4,850 matches
-
trag venit de 3.000 de lei din moșii, ce sunt sub stăpânirea împărăției Austriei", după plata unor taxe239. Decretul imperial stipula că boierii și mazilii pot să obțină la cerere titlul de cavaler și "au voie să scrie la condică (adică imatriculirung) aleselor neamuri", fără a trebui să ceară acest lucru în mod special. Pe baza unor dovezi temeinice, "ca niște boieri numai aceia se vor ține în seamă, care acum au această numire, adică titulus, iar mazilii se vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în izvodul ce s-a primit de la Moldova, adecă acei care sunt însemnați în izvod și socotesc a avea dreptate a cere cinstea aceasta". Totodată, patenta imperială stabilea că "fieștecare boier de țară, stăpân de moșii, care este scris la condică, adică matricola țării și plătește 75 lei contribuție, are voie a șede și a cuvânta la adunarea (seimul) țării". Episcopul Bucovinei era asimilat stării domnești, asemenea arhiereilor Galiției, primind titlul de baron și un loc în seimul Galiției 240. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
notă calificativă. Din cuprinsul proceselor verbale rezultă calificativul “foarte bine” iar cel din 27.06.1940 rămâne fără notă calificativă deoarece organul de control a făcut verificarea scriptelor la școlile din comunele învecinate și procesul verbal a fost încheiat în condica de inspecție a școlii Racova. Activitatea școlară desfășurată de domnul Marcu merita toată lauda și dimpreună cu activitatea cultural-socială se califică de noi cu calificativul “Foarte bine”. Referindu-se la activitatea de clasă inspectorul precizează: “Domnia sa funcționează într-o sală
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
capul nostru dacă l-am fi avut la momentul acela pe umeri, de am conchis ambele grupe să plecăm de la orele de lucrări practice. Pe nivelul anului nostru, anul II de studiu, fuzionau două semigrupe, existând în felul acesta două condici studențești de prezență. O condică asigura și verifica prezența pe geografie-franceză, unde numărul colegilor era precumpănitor și responsabil era colega noastră Nina Ungureanu Sava, iar cealaltă condică reunea specialitățile secundare engleză, germană, rusă, iar responsabilitatea îmi revenea mie. Nici nu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
fi avut la momentul acela pe umeri, de am conchis ambele grupe să plecăm de la orele de lucrări practice. Pe nivelul anului nostru, anul II de studiu, fuzionau două semigrupe, existând în felul acesta două condici studențești de prezență. O condică asigura și verifica prezența pe geografie-franceză, unde numărul colegilor era precumpănitor și responsabil era colega noastră Nina Ungureanu Sava, iar cealaltă condică reunea specialitățile secundare engleză, germană, rusă, iar responsabilitatea îmi revenea mie. Nici nu mai știu ce-a fost
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
nostru, anul II de studiu, fuzionau două semigrupe, existând în felul acesta două condici studențești de prezență. O condică asigura și verifica prezența pe geografie-franceză, unde numărul colegilor era precumpănitor și responsabil era colega noastră Nina Ungureanu Sava, iar cealaltă condică reunea specialitățile secundare engleză, germană, rusă, iar responsabilitatea îmi revenea mie. Nici nu mai știu ce-a fost, cum a fost de fapt și ce anume a declanșat decizia noastră comună. Un lucru însă rămâne cert, era într-atât de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
sat nesupusă la nici un fel de dări și havalale, de câțiva bătrâni nevolnici și văduve, de preotul Vasili Hudișteanu, dascălii Toader sin Diaconu precum și de Gheorghe sin preotul Ghirghi, la "biserica Sf. Voievozi"12. Transcrisă pentru Vistierie, în 1852 așadar, condica aceasta este importantă fiindcă demonstrează, fără putință de tăgadă, că satul vechi s-a format pe partea de moșie a căminarului. Aici se găsea și biserica veche cu preotul Vasile Hudișteanu [...]. Altă biserică nu a fost pe vremea cât a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cumpără în 1854, cu 18.300 galbeni, moșiile Cucorănii, Loieștii și a cincea parte din Ipotești, de la maiorul Săvel Manu. Acesta predă, odată cu moșia, toate documentele ei pe care le avea în posesie, iar Bașotă pune să fie transcrise în condică cele 123 documente privitoare la primele două moșii, precum și cele 17 referitoare la partea din Ipotești, începând cu textul din 12 aprilie 1620 în care se consemna: la Ipotești sunt pomenite nume vechi de familii de răzași între care și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ale unor personalități, oameni de știință, rectori, savanți, ce s-au afirmat din 1860 și până-n zilele noastre... Cu câteva minute înainte de ora fixată în program, 12, pe ușă intră mai întâi secretara Paiu, de la Serviciul de Doctorate. Are o condică mare sub braț și un pachet cu diplome, pe care le așează în capătul mesei lungi din fața noastră. După dânsa, vine o femeie de serviciu cu o tavă imensă, cu pahare înalte, de cristal și câteva sticle de șampanie, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pronunțare, o nouă tabela definitivă, care va cuprinde toate enunțările tabelei comisiunei, si care se va semna de completul care a luat parte la judecata. Articolul 33 Pînă în opt zile dela pronunțarea sentinței ea trebuie să fie făcută în condica de sentințe a tribunalului și îndată după dansa se va trece tabela vorbită mai sus, care va face parte integrantă din sentința. Ele se vor trece și în registrul de transcripțiuni imobiliare. Președintele tribunalului e dator a trimite din oficiu
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
organizat ──── scoatere fără de la locul de muncă conform H.C.M. nr. 2105/1969. Denumirea Nr. absentelor Media obținută Media obținută obiectului de în timpul la examenul învățămînt total nemotivate cursului de absolvire motivate Anexă 4 MINISTERUL ......................... ÎNTREPRINDEREA ..................... CENTRUL DE CALIFICARE ȘI PERFECȚIONARE ...................... CONDICA DE PREZENȚĂ A PERSONALULUI DE PREDARE CURSUL DE ............................ PERIOADĂ ................
REGULAMENT CADRU din 1 ianuarie 1969 privind organizarea şi funcţionarea cursurilor pentru calificarea şi erfectionarea muncitorilor şi a personalului cu pregătire medie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126077_a_127406]
-
prin tăierea sau sustragerea arborilor, puieților și lăstarilor, identifică autorii acestor fapte, solicitând sprijinul șefului de district/brigadierului silvic și al organelor de poliție; inventariază cioatele arborilor sau locurile de unde aceștia au fost scoși din pământ și le înregistrează în condica de serviciu; ... f) eliberează foi de însoțire și aplică marca dreptunghiulara pe materialele lemnoase care se transporta din pădure; ... g) înscrie zilnic în condica de serviciu activitatea desfășurată și lucrările executate. ... Articolul 10 Șefii de district/brigadierii silvici au următoarele
HOTĂRÂRE nr. 997 din 2 decembrie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind constituirea, organizarea şi funcţionarea structurilor silvice proprii, necesare pentru gospodărirea pădurilor proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale şi a celor proprietate privată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126219_a_127548]
-
inventariază cioatele arborilor sau locurile de unde aceștia au fost scoși din pământ și le înregistrează în condica de serviciu; ... f) eliberează foi de însoțire și aplică marca dreptunghiulara pe materialele lemnoase care se transporta din pădure; ... g) înscrie zilnic în condica de serviciu activitatea desfășurată și lucrările executate. ... Articolul 10 Șefii de district/brigadierii silvici au următoarele atribuții și obligații: a) stabilesc săptămânal programul de activitate al pădurarilor și lucrările care trebuie executate pe raza teritorială a districtului, respectiv a brigăzii
HOTĂRÂRE nr. 997 din 2 decembrie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind constituirea, organizarea şi funcţionarea structurilor silvice proprii, necesare pentru gospodărirea pădurilor proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale şi a celor proprietate privată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126219_a_127548]
-
de activitate al pădurarilor și lucrările care trebuie executate pe raza teritorială a districtului, respectiv a brigăzii silvice pe care o conduc și verifică modul de îndeplinire a sarcinilor stabilite; ... b) controlează și îndruma activitatea pădurarilor din subordine, înscriind în condica de serviciu a acestora constatările rezultate în urma controlului și sarcinile transmise pentru activitatea viitoare; ... c) execută de cel puțin două ori pe an inspecții de fond în cantoanele silvice pe care le au în subordine, de regulă primăvară, la începerea
HOTĂRÂRE nr. 997 din 2 decembrie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind constituirea, organizarea şi funcţionarea structurilor silvice proprii, necesare pentru gospodărirea pădurilor proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale şi a celor proprietate privată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126219_a_127548]
-
garantu în vre o antreprisa a comunei. 3) De a interveni că advocați seu plenipotenți în processele pornite în contra comunei, precumu nici a apăra cu plata vre unu processu alu comunei. Articolul 58 Tote hotărîrile Consiliului se înscriu într'o condica tenuta de secretiri; ele se sub-semnedia de membrii, si sînt pururea la dispositiunea ori-cărui cetatenu din comuna, seu a ori-caria autorități, care ar voi se le cunosca. Cu tote acestea, consiliulu poate decide pentru unu tempu mărginitu secretulu decisiuniloru luate
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
elective odată cu presentarea socoteliloru. Defectile privescu pe comptabilu, candu socotelile nu se voru găsi așternute după regulă, candu nu se va afla cuprinse într'însele parte din veniturile ce ei au incassatu seu a trebuitu să incasuiasca, candu unile din condicile de cheltuieli nu voru fi sprijinite cu dovedi indestulatore precumu și pentru ori ce alte neîndepliniri. Articolul 35 Referatulu fia-căruia Ministru raportoru, în catu privește pe comptabilu, trebe se cuprindie aprecieri de trei nature: 1. Cea privitore la încărcările seu
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
mie lei capete seu mai multu. Ea este facultativa pentru judecători de la lei cinci sute pînă la una mie inclusivu. Articolul 11 Femeile măritate carii făcut commerciu, nu sînt supusse la constrîngerea corporală, candu formalitățile prevediute prin art. 5 din Condica de commerciu nu se voru fi îndeplinitu. Articolul 12 Nu sînt supuși la constrîngerea corporală nici minorii, parte barbatesca seu femeiasca, carii făcut commerciu, fără ca formalitățile cerute prin art. 2 din Condica comercială se se fi îndeplinitu. Articolul 13 Sînt
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
corporală, candu formalitățile prevediute prin art. 5 din Condica de commerciu nu se voru fi îndeplinitu. Articolul 12 Nu sînt supuși la constrîngerea corporală nici minorii, parte barbatesca seu femeiasca, carii făcut commerciu, fără ca formalitățile cerute prin art. 2 din Condica comercială se se fi îndeplinitu. Articolul 13 Sînt inca scutiți de constrîngerea corporală moscenitorii și veduvele justițiabililoru Tribunalului de commerciu, în casu candu sînt condamnați, nu în a loru proprie calitate, ci numai că nicse infatisiatori ai dreptatiloru autorului loru
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
procesu verbalu, 'lu va subscrie împreună cu directorulu inchissorei, care va trebui se fie fatia la a sa redactare. Articolul 37 În casu de resistentia materială din partea debitorelui, se va cere ajutorulu puterei armate și debitorele va fi încă urmaritu după Condica penale că inpotrivitoru la ordinile autorității. Articolul 38 Dacă insarcinatulu cu executarea inchissorei ar retenea pe debitore închisu în vre unu altu locu care nu este destinatu prin lege pentru acesta, acela va fi urmaritu că culpabilu de crimele de
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
modul de organizare a serviciului pe unitate și a orelor de gardă; - modul de acordare a zilei de repaus săptămînal, în cazul în care acest repaus nu poate fi asigurat duminică; - modul în care se ține evidență prezenței salariaților (pontaj, condica de prezență etc.),. precum și evidență orelor efectuate peste program; - regulile privind accesul în unitate, circulația în cadrul acesteia a salariaților și a persoanelor străine; stabilirea locurilor de muncă unde accesul sau circulația este permisă numai în condiții anume stabilite; asigurarea exercitării
ÎNDRUMAR nr. 65.600 din 10 iunie 1970 pentru întocmirea regulamentelor de ordine interioară în unităţile socialiste de stat şi pentru încheierea contractelor de muncă în forma scrisă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126053_a_127382]
-
despre locul Înmormântării, acesta pare a fi curtea Bisericii Zlataust din Iași deși nu există nici un document În acest sens. În curțile bisericii se Înmormântau, după obiceiul vremii, doar ctitorii și credincioșii cei mai apropiați parohiei respective, menționați sârguincios În condici. În arhiva bisericii, care conține documente Începând cu anul 1800, nu există Însă nici o mențiune, ceea ce, având În vedere popularitatea enormă de care se bucura Barbu Lăutarul, pare destul de curios, mai ales că, În tinerețe, cântase În strana Bisericii Zlataust
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
candida din nou, devenind staroste, dar al unui singur cartier din Iași. Avea trei fii, Gheorghe, Ioan și Vasile, toți cunoscuți cu apelativul Scripcariul, care călcau pe urmele bătrânului. Adunaseră sume considerabile odată ce În 1845 se răscumpărau din robie, conform „Condicii de Prescrierea birnicilor și a dezrobiților țigani din orașul Eși” (6 iulie 1845). Dacă imaginea devenită clasică, tabloul lui Iosif Iser (fig. nr. 3) după un desen de epocă, nil prezintă pe Barbu Lăutarul cântând la cobză, nici În această
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
interesul contemporanilor B.P. Hasdeu propunea,în articolul citat,o definiție sugestivă a presei,suficient de actuală și astăzi: ,, Dar partea cea mai ponderoasă a literaturii române sînt ziarele.Ziarele nu sînt nici opere orginiale,nici traducțiuni,ci o specie de condică,în care un om,numit publicist,înscrie în ordinea zilelor,dar fără ordine de materie,tot ce aude,tot ce vede,tot ce i se pare că a văzut sau a auzit și,în fine,tot ce-i vine în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
cu Constantin Brâncoveanu, care citea "calendare politice" italienești, continuând cu Nicolae și Constantin Mavrocordat, care se referă într-o scrisoare din 25 noiembrie 1740, la știrile "date de gazetele din Olanda, Colonia, Lipsca, Viena și din Mantova", trecând apoi la condicele de socoteli foarte exacte ale unor domnitori ca Grigore- vodă Callimachi și mai ales Grigore Alexandru Ghica, în care sunt prevăzute sumele alocate cumpărării "gazeturilor", știrile adunate de Iorga, referitoare la interesul cu care era urmărită presa europeană la curțile
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
În vedere că după intervenția noastră pentru a Împăca pe părți...”. Prin specificul Îndeletnicirii funcționărești, dar mai ales pentru că nu poate altfel, personajul lui Caragiale află o imensă plăcere În a scrie; ca slujbaș Întocmește procese- verbale, rapoarte, petiții, completează condici, dosare, registre etc.: „Știi, la noi la percepție, când pic cerneală pe concept, ... odată cu limba (scoate limba și arată cum șterge hârtia) o șterg...”, mărturisește Catindatul din D-ale carnavalului; „Impiegatul ia batista și o trântește departe În partea cealaltă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]