1,159 matches
-
Sau nemodernism? Sau nu-numai-modernism?”308. Oricum ar fi, rămâne în afara oricărui dubiu faptul că, în practica literară, Arghezi descoperă unitatea discursului, ștergerea granițelor dintre genuri și specii, eliberarea de poeticile rigide și, nu în ultimul rând, ingenioase modalități de a concilia „esențele de realitate” cu „imitațiile de realitate”. Nu numai în ciclul Florilor de mucigai, în care este evidentă o anumită epicitate anecdotică, dar și în alte împrejurări (să ne gândim doar la unele poeme din Cuvinte potrivite), autorul a mizat
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ca statut revendicat” (Constant, 2000, p. 70). Privind lucrurile mai de aproape, opoziția dintre cele două modele trebuie nuanțată prin faptul că fiecare dintre ele se definește conștient fiind de existența celuilalt. Dacă, din punct de vedere logic, nu putem concilia abordarea holistă cu cea individualistă, nu e mai puțin adevărat că, la nivelul reprezentărilor cetățeniei, modelele mai curând se amestecă decât se exclud reciproc. Această dublă realitate (logici antagonice și amestec al reprezentărilor) este sursa unei tensiuni care pare destul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
se bazează pe prezumția, eronată, că gradul de asimilare a copiilor ultimelor generații de imigranți este prea redus. În practică, În marea majoritate a cazurilor, tinerii În cauză se supun cerințelor legilor și solicită cetățenia. Această constatare ar fi putut concilia cele două tabere, dar se pare că și punerea În aplicare a legii s-a izbit de câteva obstacole: familiile le permit mai mult băieților decât fetelor să-și exprime voința În acest sens; uneori este dificil să faci dovada
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și după două schimbări legislative, logica integrării treptate a copiilor și nepoților imigranților adoptată În 1889 nu mai pare să fie astăzi obiect de dispută” (Weil, 2002, p. 181). Legislația actuală Așa cum subliniază Hugues Fulchiron (Fulchiron, 2000), legislația Încearcă să concilieze mai multe principii. Cel mai important este preocuparea pentru integrare: calitatea de francez este atribuită persoanelor care au ă sau, foarte probabil, vor avea ă legături puternice cu Franța. Această perspectivă generală este completată de luarea În considerare a libertății
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
invalidează În opinia sa orice tentativă, pentru că ordinea pieței nu poate recompensa meritul)? Desigur, a priori, acesta constituie un criteriu solid de măsurare a ceea ce e drept. În Franța, mai ales, suntem extrem de sensibili la noțiunea de „elitism republican”, care conciliază În mod util excelența și preocuparea pentru egalitate. Recompensând meritul, avem, așa cum subliniază Alain Boyer (Boyer, 1995, p. 44), sentimentul că suntem aproape de ceea ce constituie valoarea reală a unui individ. Și totuși, termenul este polisemic. Vorbim despre competențe actualizate pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a concepțiilor ulterioare s-au dezvoltat pornind de la ea. Istorie și interpretare Este totuși dificil să ne oprim În acest punct. Definirea legăturilor etnice ca legături primordiale „riscă să conducă la subestimarea caracterului lor istoric” (ibidem). Este așadar preferabil să conciliem aspectul istorico-politic și specificitatea legăturilor etnice. Acest lucru pare chiar să se Înțeleagă de la sine, „trăsăturile culturale distinctive” formându-se În cursul unei istorii comune „pe care memoria colectivă a grupului nu a Încetat s-o transmită În mod selectiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a câștigat el Însuși se cheamă că fură”, i-ar fi obiectat Rousseau (Emile, cartea a III-a). O gândire etică? Încă din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, tezele utilitariste Încercaseră și ele, În felul lor, să concilieze gândirea liberală și preocuparea etică. Jeremy Bentham a susținut primul că interesul individual nu este incompatibil cu interesul tuturor, mai precis, cu interesul celor mai mulți. Egoismul natural nu Își caută neapărat satisfacția Împotriva egoismului celorlalți. Dimpotrivă, dacă este bine calculat, nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
grupările regionale sau de cooperarea Între națiuni, rămâne să reinventăm o mondializare mai democratică, cu mai puține inegalități și care să propună soluții pe termen lung. Această căutare de valori ar trebui să permită piețelor și, În consecință, capitalismului să concilieze În timp eficiența economică și dreptatea socială. N. F. & AGLIETTA Michel și ORLEAN André (1982), La Violence de la monnaie, Paris, PUF. AGLIETTA Michel și MOATTI Sandra (2000), Le FMI: de l’ordre monétaire aux désordres financiers, Paris, Economica. ATTAC (2002
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Îl compun. Este de altfel și o cultură de masă, pentru că a fost asociat de la bun Început cu succesul, cu sexul, cu banii, cu plăcerea și cu condiția vedetei. Mijloc de comunicare la nivel de masă și cultură minoritară, el conciliază contrariile. În Statele Unite, apoi și În Europa, muzicienii negri au exercitat o mare influență asupra unei părți importante a tineretului provenit din clasa de mijloc, care a și dat de altfel mulți artiști și inventatori acestui stil. În anii ’30
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
plural (Hassner, 1992) sau, chiar mai bine, ca Amy Gutmann, deliberativ (Gutmann, 2002). Acesta din urmă pleacă de la o constatare care este În acord cu ceea ce am căutat să arătăm: există dezacorduri morale fundamentale, adică poziții care nu pot fi conciliate prin simplul apel la raționament, dar care nu implică totuși În nici un caz renunțarea la principiile universale. În această situație, deliberarea concretă Între perspective rezonabile reprezintă un răspuns adecvat. Schimbul de argumente nu presupune neutralitatea (În procesul sau rezultatul său
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
pentru a concepe un nou pact, pentru a defini instituții drepte și pentru a garanta siguranța fiecăruia și sfârșitul războaielor (Tratatul teologico-politic, 1670), Spinoza deschizând astfel calea pentru Rousseau (1712-1778) În teoretizarea democrației ca un contract social, singurul capabil să concilieze binele public și libertatea individuală. Aceeași problemă este reluată de Tocqueville (1805-1859), dar de data aceasta din perspectiva Revoluției franceze realizate, În Democrația În America (1835 și 1840). Tocqueville așază În prim-plan egalitatea condițiilor, dar arată și riscurile care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și caritatea creștină. Aceasta este, pentru Leroux, de trei ori incompletă. În primul rând, „egoismul necesar și sfânt este disprețuit, călcat În picioare” (Leroux, 1840, p. 162). Acest punct este crucial. Leroux Îi reproșează creștinismului „că n-a știut să concilieze iubirea de sine cu iubirea de aproapele” (Le Bras-Chopard, 1992, p. 17). Or, iubirea de sine, ceea ce Adam Smith numea self-love, apare ca un element constitutiv determinant al solidarității. Cum să fie autentic interesul pentru semeni fără iubirea de sine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
că din punct de vedere istoric aceste elemente nu provin întotdeauna din doctrine ce concordă între ele, dar trebuie totuși subliniat că astfel de elemente, dincolo de polemica în care din punct de vedere istoric au fost elaborate, s-au putut concilia și conecta în mod armonios, contribuind astfel la împlinirea unui ideal teoretic și la edificarea cea mai măreață a civilizații grecești. O altă formă clasică de activitate teoretică este cea tipică idealismului transcendental. Teoreticitatea greacă și cea idealist-transcendentală se deosebesc
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
contact direct cu cele mai presus de cunoașterea metodică, dar mai presus de orice simțire, adică de orice contact al simțurilor noastre cu lucrurile, dar și de simțirea sufletească, prin care trăim presiunea unor realități nevăzute. Transcendența lui Dumnezeu se conciliază cu certitudinea unei legături ale noastre cu El. Avem aci cel mai fundamental paradox. Pe aceste trepte superioare credința e și cunoștință, sau cunoștința e și credință. (n.s. 386, p. 327) footnote> și să vadă lumina aceea necuprinsă de minte
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Articolul 16 (1) Refuzul total sau parțial al consumatorului de a plăti o factură emisă de furnizor se va aduce la cunoștința acestuia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii ei. ... (2) Reclamațiile ulterioare efectuării plății facturilor se conciliază între părți în termen de 10 zile lucrătoare de la data formulării pretențiilor de către consumator. ... (3) În cazul în care, ca urmare a unor recalculări conciliate între părți, nivelul consumului facturat se reduce, nu se vor încasa penalități pentru diferența respectivă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198541_a_199870]
-
de 5 zile lucrătoare de la data primirii ei. ... (2) Reclamațiile ulterioare efectuării plății facturilor se conciliază între părți în termen de 10 zile lucrătoare de la data formulării pretențiilor de către consumator. ... (3) În cazul în care, ca urmare a unor recalculări conciliate între părți, nivelul consumului facturat se reduce, nu se vor încasa penalități pentru diferența respectivă. ... Articolul 17 În cazul în care consumatorul depășește puterea maximă contractata a fi absorbita pe o durată de 15 minute cu pește 15%, acesta va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198541_a_199870]
-
Articolul 17 (1) Refuzul total sau parțial al consumatorului de a plăti o factură emisă de furnizor se va aduce la cunoștința acestuia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii ei. ... (2) Reclamațiile ulterioare efectuării plății facturilor se conciliază între părți în termen de 10 zile lucrătoare de la data formulării pretențiilor de către consumator. ... (3) În cazul în care, ca urmare a unor recalculări conciliate între părți, nivelul consumului facturat se reduce, nu se vor încasa penalități pentru diferența respectivă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198541_a_199870]
-
de 5 zile lucrătoare de la data primirii ei. ... (2) Reclamațiile ulterioare efectuării plății facturilor se conciliază între părți în termen de 10 zile lucrătoare de la data formulării pretențiilor de către consumator. ... (3) În cazul în care, ca urmare a unor recalculări conciliate între părți, nivelul consumului facturat se reduce, nu se vor încasa penalități pentru diferența respectivă. Articolul 18 În cazul în care consumatorul depășește puterea maximă contractata a fi absorbita pe o durată de 15 minute cu pește 15%, acesta va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198541_a_199870]
-
ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză; ... e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia; ... f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279310_a_280639]
-
pct. 272 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. (5) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. e), toate hotărârile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii. ... Articolul 454 Dovedirea unor cazuri de revizuire (1) Situațiile care constituie cazurile de revizuire prevăzute la art. 453 alin. (1) lit. b)-d) se dovedesc prin hotărâre judecătorească definitivă prin care instanța s-a pronunțat asupra fondului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279310_a_280639]
-
a fost cunoscută de persoana care face cererea, dar nu mai târziu de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii penale; ... c) în cazul prevăzut la art. 453 alin. (1) lit. e), de la data când hotărârile ce nu se conciliază au fost cunoscute de persoana care face cererea. ... (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică și în cazul când procurorul se sesizează din oficiu. ... (4) Revizuirea în defavoarea inculpatului nu se poate face când a intervenit o cauză care împiedică punerea în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279310_a_280639]
-
a acțiunii penale sau continuarea procesului penal. Articolul 458 Instanța competentă Competentă să judece cererea de revizuire este instanța care a judecat cauza în prima instanță. Când temeiul cererii de revizuire constă în existența unor hotărâri ce nu se pot concilia, competența se determină potrivit dispozițiilor art. 44. Articolul 459 Admiterea în principiu (1) La primirea cererii de revizuire, se fixează termen pentru examinarea admisibilității în principiu a cererii de revizuire, președintele dispunând atașarea dosarului cauzei. ... ---------- Alin. (1) al art. 459
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279310_a_280639]
-
nu respectă obligațiile stabilite prin încheiere, instanța, din oficiu sau la cererea procurorului, poate dispune revocarea măsurii suspendării și reluarea executării pedepsei. (4) În cazul admiterii în principiu a cererii de revizuire pentru existența unor hotărâri ce nu se pot concilia, cauzele în care aceste hotărâri au fost pronunțate se reunesc în vederea rejudecării. ... Articolul 461 Rejudecarea (1) Rejudecarea cauzei după admiterea în principiu a cererii de revizuire se face potrivit regulilor de procedură privind judecarea în primă instanță. ... (2) Instanța, dacă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279310_a_280639]
-
dovada acestor cazuri de revizuire s-a făcut prin hotărâre judecătorească. Articolul 462 Soluțiile după rejudecare (1) Dacă se constată că cererea de revizuire este întemeiată, instanța anulează hotărârea, în măsura în care a fost admisă revizuirea, sau hotărârile care nu se pot concilia și pronunță o nouă hotărâre potrivit dispozițiilor art. 395-399, care se aplică în mod corespunzător. ... (2) Instanța rejudecă cauza prin extindere și cu privire la părțile care nu au formulat cerere de revizuire, putând hotărî și în privința lor, fără să le poată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279310_a_280639]
-
trebuie să se abțină de la orice cuvinte care jignesc, orice imputări rău-voitoare, demersuri în defavoarea altora și, în general, să se abțină de la orice acțiune susceptibilă de a aduce daune altor membri ai Uniunii. Articolul 52 Divergențele dintre membri se vor concilia pe cale amiabilă, iar în caz de nerezolvare se vor supune dezbaterii Comisiei superioare de disciplină. Capitolul VI Dispoziții finale Articolul 53 Regulile privind conduita etică sunt obligatorii pentru toți membrii Uniunii. Articolul 54 Prezentul cod de etică profesională și disciplină
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277025_a_278354]