. Am mai afirmat despre moștenirea artistică a lui Baruch Elron că ea se constituie într-o expresie complexă situată între aparențele vizibile ale lumii și vis. Aceasta ca sursă a creativității. Arta sa reflectă nu numai concepția și formația lui intelectuală, ci și o profunda intuiție, capabilă să comunice privitorului asociații surprinzătoare. De altfel, și titlurile tablourilor completează spectaculos, într-un bogat simbolism, adesea cu substrat ironic, intențiile sale. „Acasă în lumea umbrelor" ascunde o teribila premoniție
O aventură spirituală Expoziția Baruch Elron în România. In: Editura Destine Literare by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/85_a_466]
-
de visuri, halucinații și mizantropie, interogîndu-se mereu ce caută aici, în palatul strămoșesc. Firește, nu iubise niciodată în cei 25 de ani cîți trăise. Deodată, din palatul din apropiere, descoperi silueta gracilă a prințesei Maria, fiica prințului Mavrodin-Vărzaru, om cu concepții feudale nestrămutate. Maria crescuse, și ea, în puful atmosferei palatine, îngrijită de o guvernantă englezoaică. Renunțase la studii încă de la 16 ani și, după pățanii, se plictisea la conac melancolică și - se putea? - obosită și ea. S-au zărit cu
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
clasă, constrîngător prin chiar factura sa, are o audiență mai restrînsă decît actul de creație individuală, care, fiind mai bogat în substanță spirituală, în calitatea sa de expresie plenară a libertății artistului, răsfrînge însăși generalitatea umană: "În cultura română, această concepție de libertate spirituală, neîngrădită de nici un formalism exterior, corespondent al unor interese de ordin național, moral sau politic, a fost întronată cu o energie limpezită în inteligență de Titu Maiorescu, întemeietorul criticii literare românești pe ideea estetică". Iată de ce Maiorescu
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]