25,531 matches
-
anume Simfonia a 8ta și de două ori a „Noua”, Roma (mare concert) apoi m’am repezit o săptămână la Paris, apoi la Scala (5 „Cosi” și două concerte cu „orchestra de cameră” din Milano), Trieste (concert) și recent un concert la Genova unde publicul a fost foarte entuziast, a trebuit să repet bucata de la sfârșit (Tristan, moartea și preludiul). De la Genova am făcut o plimbare delicioasă cu un prieten în mașină, de-a lungul Rivierei până la Rapallo și mărturisesc că
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
în Olanda și Belgia, care ne cere insistent; e posibil să facem și un spectacol la Paris și în Elveția. Apoi o altă serie de spectacole la Verona în Arenele, unde sunt colosal de bine plătit; între picături câte un concert, în Noembrie în diverse țări, apoi seria mare de spectacole iară la Scala, între ele „Salomeea” și „Samson” la Napoli și apoi vine ceva mare de tot despre care încă nu pot vorbi. Multe oferte frumoase a trebuit să le
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
temporal cu aceea a incipitului sau atacului/articulării sonore, se constituie ca moment-punte, de trecere în stadiul următor. Printr-o a treia analogie, modalizarea din asincronie în sincronie corespunde aspectului de acordaj intonațional și/sau instrumental. Într-o sală de concerte ne este familiar să asistăm involuntar la acordaj, a cărui sonoritate este cu atât mai spectaculoasă cu cât este făcută de un ansamblu orchestral numeros. De obicei, după ce se dă tonul - ca referință sintetică a locului sonor căruia îi este
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
sub influența artei vocale sau a unor practici instrumentale folclorice și, mai ales, datorită funcției armonice tot mai semnificative a notelor melodice. Interpretul se confruntă deseori cu problema necesității adăugării de ornamente, practică tradițională în Baroc și valabilă încă pentru concertele de Mozart, considerate a fi fost, unele, notate incomplet. Unde și cât poate sau trebuie să fie ornamentat? Ce funcție pot și trebuie să îndeplinească adaosurile? Se spune că Bach era criticat de contemporani pentru că nu lăsa posibilitatea ornamentării
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
unor pasaje doar schițate prin punctele extreme (v. Paul Badura-Skoda - Mozart-Interpretation), sau așa- numitele „Introduceri” - mici improvizații melismatice, ce realizează trecerea de la o fermată pe o armonie de Dominantă (de regulă) spre continuarea discursului sau repriza tematică. Prezente frecvent în concertele mozartiene, acestea au persistat și mai târziu. Probabil ultima utilizare a unei asemenea introduceri improvizate, lăsată în seama interpretului, a fost în Concertul pentru vioară în Re major op. 61 de Beethoven, la momentul trecerii de la partea a II-a
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
fermată pe o armonie de Dominantă (de regulă) spre continuarea discursului sau repriza tematică. Prezente frecvent în concertele mozartiene, acestea au persistat și mai târziu. Probabil ultima utilizare a unei asemenea introduceri improvizate, lăsată în seama interpretului, a fost în Concertul pentru vioară în Re major op. 61 de Beethoven, la momentul trecerii de la partea a II-a Adagio la partea a III-a Rondo. În orice caz, în muzica pentru pian, nu avem cunoștință de apariții ulterioare ale acestui tip
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
partea a II-a Adagio la partea a III-a Rondo. În orice caz, în muzica pentru pian, nu avem cunoștință de apariții ulterioare ale acestui tip de intervenție a interpretului în textul muzicii, acceptate de compozitori. În ce privește Cadențele, multe Concerte de Mozart și toate Concertele compuse de și după Beethoven au Cadențe scrise de autorii lor. Improvizația nu e exclusă, dar cele originale sunt de regulă preferate. Dar nu numai sub aspectul existenței/inexistenței ornamentelor adăogate sau improvizate ne interesează
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
la partea a III-a Rondo. În orice caz, în muzica pentru pian, nu avem cunoștință de apariții ulterioare ale acestui tip de intervenție a interpretului în textul muzicii, acceptate de compozitori. În ce privește Cadențele, multe Concerte de Mozart și toate Concertele compuse de și după Beethoven au Cadențe scrise de autorii lor. Improvizația nu e exclusă, dar cele originale sunt de regulă preferate. Dar nu numai sub aspectul existenței/inexistenței ornamentelor adăogate sau improvizate ne interesează problema - acceptarea necesității lor fiind
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
mai ales datorită faptului că indicațiile adăogate nu sunt în nici un fel diferențiate grafic de cele originale. La fel ca multele ediții bachiene din sec.19 despre care am vorbit. Când intențiile personale apar izolat, într-o execuție ocazională, în concert, ele stau sub răspunderea proprie a interpretului, care le cunoaște și stăpânește proporțiile; dar într-o ediție, sub egida unui nume prestigios, ele riscă să devină regulă, lege multiplicată și exagerată imprevizibil, scăpând oricărui control. Pericolul unor asemenea încercări, nu
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
și psihologică) în care toate indicațiile textului respectate întocmai să se poată înscrie. Respectarea pedalizărilor beethoveniene (și nu numai cele discutate aici, ci și cele din Sonatele op. 101 La major - partea II, op.110 Lab major- partea III, din Concertele nr. 3 în do minor - partea II - și nr. 4 în Sol major - partea III, și multe altele) se impune pentru interpreți, nu numai ca principiu de fidelitate, ci mai ales pentru că ele conturează fiecare o idee artistică mereu alta
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
cu multă claritate și simplitate, el preluând din coralele protestante ideea de speranță și fericire eternă asociată cu prezența lui Iisus printre oameni, ca aducătoare de izbăvire. Cantata religioasă intră în competiție spre sfârșitul secolului al XVIII-lea cu opera, concertele publice, manifestările muzicale de la curțile princiare, pierzându-și treptat poziția privilegiată pe care o deținea în timpul lui J. S. Bach. Tipurile moderne de cantate protestante au texte mixte și corale complete, cu texte biblice. Prin cantatele religioase ale lui Mendelssohn
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
devenită moment de răscruce în istoria muzicii moderne și anume retorica și avangardismul artei muzicale creștine ce are legături cu muzica profană, fapt ce demonstrează și mai mult toleranța creștinismului față de muzica seculară. Fisura dintre limbajul specific al muzicii de concert și cel al muzicii de biserică s-a accentuat în secolul al XIX-lea. Pierderea contactului bisericii cu arta muzicală în secolul al XIX-lea a avut serioase consecințe pentru standardele compozitorilor de muzică creștină din Europa cât și pentru
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
o diversitate de formule ritmicomelodice a noii muzici gospel, concretizat în utilizarea abuzivă a cromatismelor, sincopelor și acordurilor de septime pe trepte secundare. Muzica americană modernă de biserică Cu puține excepții, muzica modernă a compozitorilor americani scrisă pentru sălile de concert este mai rar auzită în context creștin, decât muzica europeană sau britanică. Muzica lor întrunește gusturile conservatoare ale congregațiilor și formațiilor corale din bisericile și catedralele episcopale. Structura favorită pentru piesele lor muzicale este de anthem-imn sau fantezie corală țesută
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
care a considerat jazzul ca o forță revigorantă a muzicii creștine. În mare parte muzica protestantă scrisă în a doua jumătate a secolului al XXlea este scrisă în tradiția luterană, având puternică bază intelectuală. Pătrunderea muzicii creștine în sala de concert În cadrul serviciilor religioase protestante, muzica corală, inclusiv cantatele de J. S. Bach s au Philipp Georg Telemann (1681-1767), este acompaniată instrumental, mai puțin muzica luterană modernă. De asemenea Bisericile Luterane găzduiesc programe de muzică protestantă, cântată vocal și instrumental, în cadrul
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
protestante, muzica corală, inclusiv cantatele de J. S. Bach s au Philipp Georg Telemann (1681-1767), este acompaniată instrumental, mai puțin muzica luterană modernă. De asemenea Bisericile Luterane găzduiesc programe de muzică protestantă, cântată vocal și instrumental, în cadrul unor seri intitulate Concerte de prânz cu muzică clasică, desfășurate în fiecare lună. Eforturile lui Olivier Messiaen de a aduce meditația creștină în sălile de concert nu era ceva nou. Generația tânără a compozitorilor din secolul al XX-lea și-au însușit noile tehnici
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
modernă. De asemenea Bisericile Luterane găzduiesc programe de muzică protestantă, cântată vocal și instrumental, în cadrul unor seri intitulate Concerte de prânz cu muzică clasică, desfășurate în fiecare lună. Eforturile lui Olivier Messiaen de a aduce meditația creștină în sălile de concert nu era ceva nou. Generația tânără a compozitorilor din secolul al XX-lea și-au însușit noile tehnici de compoziție aplicându-le la scară largă în lucrările corale, un prim exemplu edificator fiind compozitorul elvețian Arthur Honegger. Biblia îl va
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
tradiționale decât renunțarea la ele. Muzica din secolul al XX-lea reînnoadă legăturile cu tradiția, exprimând și evocând expresivitatea emoțiilor prin înțelesuri și coduri familiare tehnicii componistice. Compozitorii secolului al XX lea au redescoperit noul sens al muzicii religioase de concert, care explorează mai mult domeniul spiritual decât cel al muzicii moderne. J. Taverner a descris muzica sacră de concert ca un gen ce nu servește închinării religioase, în schimb Stockhausen afirmă că ea va aparține în viitor Bisericii. Muzica multor
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
emoțiilor prin înțelesuri și coduri familiare tehnicii componistice. Compozitorii secolului al XX lea au redescoperit noul sens al muzicii religioase de concert, care explorează mai mult domeniul spiritual decât cel al muzicii moderne. J. Taverner a descris muzica sacră de concert ca un gen ce nu servește închinării religioase, în schimb Stockhausen afirmă că ea va aparține în viitor Bisericii. Muzica multor compozitori occidentali din zilele noastre reflectă atât profunzimea spirituală a umanității cât și o tacită, dacă nu o sinceră
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
aspirațiile congregațiilor. Adoptarea genurilor muzicale seculare de către muzica creștină s-a făcut cu mare întârziere. Stilul muzicii din Scripture Union Choruses publicat în trei ediții între anii 1921 și 1939, este o reminiscență a perioadei înfloritoare a muzicii creștine de concert de la începutul secolului al XX-lea. Anii ‘70, a fost o perioadă de afirmare a muzicii populare creștine, fapt petrecut și în România după 1990, când unii interpreți de muzică populară au trecut la Protestantism. Compozitori populari din România, cum
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Dickson, The Story of Christan Music, 243. Nr. footnote>. Realitatea demonstrează că o muzică considerată nepotrivită pentru serviciul liturgic poate satisface însă nevoile spirituale ale congregației. De asemeni, tot atât de adevărat este că o muzică religioasă cântată într-o sală de concert poate transforma și îmbogății spiritul și gândirea ascultătorului. Calitatea principală a muzicii este adâncimea sa spirituală, care are rolul de a-l îndrepta pe om spre Dumnezeu. Ca o reacție a apariției diverselor forme și stiluri muzicale, muzicienii au introdus
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
închinării liturgice atunci muzica de Biserică devine ofensivă și păguboasă<footnote E. Routley, Church Music and the Christian Faith (Caron Stream, III, 1978), 9; Andrew Wilson Dickson în The story of Christian Music, 246. footnote>. Mozart scria tatălui său cu privire la concertele sale: Sunt pasaje aici și acolo din care cunoscătorii pot să dobândească satisfacții, dar aceste pasaje sunt scrise în așa fel încât cel care este mai puțin învățat nu poate să nu fie mulțumit, chiar dacă nu știe de ce<footnote Scrisoare
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
de la TVR Târgu Mureș scoate Din zestrea Ardealului un „Revelion... ca-n Ardeal”. Cântecele și voia bună continua cu interpreți de renume ai cântecului popular din întreaga țară. Registrul muzical se schimbă la TVR 3 la ora 2.30, odată cu Concertul Simfonia verde, pregătit pentru telespectatori deStudioul teritorial Cluj. Simfonia verde este un proiect inedit, o combinație între muzică electronică și cea simfonica, primul proiect de acest gen din România. TVR Cluj continuă și de la 3.20, cu ediția de Revelion
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
teritorial Cluj. Simfonia verde este un proiect inedit, o combinație între muzică electronică și cea simfonica, primul proiect de acest gen din România. TVR Cluj continuă și de la 3.20, cu ediția de Revelion Cap de afiș,ce aduce un concert susținut de Trupă Grimus - trupa cu renume internațional născută la Cluj. Spre dimineață, de la 4.10, TVR Iași prezintă un Concert Natalia Barbu intitulat„Te iubesc”, susținut de îndrăgită artista alături de Alex Calancea Band. Desfășurat la Teatrul „Luceafărul” din Iași
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
din România. TVR Cluj continuă și de la 3.20, cu ediția de Revelion Cap de afiș,ce aduce un concert susținut de Trupă Grimus - trupa cu renume internațional născută la Cluj. Spre dimineață, de la 4.10, TVR Iași prezintă un Concert Natalia Barbu intitulat„Te iubesc”, susținut de îndrăgită artista alături de Alex Calancea Band. Desfășurat la Teatrul „Luceafărul” din Iași, cu prilejul evenimentului TVR Iași 24, concertul de jazz Vali Boghean Band se difuzează la TVR 3 în prima zi a
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
renume internațional născută la Cluj. Spre dimineață, de la 4.10, TVR Iași prezintă un Concert Natalia Barbu intitulat„Te iubesc”, susținut de îndrăgită artista alături de Alex Calancea Band. Desfășurat la Teatrul „Luceafărul” din Iași, cu prilejul evenimentului TVR Iași 24, concertul de jazz Vali Boghean Band se difuzează la TVR 3 în prima zi a anului, de la ora 13.00. Vali Boghean Band are în componență să cei mai virtuoși instrumentiști din Chișinău, cu studii în străinătate. La Sărbătorile Iașului din
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]