1,156 matches
-
Germania pactul anticomintern, la care aderase și Italia fascistă. Peste câteva luni, Japonia extindea considerabil războiul agresiv împotriva Chinei. În Europa, în anul 1939, Germania nazistă, secondată mai târziu de Italia fascistă, a dezlănțuit cel de al Doilea Război Mondial. Conflagrația cuprinsese toate continentele prin declanșarea războiului de către Japonia. La 31 octombrie 1944, Ministerul Afacerilor Străine notifica Legației Japoniei din București că "guvernul român a decis să rupă, începând de azi, relațiile diplomatice cu Japonia"; după 23 august 1944 și întoarcerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
civile. După Al Doilea Război Mondial, s-a accentuat participarea forțelor armate în viața politică a țării, desele războaie civile declanșate de acest antagonism în secolul al XIX-lea, ca și frecventele lovituri de stat militare, înmulțite după a doua conflagrație mondial, au afectat stabilitatea social-politică și viața economică a țării. Ecuadorul are o economie în curs de dezvoltare, dispune de însemnate resurse de subsol: petrol, aur, cupru și industria țării este în plin avânt, fiind stimulată de legea de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Vidin și vase de război pe Dunăre. În aceste condiții, guvernul român a fost obligat "să facă și el pregătiri militare" pentru a-și apăra teritoriul amenințat de Imperiul Otoman 169. În încheierea notei se menționa că, în eventualitatea unei conflagrații generale, guvernul român era dispus să coopereze cu armatele aliate, cu condiția ca aliații "să garanteze României integritatea teritoriului său și toate drepturile sale seculare"170. Reprezentanții Marilor Puteri întruniți la Viena și-au exprimat nemulțumirea față de intenția României de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cel de-al doilea război balcanic a început odată cu atacarea, fără declarație de război, de către armata bulgară a Serbiei și Greciei. Operațiunile militare s-au desfășurat pe mai multe fronturi: în Macedonia, la granița sârbo-bulgară, în Tracia și, spre finalul conflagrației, în nordul Bulgariei și în Cadrilater, ca urmare a intervenției României împotriva Bulgariei. Inițial, bulgarii au obținut mici succese pe valea Vardarului, dar nu au putut rupe frontul grecesc, iar la 2 iulie 1913 armata greacă a trecut la contraofensivă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
încă necunoscute. Cu atât mai mult cu cât regele Mihai a fost o fire interiorizată, puțin dispusă, poate, să-și deschidă sufletul într-un jurnal. Ne place să credem că un astfel de document, fie dinainte de război, fie din timpul conflagrației, dar mai ales din perioada exilului său, va fi făcut public într-o bună zi. Dacă el există, ar putea fi una dintre sursele fulminante ale istoriei contemporane a României și ale Europei. Până atunci, va trebui să ne mulțumim
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Prețul minimal la grâu, Criza și contabilitatea agricolă. Conținutul materialelor publicate de N. Cornățeanu a fost plin de miez și idei dintre cele mai interesante și utile pentru ridicarea randamentului economic al exploatațiilor agricole din țara noastră. Din nefericire, ultima conflagrație mondială a Întrerupt o carieră strălucită În plină activitate. După 1945, Nicole Cornățeanu a Îngroșat rândurile marilor anonimi. Ca fost mare proprietar, el a suferit rigorile vremurilor ce au venit cu tăvălugul peste această pătură socială. În perioada 1955-1967, după ce
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
semnificație specială pentru interesele României, care, în orice retrospectivă obiectivă a istoriei țării, nu vor putea scăpa atenției cercetătorilor: acțiunile României în dezbaterile privind dezarmarea, în special dezarmarea nucleară, în anii '70 '80, în plin Război Rece, când riscul unei conflagrații nucleare reprezenta o amenințare reală pentru întreaga omenire; inițiativele diplomației românești pentru așezarea unor principii democratice la baza de funcționare a unor structuri și organizații internaționale, rămase valabile până astăzi; acceptarea României ca membru al "Grupului celor 77" al țărilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
chibzuit, nu risipea nici un leu. Toți banii erau aduși acasă și destinați familiei. Se părea că era liniște și pace. Dar, din nefericire, ambele erau doar aparențe înșelătoare. Nourii amenințători ai războiului se profilau la orizont. Începea cea mai mare conflagrație mondială din secolul al XX-lea. Apocalipsa nazistă și comunistă: holocaust, genocid, gulag, pogrom, deportări, lagăre de concentrare. Milioane de vieți nevinovate suprimate planificat, cu sânge rece, criminal. În aceste momente tata primea ordin de evacuare cu toată familia în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
curgerii, devenirii. În urmă cu câțiva ani, Darie, împreună cu compozitorul Juan Blanco, a creat un "act politic direct" (toate, în Cuba, sunt politizate și potențate apăsat cu energie "revoluționară"!) proiectând texte, forme și culori într-o canava patetico-eroică evocând marile conflagrații ale veacului XX. Zece mii de spectatori și-au ținut respirația de la începutul și până la sfârșitul originalei reprezentații!... Din vorbă în vorbă, nici n-am simțit când s-a înserat. Departe, foarte departe de România, pe malul Atlanticului, umbre colorate scot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Tratatul de pace de la Versailles - ; evreii ne-au trădat” <endnote id="(268, p. 390)"/>. Hitler Însuși era convins că, „dacă În timpul războiului ar fi fost expuși la gaze toxice 12.000-15.000 de evrei profanatori”, altul ar fi fost rezultatul conflagrației mondiale și „sacrificiul milioanelor de nemți n-ar fi fost În zadar” (Mein Kampf, 1923 ; <endnote id="cf. 278, p. 472"/>). Aceasta În condițiile În care În armatele Pute rilor Centrale au luptat 450.500 de evrei (dintre care 54
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau pozitiv. Albul este o culoarea ce desemnează când absența, când suma culorilor, e asociat luminii, divinității, purității și morții Istoricul David Young a emis ipoteza conform căreia cercurile ar reprezenta cele cinci olimpiade care au avut loc înainte de Prima Conflagrație Mondială din 1914. 3. FLACĂRA ȘI TORȚA OLIMPICĂ Flacără (facla, făclia sau flamura) este simbolul științei luminând lumea, un simbol al purificării prin foc și al iluminării spirituale, transferate sub forma lumânării. Flacăra și torța olimpică sunt recunoscute ca simboluri
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
să-mi impun cea mai strictă rezervă În față unui popor latin pe care simpatiile sale Îl entuziasmează ușor pentru cei de aceeași rasă. Sentimentele mele vor fi pururea acolo unde fâlfâie drapelul negru-alb...”. Războiul a creat, de teama unei conflagrații mai largi, motive de Îngrijorare, atât la București, cât și la Viena, guvernele fiind neliniștite datorită pericolului venit din partea Rusiei, ce amenința să-și extindă influența În sud-estul Europei, prin denunțarea Tratatului de la Paris. La 19 iulie 1870, ministrul de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
rapide. În cadrul noii conjuncturi internaționale, născută din prăbușirea ideologiei partidului unic și falimentul economiei planificate, U.E. va fi fără ezitare un actor cheie. Disoluția bipolarismului a dus la spulberarea echilibrului mondial de putere care a dominat lumea după a doua conflagrație mondială. Noua realitate conturată la nivel de echilibru mondial a permis apariția unei lumi multipolare și respectiv noi tipuri de relații între națiuni și regiuni. Un șir întreg de chestiuni se pun într-o nouă perspectivă, de exemplu problemele ce
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
1. Ordinea internațională postbelică În ultima jumătate de secol, economia mondială a parcurs un traseu ce poate fi caracterizat prin evoluții constante de la dezorganizarea și distrugerile provocate de război la „marea creștere” și la predominanța americană. Cea de-a doua conflagrație mondială - cea mai mare tragedie din istoria civilizației - avea să se materializeze în dezastre - evaluate în cifrece au marcat profund existența omenirii. Războiul, a cărui durată a fost de cinci ani și jumătate, a atras în vârtejul său devastator cea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
frontierelor ruse în zonele occidentală și centrală, în timp ce țările din părțile de nord și nord-est au fost mai ales destabilizate de ostilitățile dintre cele două grupări de state beligerante. America de Nord și America de Sud au fost ocolite de traumele directe ale ultimei conflagrații militare. Dezorganizarea, pagubele și problemele cu care se confruntau țările Europei se diferențiau după cum acestea aveau statutul de învins sau pe acela de învingător, ori în funcție de măsura în care teritoriul național fusese teatru de operațiuni militare. Refacerea și reconstrucția economiei
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
diferențiau după cum acestea aveau statutul de învins sau pe acela de învingător, ori în funcție de măsura în care teritoriul național fusese teatru de operațiuni militare. Refacerea și reconstrucția economiei Europei indicau grave și complexe probleme la sfârșitul celei de-a doua conflagrații mondiale. Rapiditatea redresării depindea de posibilitățile de început ale țărilor europene, îndeosebi din S.U.A. Importurile din Statele Unite apăreau, imediat după 1945, ca singura modalitate de a pune capăt penuriei de produse alimentare, de îngrășăminte, de a repune în funcțiune uzinele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
poziții economice și financiare se aflau în recul evident față de 1939, Statele Unite, deși au angajat efective substanțiale în război și au fost obligate să facă față aproape singure operațiunilor militare japoneze din Pacific, au devenit în 1945 marile beneficiare ale conflagrației. Sfârșitul deceniului al cincilea va marca și pentru Europa de Est debutul unei perioade de creștere rapidă, ce a durat până în anii 19721974, iar acest lung ciclu de dezvoltare s-a aflat la originea unei noi viziuni despre mișcarea economică, viziune ce
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
europene, provocată de război, a determinat confruntarea a două mari state cu vocație imperială, Anglia și Franța, cu grave probleme economice, sociale, de apărare, după încetarea ostilităților. După 1945, Statele Unite își consolidează pozițiile de mare putere dobândite la sfârșitul primei conflagrații mondiale. Uniunea Sovietică își depășește statutul de stat asediat și izolat, imediat după 1917 și 1944, și de rang mediu, în ultima parte a anilor ’30, la acela de supraputere. La încheierea ostilităților, S.U.A. reprezenta prima putere economică și industrială
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de localizat în cazul în care s-ar recurge la asemenea arme sau metode de luptă. Complexitatea tot mai mare a relațiilor internaționale, caracterul global al acestora, a făcut posibil ca un conflict armat local să se transforme într-o conflagrație mondială, de la care unei țări îi este foarte greu a se sustrage, indiferent de regimul internațional al ei"". Viabilitatea conceptului de neutralitate a fost practic anihilată. Ca un contraargument am putea aduce exemplul neutralității permanente a Elveției și Austriei, care
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de asemenea, de chinezi, Indochina, Laos, Berlin etc. Declarația de neutralitate trebuie făcută și reieșind din situația internațională. În perioada războiului rece, statele care erau neutre, adoptaseră acest statut pentru a se pune cumva la adăpost în fața pericolului unei posibile conflagrații. Dar chiar dacă statutul său politico-juridic era acesta, oricum ele erau mai degrabă adepte ale vestului decât ale estului. Deoarece se găseau între două blocuri dezlănțuite, în asemenea caz conta nu declarația formală de neutralitate, ci mai degrabă aproximația uneia dintre
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
fi utilizată numai pe o perioadă pentru asigurarea anumitor scopuri. Soluția efectivă ar fi participarea la o alianță politico- militară, o uniune gen Uniunea Europeană etc., care ar putea oferi garanții substanțiale în adresa securității statului neutru. Deoarece, într-o posibilă conflagrație mondială să zicem, Republica Moldova, bazându-se pe exemplul Elveției în al doilea război mondial, nu ar putea și nici nu ar dispune de resursele necesare pentru a-și asigura securitatea și integritatea statului. In acest scop, Republica Moldova ar putea utiliza
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
momentul aderării la Uniunea Europeană, dar o uniune de tip federal, dotată cu o forță europeană de apărare. Atunci U.E. ar putea juca rolul celui mai bun garant. Exemplul Austriei ar fi nelalocul lui aici, deoarece Austria nu are experiența unei conflagrații mondiale. Cea mai importantă cauză este factorul militar care se dezvoltă necontenit și care în viitor nu va mai permite statului să rămână neutru. Alt factor destul de important sunt sferele de influență și politica externă a marilor puteri. Elveția și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
pe căi cinstite ori necinstite va încerca să oprească orice tendințe de neutralitate în această zonă a Europei. În Austria s-au purtat discuții vis-a-vis de renunțarea la statutul de neutralitate permanentă. Și dacă renunțăm la posibilitatea izbucnirii unei noi conflagrații mondiale, oricum neutralitatea își pierde din actualitate (deoarece dispare pericolul războiului.) „Politica neutralității se bazează pe posibilitatea izbucnirii unui război. Cu alte cuvinte, chiar îi pe timp de pace oamenii sunt obligați să se pregătească de îndeplinirea tuturor cerințelor normelor
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
unor corectări în esența politicii de neutralitate.” (Gherhard Hafner) Ideea finală este că statutul de neutralitate ar putea să asigure securitatea statului, dar nu ar putea să i-o garanteze. Neutralitatea își pierde din sens atât în cazul unei noi conflagrații mondiale, cât și în cazul dispariției acestui pericol. Așa cum România, în timpul primului război mondial, a trebuit să-și modifice matricea de securitate/apărare națională, renunțând la neutralitate pentru că numai astfel își putea asigura integritatea și suveranitatea, tot așa și statele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
1919). Fiecare stat este liber să adopte orice poziție dorește și consideră că îi poate asigura capacitatea de autoapărare împotriva agresiunii. Pe de altă parte, actuala arhitectură internațională face dificilă situarea unei țări în afara zonei de manifestare a unei oarecare conflagrații (mondiale). Mulți specialiști în relații internaționale se pronunță în favoarea desființării atât a dreptului neutralității, cât și a dreptului războiului (mai ales că războiul a fost scos de mult în afara legii, nemaiexistând surse de pericol pentru securitatea unui stat) fie el
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]