6,847 matches
-
și Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1903-1912). Cu sprijinul lui Vasile Goldiș, își continuă studiile universitare, începute la Cluj, la Budapesta (1912-1916) și Viena (1916-1918), unde obține licența în litere (filologie romanică) și filosofie. Devine profesor suplinitor la Școala Normală Confesională din Caransebeș și la Școala de Arte și Meserii din Brașov (1919- 1921), apoi profesor titular de română și franceză la Școala Superioară de Comerț din Cluj (1921-1931). Puternic atras de viața politică în vremea studenției vieneze, făcuse parte din
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
se-ncepea în biserica romano-catolică, care să fie înrîurit asupra poporului românesc în așa fel încît să-i fi insuflat înstrăinare și aversiune, destul că acest popor se întoarse hotărâtor de la Roma spre Constantinopol, neclintindu-se în statornica lui convingere confesională prin pilda nouă dată de Ioan Paleologul care trecuse la catolicism. Stăpânirea, clasele și poporul Țării Românești supravegheară cu geloasă teamă regulata administrație bisericească a țării lor și când băgară de seamă că multe mai sânt încă de lipsă, cătară
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
voiește să-și păstreze drepturile ctitoricești asupra paraclisurilor mănăstirești aflate în Valachia, încredințînd îndealtmintrelea administrația lor canonică mitropoliților după vremuri a arhidiecezei respective. Această cumulare a mai multor cârje arhipăstorești în una și în aceeași mână se esplică prin vălmășagul confesional din țară și prin silințele energice și cu zel reațîțate a unor puternici amici ai uniunii, prin a căror asistență și înrîurire biserica grecească din Principatele dunărene era subminată cu hărnicie, încît ajunsese să se clatine. Ocupat cu războaiele cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
luat parte și mitropolitul Valachiei, o mărturie prin care se confirmă cumcă episcopul din Achelous câștigase de la mitropolitul din Ioannina iertare și dezlegarea afuriseniei aruncată asupră-i. {EminescuOpXIV 193} Împăratul Carol IV renunță la Moldova. Dar nu numai pe terenul confesional, ci și pe cel politic. Principatele dunărene erau mult pețite, de se certau pentru ele. Împăratul Carol IV, care măritase pe fiică-sa Anna după marchioinul de Brandenburg Otto (Cel Leneș), începuse cu acesta ceartă serioasă pentru multele pretenții ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sila împrejurărilor și puterea precovîrșitoare a mișcării generale, fusese și el răpit și mânat în anul 1396 să ia parte la nenorocita cruciată a lui Sigismund contra turcilor, deci și la înfrîngerea suferită de marea oaste creștină lângă Nicopole. Tulburări confesionale în Moldova. Vaza și influența patriarhului ecumenic avură în Moldova o stare grea, pentru că mitropolitul legiuit și rânduit de sinod fusese împins din țară afară și căta să se deie ajutor grabnic, căci de altmintrelea s-ar fi furișat uniunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
petrecute în secolul trecut în spațiul arab. Unul îl constituie lupta de eliberare națională a popoarelor arabe dusă împotriva otomanilor, de aceeași religie cu ei, în timpul primului război mondial, susținuți de armata britanică de religie creștină, când intoleranța și fanatismul confesional nu s-au manifestat, lăsând loc rațiunii. Pe acest fond corect, arabii și-au dobândit libertatea. Al doilea moment este marcat de manipularea sentimentului religios al arabilor, de către naziști, în timpul celui de-al doilea război mondial, cu scopul de a
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
suport financiar considerabil controlând afaceri în diferite țări sau fiind sprijinite de alte state cărora le satisfac interesele și au atins un înalt nivel de eficiență prin utilizarea de armament și tactici de luptă sofisticate. Actele de terorism datorate conflictelor confesionale apar și se manifestă atunci când se încearcă impunerea unui anumit fel de comportament determinat de o anumită religie. Se cunoaște faptul că ansamblul caracteristicilor comune impuse de mediu și de creditarea tuturor indivizilor unui popor, constituie spiritul acelui popor. Aceste
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Pentru evitarea unor asemenea situații statul trebuie să creeze prin instituțiile sale posibilitatea accederii la învățătură și cultură a tuturor cetățenilor pentru ca aceștia să-și poată exprima libertatea de opinie și de instruire într-un mod conștient și eficace. Conflictele confesionale își au originea în negura veacurilor. Comportamentele umane au fost influențate, în mod fundamental, de credința care a reprezentat și reprezintă o valoare de neprețuit pentru unele categorii largi de oameni. Această percepție asupra lumii spirituale a determinat atitudini și
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
de propunere a institutelor secundare ce s-ar înființa de acum înainte nu va fi pe viitor decât esclusiv cea maghiară ( paragraful 29), iar limbile nemaghiare ale țării nu vor fi propuse în toate școalele secundare - fie ale statului, fie confesionale - decât ca obiecte estraordinare de învățămînt paragrafele 9, 78). În fine ministrul are dreptul de-a determina programa obiectelor în așa măsură încît învățămîntul sistematic al limbilor nemaghiare ale țării să fie curat cu neputință. Biserica română a Răsăritului nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
legislațiunea voiește a stabili minimul materialului de învățămînt pentru școalele secundare sau, c-un cuvânt, daca voiește să reguleze esența învățămîntului public, nici are ceva de zis daca statul, în virtutea dreptului său de supravegheare, controlează dispoziția și succesul școalelor secundare confesionale corespunzător cu starea confesiunilor; dar de îndată ce proiectul cearcă a transmite asupra autorității statului o mare parte din drepturile și agendele cari se exercitau și se exercită pîn' acum de către confesiunile autonome - între cari calificarea profesorilor bunăoară - biserica română a Răsăritului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ridice școli populare și institute superioare de caracterul ei confesional propriu și caută a le institui pe cele existente în mod corespunzător, tocmai pentru că lipsa unor asemenea școli nu se poate suplini îndeajuns - din punct de vedere al intereselor ei confesionale și în parte naționale - nici prin institute de stat, nici prin cele ale altor confesiuni. Precum însă biserica greco - orientală română ține pe de-o parte mult la interesele sale religioase și naționale ale credincioșilor ei, tot astfel, pe de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a patriei, el vrea să ocupe teren la toate institutele de învățămînt, peste marginea îndreptățirii și cu restrângerea celorlalte limbi ale patriei și de vreme ce proiectul vrea să întindă dreptul aproape nemărginit de-a dispune al regimului și asupra școalelor secundare confesionale, se vede numaidecât că prin acestea proiectul voiește să facă servicii - nu dezvoltării în direcțiune naturală a populațiunii din patrie, de diferite religiuni și naționalități, nici intereselor ei de cultură temeinică, - ci mai vârtos acelui fatal curent politic care, purcezând
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a se propune în școalele secundare și daca în genere indică esența instrucțiunii publice; de asemenea nu are nimic de zis daca regimul statului, în virtutea dreptului său de supremă inspecție, controlează, în mod convenabil poziției confesiunilor, întocmirea corespunzătoare a institutelor confesionale de învățămînt precum și rezultatele acestuia. Îndată ce însă proiectul de lege în cestiune are de gând a transmite în competența regimului statului partea cea mai mare din drepturile și agendele acele din sfera școalelor secundare pe cari, până acum, le exercitau
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lovi mai cu seamă bisericile de naționalitate nemaghiară, urmări pe cari afară de vexațiuni și de alte neplăceri ce pot interveni ni le pregătește însuși proiectul de lege ca o sabie a lui Damocle, când pune în perspectivă lipsirea școalelor secundare confesionale de dreptul de publicitate, eventual închiderea lor și - așa zicând - confiscarea averilor lor; citîndu-se ca motive suficiente nu numai unele defecte neînsemnate în aranjament, ci la urmă chiar și zelul confesiunilor pentru propria lor conservare. 69 {EminescuOpXIII 70} Proiectul de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și - așa zicând - confiscarea averilor lor; citîndu-se ca motive suficiente nu numai unele defecte neînsemnate în aranjament, ci la urmă chiar și zelul confesiunilor pentru propria lor conservare. 69 {EminescuOpXIII 70} Proiectul de lege, în urma motivării ministeriale, presupune despre institutele confesionale de învățămînt că ele pot deschide teren la rele morale și la direcțiuni contrarii statului - ce nu s-ar putea vindeca în mod radical decât prin închiderea provizorie sau definitivă a institutelor. Întrucât privește biserica greco - orientală română și institutele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
riguroasă a proiectului, transpusă în lege, ar prezenta relațiile noastre interne într-o coloare, care nicidecum nu răspunde adevărului. Pe terenul legislațiunii mai nouă e un fenomen caracteristic acea dispozițiune a proiectului de lege, după care gimnaziile și școalele reale confesionale și preste tot confesiunile și bisericile nu pot nici cere nici primi ajutoare și sprijin material de la statele din afară și de la domnitorii sau guvernele, acelora. Precum această dispozițiune, după cum e știut, s-a dezvoltat ca material la un proiect
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
numai pentru că aceasta în timpul mai nou a devenit limba oficială de stat, ci și pentru că, în împrejurările noastre, limba maghiară e un factor însemnat pentru cultura științifică. Însă acele dispozițiuni ale proiectului de lege, ca testimoniile de maturitate în institutele confesionale cu limbă de propunere nemaghiară să nu se deie în limba de propunere a institutului, ci în cea maghiară paragrafele 38, 89), apoi ca rigoroasele candidaților la profesură să se facă asemenea în limba maghiară paragrafele 69, 71) și ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deie în limba de propunere a institutului, ci în cea maghiară paragrafele 38, 89), apoi ca rigoroasele candidaților la profesură să se facă asemenea în limba maghiară paragrafele 69, 71) și ca preste tot să se pretindă de la fiecare profesor confesional, fără privire la specialitatea lui, ca să, cunoască limba și literatura maghiară, cursul dezvoltării acesteia și operile scriitorilor mai însemnați maghiari paragrafele 60, 62 și 69): toate acestea sunt pretențiuni ce trec preste scopul propriu al instrucțiunii publice, cari nu numai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
operile scriitorilor mai însemnați maghiari paragrafele 60, 62 și 69): toate acestea sunt pretențiuni ce trec preste scopul propriu al instrucțiunii publice, cari nu numai taie în drepturile de autonomie ale bisericei, ci încă și îngreuiază foarte mult calificarea profesorilor confesionali și dovedesc că la studiarea dispozițiunilor luate în proiectul de lege în favorul limbei maghiare s-a pierdut din vedere; că și în cauză de limbă orice pretențiune exagerată poate produce reacție și poate zădărnici și cea mai bună intențiune
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
școalele secundare (gimnazii și școale reale) prin care tinde, nu să reformeze învățămîntul secundar pe temeiul rațiunii și al principiilor pedagogice, ci să, introducă mai cu seamă o nouă lege în scopul de-a maghiariza cu totul învățămîntul în școalele confesionale, ca apoi, prin maghiarizarea învățămîntului, să izbutească cu timpul a maghiariza și a contopi în elementul unguresc toate naționalitățile din patrie! Invederat că la noi în Ungaria instrucțiunea nu are de scop, ca în alte state, cultivarea și luminarea cetățenilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi. Pentru ca agitațiunea antisemită să aibă izbândă, precum a avut-o în realitate, sămânța aruncată a trebuit să cază în pământ priincios, trebuiau să existe condițiile sub cari să se dezvoltate o cestiune izraelită în Ungaria. Cestiunea izraelită nu e confesională ori religioasă. Nimărui nu-i abate a crea legi escepționale relative la exercițiul religiunii lor; nimeni nu vrea să-i împiedice în obiceiele lor rituale. În vremea turburărilor, poporul s-aruncă asupra prăvăliilor negustorilor evrei, nu asupra sinagogelor comunității religioase
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
șef al administrației, ci împlinește totodată un act de recunoștință, apărând energic pe evrei, după ce ei au votat de atâtea ori pentru el și pentru candidații săi electorali. Cestiunea izraelită e în Ungaria curat economică, fără nici un fel de amestec confesional sau politic. Am ajunge prea departe dac - am discuta toate împrejurările în cestiune; dar în Ungaria nu e cestiune nici de liber-schimb, nici de școala Manchester, ci de lucruri cu mult mai simple. Mai cu seamă în părțile sale de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
datoreau tratamentului din România, ci celui suferit în alte țări. D. baron de Helfert, cunoscut ca istoric și etnograf, în colecțiunea etnografică a cărui au apărut și interesanta scriere asupra românilor din Austro-Ungaria, ne dă într-o carte Asupra cestiunii confesionale din Austria următoarele amănunte asupra situației din trecut a evreilor austriaci: Ei trebuiau să poarte petece galbene ca semn distinctiv, asemenea ciandalilor din India. Dar afară de asta legislațiunea le impunea o sumă de umiliri. Purtătorii de litiere erau opriți de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
române ca limbă oficială a administrației și justiției în ținuturile locuite de români; 3) numirea de funcționari români sau, dintre neromîni, numirea acelora cari știu scrie și vorbi limba română; 4) revizuirea legii asupra naționalităților; 5) autonomia bisericelor și școalelor confesionale; 6) crearea unei legi electorale pe baza sufrajului universal sau cel puțin investirea cu drept electoral a oricărui cetățean ce plătește o dare directă; 7) colaborare cu cei ce țin seamă de interesele și bunăstarea poporului. Conferența de-atunci a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
credința lor, românii nu s-au temut de biserica papală și-au respectat pe aceia cari, deși eterodocși, țineau să se închine în felul lor. Înființind metropolia de la București Scaunul papal i-a silit pe românii ce țin la unitatea confesională a neamului lor să înceapă o luptă hotărâtă în contra bisericii catolice. Căci dintre două una: ori noua metropolie s-a înființat fiindcă s-au sporit creștinii de rit latin în România - și atunci e rău; ori s-a înființat fiindcă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]