30,218 matches
-
o. într-un sat din Moldova, unde lucrează ca om de serviciu la scoala. Reîntors la Sibiu își reia activitatea literară pentru scurt timp, fiindcă în 1959 e din nou arestat în procesul "grupului de scriitori germani" de la Brașov și condamnat la 25 de ani de muncă silnica. După amnistia din 1964, trebuie să mai aștepte patru ani pînă să-și recapete dreptul de semnătură, timp în care își cîștigă existența dînd lecții particulare. Dar și după reintrarea în viață literară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
felul de expresii artistice pe o treaptă de evoluție evident primitivă, șunt decadenta, nimic altceva. Șunt optimist, dar socotesc cu jumătăți de secole!". Justiția și condamnarea generalilor Sentința Curții Supreme de Justiție prin care generalii Chitac și Stănculescu au fost condamnați la cîte 15 ani de închisoare pentru rolul lor la represiunea de la Timișoara, din decembrie '89, a provocat un potop de comentarii în presa cotidiană. Atitudinea editorialiștilor diferă, semnificativ, de la ziar la ziar. Totuși se poate remarcă existența unor puncte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
zile, si cu un editorial în foileton, Cornel Nistorescu își declară și el neîncrederea în justiția română, la cel mai înalt nivel al ei, Curtea Supremă de Justiție, afirmînd că în privința lui Victor Athanasie Stănculescu nu există probe ca să fie condamnat pentru cele petrecute la Timișoara pînă la căderea lui Ceaușescu. În editorialul sau, Nistorescu readuce în discuție rolul jucat atunci de generalul Guse, asupra căruia și Ion Iliescu așază azi răspunderea majoră de a fi executat ordinele lui Ceaușescu. Dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
penultim într-o cronologie mereu discutabila. Astăzi mai pricepem, cît-de-cît, ce e un gentleman, însă nu mai știm (nu mai simțim) ce e onoarea cavalerilor. Prea puțini 'ntelegem finalul lui Don Carlos. Și e limpede că tocmai pentru asta sîntem condamnați în, de și la fel ca lumea în care trăim prin accident. Jeder stirbt fuer sich allein, adică pre limba lui. Relativ de puțină vreme, Elinor Schaffer citează părerea conform căreia "Practic nu există nici un fel de scenariu despre sfîrșitul
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl." (Matei 24, 36) Cît privește spațiul, aparent e simplu. E crucificat spre cele patru zări. Meridianul zero cade perpendicular pe Ecuator. Sau așa credem, aici, printr-o convenție și de aceea sîntem condamnați la șocuri. Acum cîțiva ani, în Statele Unite, am văzut un planiglob (încă o convenție, de vreme ce, pe cît se pare, Pămîntul e oarecum sferic) conform căruia Americile se aflau în centru, iar Africa și Eurasia erau tăiate în două și plasate
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
mei nu numai că au turnat cinci filme împreună, dar s-au și iubit și au avut trei copii (printre care eu). Au provocat unul dintre cele mai mari scandaluri ale secolului, care i-a marcat pe viață. Au fost condamnați la exil de către Hollywood, desigur neoficial; dar pînă și Senatul american s-a amestecat în poveste, declarînd: "Din cenușă lui Ingrid Bergman, se va naște un nou Hollywood". Iată de ce au ales să trăiască în Europa, unde am crescut eu
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
fraze în care repetările unor grupuri de consoane au dificultatea unor veritabile "frămîntări de limbă" ("Excesul de accize" - titlu, în "România liberă" 702, 1992, 1; "Ultimul act al unui rapt legiferat" - titlu, id. 1729, 1995, 3); acestea nu sînt însă condamnate de nici o normă și nici temperate de vreun exercițiu.
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
devenit agent dublu, trădător, e privit cu mult mai mare îngăduința. La noi însă, se pare ca reactivarea internă a generalului Pacepa ar putea duce la noi dezvăluiri, la fel de supărătoare ca acelea care l-au determinat pe Ceaușescu să-l condamne la moarte. Altfel e greu de înțeles de ce cazul Pacepa a provocat atacuri în presa împotriva puterii, ca și cum reabilitatul general ar fi pus la cale noi și, mai ales, imprevizibile dezvăluiri.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
important că în împrejurări în care majoritatea e de partea unor acțiuni dezonorante să îți faci public punctul de vedere. E important nu numai pentru tine ca individ, ci și pentru poporul din care faci parte. Dar una e să condamni ce fac sau susțin unii dintre concetățenii tăi, fie ei și o majoritate, și mult altă să declari că îți e rușine că ești român. Imediat după procesul Ceausestilor, compatrioți ai noștri din exil, care au văzut faimoasa casetă în
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
reportaje ale TVR despre revoluția din România în direct, să ți se pară, de la distanță, ca acesta e poporul român. Mai recent, această mărturisire a rușinii e legată de conflictul din Iugoslavia, cu intenția de culpabilizare a celor care nu condamnă atacurile forțelor NATO împotriva Iugoslaviei. Aici, însă, rușinea are și conotații politice vizibile, care pot ține de un anumit tip de opțiune, pe care cei ce se rușinează că sînt români nu îl decriptează pînă la capăt, dacă e o
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
ajungînd numai în perioada sesiunilor Academiei sau, în 1947, și în timpul iernii, îngrijindu-se, din vreme, de procurarea combustibilului. Surprind neplăcut, de ce n-aș spune-o?, opiniile sale politice, evidente încă din volumele de început. Era filoantonescian și chiar filohitlerist, condamnînd, încă în 1943, strădaniile Opoziției de a pregăti ieșirea din război și retranșarea țării de partea Națiunilor Unite. Și la 22 august 1947 consideră că regele Mihai "a avut curajul să-și trădeze aliatul". Actul de la 23 August 1944, a
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
Și în aprilie 1947 mai regretă că Germania a fost înfrînta în război). De aceea, tocmai, a acceptat, la începutul războiului, să fie cooptat în Asociația Româno-Germană. Era o opțiune din convingere și nu una conjuncturala. De aceea, repet, a condamnat, în 1944, tentativele opoziției politice, de coniventa cu Palatul Regal, de a desprinde țară de Germania și a întoarce armele ("Greșeală ce am facut încheind armistițiul cu rușii, o vom plăti cu însăși pieirea noastră". Și: "Trădarea se pedepsește totdeauna
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
lucru, cu parti-pris vizibil. A fost, la început, împotriva Consiliului Dirigent, nu agreă reforma agrara, socotind că se încalcă prea flagrant principiul proprietății, a fost dezamăgit profund de căderea provocată a guvernului Blocului, cînd el a fost președintele Camerei Deputaților, condamnă faptul că Brătianu vine la putere cînd voia și pleca atunci cînd îi convenea, a fost dezamăgit de guvernarea Averescu din 1921-1922 iar guvernarea Brătianu din 1922-1926 a fost denumită "dominația lui I.C. Brătianu", condamnînd actul de la 6 ianuarie 1926
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
a fost președintele Camerei Deputaților, condamnă faptul că Brătianu vine la putere cînd voia și pleca atunci cînd îi convenea, a fost dezamăgit de guvernarea Averescu din 1921-1922 iar guvernarea Brătianu din 1922-1926 a fost denumită "dominația lui I.C. Brătianu", condamnînd actul de la 6 ianuarie 1926, cînd principele Carol a fost decăzut din drepturile sale succesorale. După moartea lui Brătianu, regenta ar fi dorit un guvern de uniune națională, refuzat de Vintilă Brătianu. Nu-l agreă, desigur, pe Maniu și îl
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
în orice caz, resping ideea "conviețuirii victimelor cu torționarii", fără ca torționarii să fie trași la răspundere. Trebuia, trebuie făcut procesul comunismului. - În ce fel ar trebui făcut procesul comunismului? - Nu cred că indivizii - indiferent de crimele comise, - trebuie judecați și condamnați în parte. Înainte de toate trebuie incriminat sistemul. Așa cum s-a făcut un proces al nazismului, este de la sine înțeles că va trebui făcut și un proces al comunsimului, cu nimic mai prejos în ceea ce privește crimele împotriva umanității. În Germania, toți foștii
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
făcut și un proces al comunsimului, cu nimic mai prejos în ceea ce privește crimele împotriva umanității. În Germania, toți foștii membri ai Partidului Național Socialist au trecut prin fața unor tribunale, de așa-zisa denazificare. Acestea, practic, nu dădeau condamnări. Nu putea fi condamnată o țară întreagă. Dar fiecare a trebuit să treacă prin acest proces de "exorcizare". - Ar putea fi o primă fază publicarea dosarelor de securitate? - Și aici, in Germania, sînt multe dificultăți pentru obținerea dosarelor, pentru stabilirea vinovățiilor, a colaboraționismului. Exemplul
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
zece legionari ("decemvirii"), ucigîndu-l pe dizident, sălbatic, cu toporișca, pe patul sau de suferință la Spitalul Brîncovenesc. De la numărul 5 al revistei - număr de Crăciun - apare, aici, si Panait Istrati, cu o "Scrisoare către dragoste", în care, ce-i drept, condamnă antisemitismul. În numărul 6 al revistei sînt înserate răspunsuri ale lui Stelescu, C. Caragea și Al. Talex pe marginea scrisorii lui Istrati. Să citez din răspunsul lui Al. Talex: "Panait Istrati știi ce ne trebuie? Un pumn... Cruciada Romanismului va
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
Barbu Cioculescu Parcă prevăzând că scrisuri ale sale cu destinatar exclusiv și doar în fundal literare vor fi date publicității și comentate, Ion Caraion, condamnă cândva practică citirii celor pe hârtie igienică scrise. Și avea, neîndoios, dreptate: operațiunea echivalează cu o dezhumare. Se degajează pestilente. Întrebarea care se pune este: de ce pe hârtie igienică? Răspunsul, la îndemână: singurul material pe care-l punea la dispoziție
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
puternici de ieri și de alaltăieri din România. Un înveliș la care ar fi bine să mediteze și puternicii de azi care jură pe valorile democrației visînd în continuare la valorile democrației de tip ceaușist. Teza că societatea românească e condamnată să simuleze credință în valori care îi sînt fundamental străine, prizoniera fiind unui post-totalitarism colectiv care a căpătat o temperatură călduța prin efectul de distanțare nostalgica față de înghețul ceaușist, e ideea cîtorva trecători lideri de opinie și a unor politicieni
Rămăsitele Legii lui Ticu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17902_a_19227]
-
notează "cu mare precizie" că în vara lui 1938, întîlnindu-se cu Cioran, ca doi noctambuli singuratici pe un bulevard bucureștean, autorul Schimbării la față a României i-ar fi spus că, aici, în România, nu se poate crea nimic valabil, condamnați la un etern anonimat datorită destinului de ignorare a limbii române și că o realizare posibilă e de înfăptuit numai în capitala Franței. Acest episod evocat s-o fi petrecut mai înainte sau prin ultimele luni ale anului 1936, pentru
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
general pe care îl ignoră doar cei care nu au trăit în epoca comunistă. A fost un infern unde se aflau alături cei slabi de cei puternici, dar demonul superior exista pentru toți. Și unii sclavi își spuneau: poate fi condamnat, desconsiderat cineva care se teme de persecuții, de mizerie, care își dorește o altă existență decît a celorlalți, a majorității? Și renunțau la sclavia celor mulți pentru o sclavie de nivel superior. Dar alți sclavi replicau la rîndul lor: nu
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
asumîndu-și temerar, responsabilitatea de a fi contribuit la redactarea documentului. A fost un gest venit la vreme pentru a activiza (el, partizanul activismului neînduplecat) conștiințele. După un proces tensionat la maximum, au urmat sentințele. Eroul nostru, Nicolae Cristea, a fost condamnat la opt luni de temniță. Le-a executat la închisoarea din Vaț, împreună cu alți unsprezece colegi de luptă. Alții și-au executat pedeapsa la închisoarea din Seghedin. Au suportat și grele cheltuieli de judecată. Dar relațiile memorandiștilor cu gruparea mocionistă
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
Miron Romanul. Spera în succesiunea episcopului de Caransebeș Popea (unchiul lui T. Maiorescu). A venit pe scaunul mitropolitan Metianu. Omul nostru îi încondeia în jurnal și pe răposat și pe nou înscăunatul. Își păstrase convingerile activiste și, în septembrie 1899, condamnînd, în jurnal, îndîrjit, pasivismul de ieri și de astăzi ("maghiarii sprijinesc pasivitatea și a radicalilor și a moderaților"). Jurnalul e aglomerat de note de lectură pe marginea gazetelor citite (și maghiare și nemțești), aspru în aprecieri, neînduplecat în opțiunile sale
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
volum), Sâmbăta engleză, este o capodoperă. în numai 16 pagini, autorul povestește viața a două Emma Bovary din România comunistă (textul datează din 1982): Gina și Mona, prima de patruzeci de ani, a doua - de douăzeci și cinci. Spre deosebire de eroina lui Flaubert, condamnată de soartă să trăiască în provincie, personajele prozatorului român duc o viață provincială doar în ceea ce privește amorul. Lipsite de sex-appeal, ignorate pe piața atracției erotice, ele rămân mereu la periferia a ceea ce se întâmplă important între bărbați și femei. Un ziar
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
să joace nimeni vreun rol... circul a încetat". Propria urîțenie i-a oferit răgazul și posibilitatea de a contempla lumea așa cum e, "o lume goală pușcă, așa cum a făcut-o Dumnezeu", fără a se mai opri la aparențe, fiind însă condamnat la imposibilitatea de a se apropia de ceilalți, de a putea comunica cu ei - răspunsurile pe care le așteaptă de la celălalt, nerostite, pot fi foarte bine doar ecouri ale propriilor gînduri. Personajele care populează ultima piesă, Creierul, sînt tot paria
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]