3,315 matches
-
prevala de Academia Română în fie care an câte 50.000 lei pentru acoperirea taxelor ei statu tare , iar din suma de 200.000 lei ce rămâne, se va înființa un premiu anual, indivizibil, care se va acorda în timpul și în condițiunile indicate mai jos. I. În cel dintâi an, premiul de 200.000 lei (două sute mii lei) se va acorda celui mai de seamă roman, de preferință cu subiect din viața românească, din acele scrise și publicate în ultimii ani ce
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fără grabă, prezentându-le astfel Academiei Române în forma lor cea mai desăvârșită. După trecerea primei perioade de șase ani, ac este premii se vor repeta mereu, în aceleași serii de câte șase ani, alternându-se neschimbat în ordinea, modul și condițiunile arătate mai sus. Toate aceste premii anuale de câte 200.000 le i (d ouă sute mii lei) fiecare, se vor acorda în mod hotărât și riguros, indivizibile, cu singurele două excepțiuni de la No. 2 și 4, adică: la premiile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
conc ura prin depunerea operelor lor, în număr de, la sediul Academie i. Academia Română, ca cea mai înaltă instituțiune culturală, este presupusă de a cunoaște și a fi în curent cu întreaga mișcare intelectuală din țară. Însăși premierea în asemenea condițiuni își are o mai mare și mai superioară expresiune a valorilor apreciate, ele nefiind condiționate de prezentarea la concurs. Unii autori, fie din modestie, fie din jenă, fie dintr-un explicabil amor propriu, nu voiesc să concureze. Și uneori nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
caracter excepțional, de câte 200.000 lei fiecare, se vor acorda în timpul și în modul următor: 1. În 1931, premiul de 200.000 lei se va acorda celei mai reușite traduceri în limba franceză a poeziilor lui Mihail Eminescu, în condițiunile specificate mai sus . 2. În 1932, premiul de 200.000 lei se va acordă celei mai reușite traduceri în limba engleză a poeziilor lui Mihail Eminescu. 3. În fine, în 1933, premiul de 200.000 lei se va acorda celei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în același scop, un nou concurs pentru traducerea în limba franceză, engleză și germană a operei poetice complete a lui Mihail Eminescu. Dacă nici după trecerea acestui nou interval de trei ani, nu se va prezenta nici o traducere reușită, în condițiunile arătate mai sus, atunci sumele respective ale traducerilor nepremiate se vor vărsa fondului de premii sau burse a celor mai buni elevi ai liceului «Codreanu» din Bâr lad, cumpărându se efecte de Stat pentru mărirea acestui fond . În general, chestiunea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de viermi; toți putrezeau în jurul lui, și dascălul și mama și fata. Simți apoi cum începe să se topească și dânsul și să-i foșnească viermii prin ochi, prin gură, dar mai ales prin nas". Spaima animalică trezită de terifianta "condițiune materială" a omului alungă dorul de moarte ca pe o vinovată iluzie, de basm mincinos: Va să zică așa sunt morții! Nu pe catafalc, ci în pământ, în putrezire, în descompunere, în piftia de carne și viermi. Și el care de atâta
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Societății Junimea și colaborator al "Revistei Contemporane"46. Iar despre Xenofon Gheorghiu, născut pe la 1850, membru al Junimii din 1880, putem spune că și-a construit atent o carieră de publicist, încredințând tiparului o seama de studii precum Rolul și condițiunea femeilor (1895), Starea societății și a republicei române pe vremea lui Cicerone (1901), Arta dramatică la... Români (1908)47. Cât privește pe Ioan Gheorghe Ionescu Gion (1857-1904), care făcuse și studii de licență la Paris, putem spune că s-a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
care vei plăti casă, masa, haine, în fine, tot asta pana la etatea de 21 ani. Cred că un om cu 100 fr. lunar nu e muritor de fóme. Despre taxa de 375 fr, pot să ți-o trimit în condițiunea că în timp de o lună să te duci în fie-care zi să te prepareze Garsou. Am corespondat eu cu el și a zis că primesce; [...] o lună a zis el că pot să trimit taxa. Dacă nu te învoesci
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
fiind astfel clar că ținta mâniei sale o constituie mai degrabă varianta epigonică, artificială, exagerată a curentului de la începutul secolului al XIX-lea. Spirit profund clasic, Odobescu își va promova principiile cu orice prilej după cum se observă și în studiul Condițiunile unei bune traduceri, în care se reia ideea modelelor antice "întru acea bună și solidă direcțiune ce modelele antice pot da născândei noastre literaturi"225, precum și a trăsăturilor ce definesc stilul clasic: "Cu cât vor fi ideile mai simplu și
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
and Sons, Glasgow, 1903. 23. Literary Essays of Ezra Pound, A New Directions Book, New York, 1968. 24. Maiorescu, Titu, Comediile d-lui I. L. Caragiale, în Critice, volum îngrijit de Al. Hanță, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. 25. Odobescu, Al., Condițiunile unei bune traduceri, Editura Librăriei H. Steinberg, 1924. 26. Odobescu, Al., Opere I, Editura Cartea românească, București, 1929. 27. Pippidi, D. M. (ed.), Arte poetice. Antichitatea, Editura Univers, București, 1970. 28. Pope, Alexander, An Essay on Criticism, în The Poems
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
220 Ibidem, p. 449. 221 Cf. Dim. Păcuraru, op. cit., p. 172. 222 Cf. G. Călinescu, Istoria, p. 131. 223 Nicolae Manolescu, op. cit., p.219. 224 Al. Odobescu, Opere vol. I, Editura Cartea românească, București, 1929, p. 187. 225 Al. Odobescu, Condițiunile unei bune traduceri, Editura Librăriei H. Steinberg, București, 1924, p. 12. 226 George Barițiu, Articole literare, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1959, p. 31. 227 Ion Heliade Rădulescu, op. cit., p. 437. 228 G. Barițiu, op. cit., p. 40
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
precis, la următoarele puncte menționate de A. Fătu: "a) Dacă administrațiunile acestor stabilimente se conduce după prescripțiunile regulamentare. b) Dacă D-nii Medici respectivelor își facu visitele lor regulate la timpului și oarele reglementare. c) Dacă tratamentul alienaților se face în condițiunile și regulile stabilite. d) Dacă alienații ce sunt internați actualmente sunt primiți după toate regulile cu actile medicale constatatoare bolilor de care sufăr fiecare în special și care din (sic) acești bolnavi nu vor fi primiți în astă regulă să
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nu știm care sunt condițiile cerute pentru un bun păzitor de șanțuri, în tot cazul din experiența făcută, căci până acuma în 5 luni am vedut 5 din acești gardiști succedându-se în ospiciu, cred autorizat a conchide că aceste condițiuni sunt departe de a fi identice cu acelea ce se cer unui bun infirmier de ospiciu"). În continuare, raportul menționează abaterile lor pentru care a fost silit să facă raport de îndepărtare: unul pentru beție, un al doilea pentru maltratarea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a avut ca primă consecință schimbarea personalului. Ospiciul a funcționat totuși (așa cum rezultă din câteva chitanțe, borderouri de medicamente și acte de corespondență administrative) cel puțin încă un an. A fost vizitat în continuare tot de dr. Bottez În aceleași condițiuni a funcționat până în august 1884, când a fost probabil desființat, deși nu avem documente care să menționeze condițiile acestei desființări. Abia în 1885, la 25 ianuarie, primăria a trimis un intendent care a preluat obiectele rămase de la "Spitalul de alienați
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Petersburgul, dar fermitatea diplomatică a ministerului condus de Catargi a adus impunerea punctului de vedere românesc. "Dacă eram stat vasal, de ce înainte de intrarea noastră în acțiune guvernul rus a iscălit cu noi convențiunea pentru trecerea armatei în care se stipulează condițiuni curat politice, cum este integritatea teritoriului?"79 În toate polemicile sale, Eminescu aduce argumente solide și raționale. În finalul editorialului din 3 ianuarie, poetul își exprimă speranța că acea convenție cu Rusia va fi fost bine concepută spre a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
refuză de bunăvoie, vom rezista, ne va bate și va lua ceea ce e al nostru, dar cel puțin nu ni se va putea imputa că am fost atât de decăzuți încât, de bunăvoie și cunoscând limpede una din principalele noastre condițiuni de viață, am dat-o de înjosiți ce suntem în mâinile Rusiei pentru... bani sau altele." Arguția e fără cusur și România s-ar fi dovedit o țară de nimic dacă nu s-ar fi găsit nici o voce care să
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și care reglementează folosirea posibilităților oferite de sistem. Aceste reguli alcătuiesc norma limbii respective. Astfel, de exemplu, limba română admite, din perspectiva sistemului, atît forme în -(ț)ie, cît și forme în -(ț)iune: se poate spune condiție, dar și condițiune, deși ultimul are o tentă învechită. Ca atare, în acest caz nu există o distincție funcțională în folosirea celor două forme, regula de folosire a lor neprodu-cînd o direcționare a posibilităților sistemului. În cazuri precum divizie-diviziune, rație-rațiune, porție-porțiune distincția devine
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aceasta, există și o anumită gradație în ceea ce privește exigența normei, prin existența mai multor tipuri ale manifestării ei: 1) tipul obligatoriu privește formele și structurile care țin de trăsăturile esențiale ale unei limbi, 2) tipul posibil privește situații precum realizarea formei condițiune, 3) tipul permisiv are în vedere, ca și cel posibil, situații particulare, precum actualizarea formei lucru, 4) tipul imposibil vizează interdicții precum folosirea sufixului -ez cu verbul a cînta. În linii generale, precizează Eugen Coșeriu 27, în funcție de comunitatea în care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
rapidă pe piață a produselor, reducerea prețului de cost, creșterea nivelului lor de calitate și avansul tehnologic. Structura de organizare a unui proiect trebuie să asigure cadrul funcțional necesar exercitării eficace și eficiente a acțiunilor manageriale, În vederea realizării În bune condițiuni a obiectivelor acestuia. Prin ea se definesc responsabilitățile, ariile de autoritate și rolurile jucate de toate persoanele care participă la proiect. Structura de organizare trebuie adaptată naturii, dimensiunii și complexității fiecărui proiect În parte. Ca atare, ea diferă de la proiect
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
cum să rezolve anumite probleme ce se ivesc în conducerea eparhiei, se străduiește să aplice întocmai indicațiile ce i se dau, este punctual la întâlniri. Consider că, în general, sarcinile pe care agentul le-a avut le-a îndeplinit în condițiuni bune. Se remarcă la agent, cu toate că are o funcție bisericească înaltă care i-ar impune o poziție mai retrasă -, că a adoptat o asemenea poziție făcând chiar exces în unele perioade. Deși s-a discutat cu el despre această problemă
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
stat și rezolvarea situației unor elemente anarhice, precum și despre deplasarea în luna iulie a.c. în RF Germania, pentru a participa la întrunirea Consiliului Federației Baptiste Europene, ce se va ține la Hamburg. A precizat că dorește să colaboreze în bune condițiuni cu autoritățile de stat, atât la Departamentul Cultelor, cât și cu organele de securitate. Declarându-se de acord să colaboreze în mod secret, sincer și organizat cu organele de securitate, s-a stabilit să ne furnizeze informații scrise pe care
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
este Îngrijorat de arestările de preoți care s-au făcut În ultimul timp, după afirmațiunile făcute de unii din rândurile lui. Se spune că la Ministerul de Interne se află Închiși un număr de 80 de preoți, care trăiesc În condițiuni grele, atât din punct de vedere alimentar, cât și higienic. Majoritatea preoților arestați sunt din numărul acelora care au fost În Transnistria ca deservenți la diferite parohii. Se crede că sunt iminente noi arestări 12. Cu metode brutale s-a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
societăților comerciale cu personalitate juridică. Faza consensuală", în Dreptul, nr. 7-8/1991. Căpățână O., "Societățile comerciale în interpretarea jurisprudenței", vol. II, în R.D.C., nr. 2/1999. Cârcei E., "Dizolvarea și lichidarea societăților pe acțiuni", în R.D.C., nr. 12/1996. Cohen I.G., "Condițiunea juridică a societăților comerciale în România", în Revista Societăților și a Dreptului comercial, nr. 17-18/1925. Costin M.N., Costin M.C., "Probleme teoretice și practice privind constituirea și funcționarea societăților comerciale", în R.D.C., nr. 2/1999. Danil M., "Câteva probleme ale
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
17 N.R. Dominte, Organizarea și funcționarea societăților comerciale, Ed. C.H. Beck, București, 2008, p. 8. 18 Ph. Merle, Droit commercial. Société commerciales, ed. a 14-a, Dalloz, Paris, 2010, p. 23. 19 Cu privire la acest aspect a se vedea, I.G. Cohen, " Condițiunea juridică a societăților comerciale în România", în Revista Societăților și a Dreptului comercial, nr. 17-18/1925, pp. 1525 și urm. 20 N.R. Dominte, op. cit., p. 16. 21 Prin guvernarea corporatistă se urmărește creșterea încrederii investitorilor și creșterea eficienței economice, prin
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
cercetare critică asupra poeziei române de la 1867 T. Maiorescu și-a publicat ideile estetice în două articole: O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867 și Comediile d-lui Caragiale. Primul articol, publicat în Convorbiri literare are două părți: a. Condițiunea materială a poeziei pleacă de la ideea că poezia exprimă frumosul spre deosebire de știință, care se ocupă de adevăr. În timp ce adevărul "cuprinde numai idei", frumosul "cuprinde idei manifestate în materie sensibilă". O condiție esențială a artei este aceea de a avea un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]