1,646 matches
-
discuția de mai josă, care se bazează, în principal, pe simularea artificială a naturalului. Se desfide astfel presupoziția de imitare „banală” a acestuia din urmă în procesul artificializării. Prin urmare, interstițializarea dintre artificial și natural constituie, în contextele tehnologiilor digitale, concretizarea tendinței de valorificare a experiențelor artificiale sau tehnologice drept experiențe naturale, nemediate, ceea ce, la o extremă, poate însemna într-adevăr denaturare și „efect” hiperreal, în terminologie baudrillardiană. În special prin tehnicile simulării cibernetice, naturalizarea artificiului sau a artefactului se desprinde
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
om și ordinator. Toate aceste științe noi raportează omul, și în special inteligența umană, mașinii computaționale sau roboților în primul rând în vederea îmbunătățirii capacităților cognitive și perceptive ale ființei umane. Astfel, natura și condiția umane se află în centrul oricărei concretizări a virtualității tehnologice, de la robotică și teleprezență la agenți ai cunoașterii. O istorie a inteligenței artificiale se poate întinde de la primul sistem de logică inventat de Aristotel și de la realitatea „numerică” a lui Pitagora la Leviatanul lui Thomas Hobbes care
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
supune unei evoluții artificiale, mai degrabă decât selecției naturale, deși locuiește în „biospațiu” (vezi Wark, 2002 pentru utilizarea termenului în noi contexte medialeă. În acest mod, se poate vorbi de o reiterare a darwinismului în modelele tehnoculturale ale corporealității. O concretizare soft a vieții artificiale, virușii electronici sunt concepuți drept forme vitale asemuite paraziților (vezi Rötzer, 1993Ă corpurilor vii, forme intermediare care depind de acestea din urmă pentru a exista și care sunt catalogate drept organisme autoreproductive (vezi Spafford, 1995Ă. Analogia
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
virtual ar deveni, se manifestă ca trup - viața umană este experimentată în cyberspațiu prin intermediul corpului: „Chiar în epoca subiectului tehnosocial, viața este trăită prin corpuri”. (Stone, 1991, p. 13Ă. Perspectiva capitolului de față se alătură acestor considerații care valorizează importanța concretizărilor corporale în spațiul virtual creat de tehologiile informațional-comunicaționale. Apelativul destrupării aplicat lumii online ignoră realitățile concrete ale evenimentelor derulate în Internet, diversele studii etnografice dezvăluind manierele în care utilizatorii se raportează cyberspațiului și/sau realității virtuale în termeni corporali, chiar
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o critică a acestui proiectă. Cunoașterea genomului uman sau a totalității genelor deschide o serie de oportunități, dar ridică și o multitudine de semne de întrebare în legătură cu posibilitatea de „reprogramare” a umanului (vezi mai jos discuția despre transumanismă. O altă concretizare, inițiativa Visible Human Project, aparținând US National Library of Medicine și începută în 1989, este un exemplu al congruenței dintre biomedicină și cyberspațiu: o arhivare digitală a trupului uman având drept țel cercetarea biomedicală, mintalul, stabilirea de diagnostice, practicarea telemedicinii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
postăuman întrupat (embodiedă în orice relație cu tehnologia computațională: în realitatea virtuală, în cyberspațiul Internetului sau în viața de zi cu zi a utilizării tehnologiilor digitale. Identitatea virtuală, materială și întrupată este mediată în mod computațional, deși prima impresie, în concretizările imersiei, ale teleprezenței sau ale interacțiunii, este un simț al imediatului și al lipsei mijlocirii (sintagma „în timp real”Ă. În cadrul acestei medieri identitare cibernetice la interfață, simțurile corporale sau mișcările trupului sunt prezente în mod necesar în obținerea unei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cu apariția Internetului este teoretizat de către Sherry Turkle (1995Ă, teoreticiană recunoscută ca o deschizătoare de drumuri în domeniul identității postmoderniste în spațiul virtual. Sociolog și psihanalist la Massachusetts Institute of Technology (MITĂ, cercetătoarea a realizat studii etnografice, aflate printre primele concretizări teoretice sistematice asupra identității online. Aceste studii au devenit repere întemeietoare al disciplinei și au demarat o orientare a cyberculturii sub egida teoriilor postmoderne. Identitatea umană formată la interfața computerului este discutată de către teoreticiană în termeni postmoderni: descentrare, invizibilitate, fragmentare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
distincției parte-întreg și permeabilitatea granițelor. Acest tip de percepție nu mai este determinată și condiționată de un singur tip de spațiu, cel fizic, și de limitele trupului uman, dimpotrivă este augmentată în spațiul și în identitatea virtuale. Teleprezența și alte concretizări ale tehnologiilor telematice sunt urmărite în modurile în care produc un nou nivel de conștiință, în special prin spulberarea ideii de unicitate a individului și prin pulverizarea barierelor corporalității fizice. Problema este că Ascott (1989, 1995Ă discută strict conectarea minților
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
epistemologice, sociale și politice. Postumanismul este, după cum se va putea observa, nu doar un tip de discurs care cunoaște versiuni extreme (precum transumanismulă, ci și o conlucrare de realități contingente și cotidiene în cadrul unui uman relucrat în mod tehnocultural. Specifice concretizărilor iconic-spațiale ale virtualității sunt entitățile cyborgice, identitățile avatarice online, organismele vieții artificiale, agenții cognitivi, conștiințele și trupurile transumane. Punând bazele unei ontologii virtuale constituite la interfața dintre spațiul fizic și spațiul computațional, aceste ființe sunt definitorii pentru postumanitate, după cum se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
observa în capitolul următor. Întrupări ale virtualității, ființele (postăumane sunt deopotrivă ilustrări ale fenomenologiei, cu corolarele experiențelor perceptive și senzoriale ale corpului situat în spațiu și exemplificări ale dimensiunilor tehnoculturale, cu noi accepții identitare, atât ontologice, cât și sociale. Deopotrivă concretizări ale biologiei și ale informaticii, entitățile virtuale contribuie la convergența fenomenologiei (a umanului integrat în spațiu în mod perceptiv și actanțială și a mașinismului (a conectivismului de tipul „mașinilor dezirante”Ă, a culturii simulării cu tehnoștiința materialității. O perspectivă postumană
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este ce fel de postumani vom fi” (Hayles, 1999, p. 246Ă. Ceea ce primează nu este faptul că subiectul este deja postuman (întrucât subiectul este informație întrupatăă sau că devine și mai postuman prin cuplarea cu mașinile inteligente sau cu alte concretizări ale ontologiei virtuale. Ceea ce contează este modul în care înțelegem condiția postumană, fie primind-o cu entuziasm iresponsabil, fie examinând-o critic și îndreptând-o pe făgaș umanist, fie chestionând-o în mod realist-pragmatic și printr-o atitudine tolerantă și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mult, subiectivitatea și îndoiala de tip cartezian pot funcționa nestingherit în dimensiunile globale ale rețelei Internet: ceea ce omul crede a fi realitate nu este decât o simulare digitală a unui „spirit” malițios, care intenționează să inducă umanitatea în eroare. Aceste concretizări discursive neocarteziene completează o perspectivă a ontologiei virtuale ca o încununare a proiectelor iluministe de raționalizare și de separare minte-corp (vezi Penny, 1994, pentru înclinarea balanței spre un asemenea punct de vedereă. Subsumându-se acestei direcții, transumanismul 21 este un
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
laborator a legăturii dintre celulele nervoase și procesoarele electroniceă. Dizolvarea graniței dintre fapt și realitate pare a se produce în cele mai mari grade în discursul transumanist, compus din idei care astăzi par o exagerare, iar mâine pot deveni o concretizare. Prezicerile tehnoștiințifice din cadrul acestui discurs pot avea soarta prevestirilor din anii ’50 din robotică sau din inteligența artificială care s-au adeverit la sfârșitul secolului XX. Cu toate acestea, radicalitatea programului deranjează premisele unei perspective prudente, care se bazează pe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
acestui proces de transfer identitar, inginerul în robotică este de părere că trupul uman poate fi lăsat în urmă, fiind „dezgolit” de minte și devenind inutil. Esența „imaterială” umană (mintea ca „adevărata” natură a omuluiă ar putea fi extrasă din concretizarea sa material-organică și ar putea exista independent de corpul biologic. Astfel, din perspectiva lui Moravec, metafora carteziană a minții disociate de trup poate deveni literalitate prin „transmigrarea” minții umane într-un software al computerului și apoi într-un corp „postbiologic
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
minții umane în noi suporturi computaționale care lasă în urmă trupul decadent. Permanentizarea minții (comparată cu un softwareă echivalată cu identitatea însăși a unui individ este socotită un proces independent de corp (comparat cu un hardwareă și caracteristică mai multor concretizări materiale. Pretențiile spiritualiste ale transumaniștilor, izvorâte din domeniile inteligenței artificiale, ingineriei genetice, roboticii sau nanotehnologiei, se află în stadiu ficțional, ținând de potențialități fantastice ale unui viitor digital, tipic pentru o tematică science-fiction. La intersecția dintre știință și religie, cu toate că
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Contestațiilor, Instanțele de Judecată). În consecință, prin sistemul achizițiilor publice înțelegem totalitatea regulilor și acțiunilor referitoare la cheltuirea banului public, prin întâlnirea dintre cererea autorității contractante cu oferta operatorilor economici. 3.3. Principiile achizițiilor publice Activitatea de achiziții publice reprezintă concretizarea activității de asigurare și gestiune a resurselor materiale în domeniul public, iar autoritățile contractante trebuie să se asigure că în orice proces de achiziție publică se consumă eficient, în mod etic, echidistant și transparent fondurile publice alocate autorității respective în
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
relevanței indicatorilor de creare de valoare, atât ca instrumente utile în managementul prin valoare, cât și ca instrumente pentru strategia companiei. Concluziile obținute pot conduce spre formularea unor opinii privind inaplicabilitatea unor modele asupra pieței românești, sau la verificarea și concretizarea unor legături între indicatorii de creare de valoare, indicatori ce reflectă evoluția pieței sau indicatori de rentabilitate. b) Profitul economic mediu la un leu capital investit, % MVA și EVA Momentum Mergând mai departe, am căutat să găsim o corelație pozitivă
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
insului, cuvintele sunt oase ale foștilor părinți vărsați în el ("ideea de gură"). Lumea și manifestările ei presupun o organizare riguros noțională: Cad în noțiunea de genunchi/ și mă rog de voi/ nu mă lăsați singur/ și pradă..." Deci, singurele concretizări sunt cuvintele, ele sunt ființe palpabile, sunt măști grimasate ale lumii, de aici foamea teribilă după real, după reprezentările realului cunoscute și în "Elegii": Sunt mâncat/ simt/ foamea și-a făcut patul în existența mea" ("Căderea oamenilor în pământ"). Alteori
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Pentru că se impunea ieșirea din rutină și monotonie. Cristina Hanț: Începutul mi se pare întotdeauna dificil, mai ales la un asemenea proiect. Să reușești să aduni 17 profesori, să îi convingi să participe, să atragi atenția elevilor... De asemenea, etapa concretizării propriului scenariu mi s-a părut solicitantă aveam prea multe idei, riscam chiar să le risipesc, fără a concretiza o abordare viabilă. Mircea Hurdea: Momentul începutului acestui proiect a fost, fără îndoială, cel mai dificil după părerea mea solicitându-mă
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
acum, iar autorul ei pus în lumina axiologică drept o personalitate exponențială a vieții noastre spirituale. Având o poetică proprie din care rezultă că nu artistul produce opera, ci ea îl căută ca pe un executant al ei, într-o concretizare expresiv-estetică a unei închipuiri, el s-a afirmat plenar într-o vreme îndelungată ca regizor de teatru și film, ca pedagog în raport cu studenții și în calitate de coordonator de teze de doctorat ca teoretician prin cărțile publicate și talentat orator. Toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
altceva decît încercarea disperată de a se apăra de această spaimă a omului vinovat. Apoi prezența celui ucis, a lui Dumitru care apare din cînd în cînd (dar nu ca o umbră incertă, hamletiană, ci ca un om real) este concretizarea puternicei spaime pe care Dragomir o trăiește. Regizorul merge aici împotriva afirmațiilor lui Eugen Lovinescu, care zice că "remușcarea lui Dragomir nu e dramatică, iar eroul trece pe planul al doilea în interesul nostru". Ascultînd "vocile textului", ca un regizor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
epoca contemporană. Vedeți, mă ajut mereu cu gânduri aruncate înainte. Shakespeare, contemporanul nostru! Într-o scrisoare extrem de măgulitoare pentru dumneavoastra Robert Falls, directorul artistic al companiei Wisdobridge Theater din Chicago afirma că sunteți primul regizor din lume care dă o concretizare deplină viziunii shakespeariene a lui Kott. Nu credeți totuși că această lectură modernă a textelor clasice, acest transfer de viziune istorică asupra unor opere care poartă deja pecetea fierbinte a propriei lor viziuni, adeseori genială, se face cu pierderi prea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tehnici asociate gândirii logice: deducția, inducția, analogia, inferența, de monstrația, explicația, reducerea la absurd etc. Tipurile de argumente utilizate mai frecvent sunt: - argumentele logice: se adresează rațiunii, apelând la operațiile fundamentale ale gân dirii (analiza, sinteza, comparația, generalizarea, abstractizarea și concretizarea), eviden țiind categoriile adevărat/fals cu ajutorul diverselor tipuri de raționamente (deductiv, inductiv, analogic sau prin inferență); - argumentele psihologice: vizează mentalități, concepții, prejudecăți, stereotipii de gândire (argumentul autorității, cel al informației creditabile, al modelului funcțional etc.); - argumentele etice: fac apel la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ca punct de ruptură față de romantici, care își construiesc lumea interioară ca univers compensatoriu, în antiteză cu realul. - Focalizarea imaginarului poetic pe un simbol multisemnificativ (exploatând resursele polisemice ale limbajului). Neavând un conținut semantic explicit, simbolul își pierde funcția de concretizare pe care o îndeplinea în poezia clasică, romantică sau parnasiană. El devine un semn prin care se sugerează existentul, un análogon esențializat al realității sensibile și suprasensibile și un element de coeziune/de „corespundere“ între planul exterior și cel interior
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
demers indispensabil în tentativa de ai înțelege opera, mesajul acesteia. ARGUMENT 1: Mai întâi, informația biografică, detaliile activității literare ale unui scriitor și, mai ales, opțiunile sale estetice se reflectă în operă la toate nivelurile, de la ale gerea temelor la concretizarea unei viziuni modelate de propria experiență de viață, de la evenimentele și personajele ce dau substanță prozei sau operei dramatice la sentimentele și stările de spirit care se reflectă în poezie. (Dezvoltarea argumentului poate fi urmată de referiri la romanele experienței
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]