1,079 matches
-
din fundul căzii". În câteva rânduri, imaginea e explicit asociată cu prezența tutelară a Feliciei. După o documentare serioasă, Pașaliu susține în fața lui Antipa o disertație despre subtextul tabloului: "Nimic pentru imaginație dar câtă tihnă pentru suflet". Sau "austeritate și conformism într-un cadru familial. Asta văd aici. Și mai văd: tiranie și intoleranță într-o ambianță domestică banală. Dar nimic provizoriu. Această odaie și femeia citind, iată o cetate inexpugnabilă". În sfârșit, Antipa explică împrejurările în care a hotărât să
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
fugii rușinoase a contelui Geert cel Pleșuv când fu să cucerească Dithmarschen, văzută de un negustor de mătăsuri! Trebuie să fie înainte de prânz, o zi fără ceață, fără vânt. Și acum, iată ce spun eu, domnilor studenți. Spun: austeritate și conformism într-un cadru familial. Asta văd aici. Și mai văd: tiranie și intoleranță într-o ambianță domestică banală. Dar nimic provizoriu. Această odaie și femeia citind, iată o cetate inexpugnabilă. Se găsește la Munchen. Dacă ajungeți vreodată în orașul ăsta
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
unui discurs despre fascinație. Dacă asupra lui Antipa tabloul are un efect afectiv - în termenii aceleiași Sophie Bertho -, asupra lui Pașaliu efectul este unul persuasiv. Comentariile sale inserate în descrierea ekphrastică sunt mărturia acestui lucru. Pașaliu vede în tablou fie conformismul nordului protestant - "Spun: austeritate și conformism într-un cadru familial. Asta văd aici. Și mai văd: tiranie și intoleranță într-o ambianță domestică banală" (vezi nota 13) - fie "tiranie și intoleranță într-o ambianță domestică banală" (vezi nota 13). Dacă
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
lui Antipa tabloul are un efect afectiv - în termenii aceleiași Sophie Bertho -, asupra lui Pașaliu efectul este unul persuasiv. Comentariile sale inserate în descrierea ekphrastică sunt mărturia acestui lucru. Pașaliu vede în tablou fie conformismul nordului protestant - "Spun: austeritate și conformism într-un cadru familial. Asta văd aici. Și mai văd: tiranie și intoleranță într-o ambianță domestică banală" (vezi nota 13) - fie "tiranie și intoleranță într-o ambianță domestică banală" (vezi nota 13). Dacă putem atribui ekphrasis-ului un rol retoric
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
După plecarea invitaților, Antipa rămâne treaz și își amintește faptele zilei.: În acest context, funcția de mise en abyme nu rezidă în similitudinea personajelor, ci în asemănarea între lumea imaginată de Antipa și cea sugerată de pictură. Certitudinea, rigiditatea, austeritatea, conformismul, intoleranța, tirania și liniștea sunt calități pe care comentariul auctorial și, respectiv, vocea lui Pașaliu, le atribuie picturii lui Pieter Janssens Elinga. Dar în același timp, acestea sunt calități ale vieții lui Antipa: un funcționar a cărui meserie presupune completarea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Elinga. Dar în același timp, acestea sunt calități ale vieții lui Antipa: un funcționar a cărui meserie presupune completarea certificatelor de deces și care în viața sa amoroasă - își înșeală nevasta, dar refuză să o părăsească - se supune rigorii și conformismului. Calmul domestic la care visează poate lua mai multe forme: "Poate să doarmă din nou, poate rămâne cu fața la perete, poate sări în mijlocul odăii, este regele acelei zile și se află abia la începutul domniei"19. Alte femei citind Tabloul Femeie
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
organizarea internă până la formarea corpului profesoral, estimându-se o perioadă de 5-6 ani pentru demararea lui. Prin urmare, era vorba de conceperea unui proiect îndrăzneț, pe termen mediu și lung, cu implicații profunde pentru revitalizarea culturii române. Teama de noutate, conformismul fac ca, în locul creării unui asemenea institut, o "citadelă a învățământului teologic", să se înființeze o nouă facultate de teologie la Chișinău 9. Aceasta constituie o altă oportunitate pentru Nae Ionescu de a aduce precizări suplimentare cu privire la urgența creării unor
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
închistate în sinteze etnoteocentrice pietiste sau ecumeniste facile. Prin miza ei, această lucrare este esențială pentru revigorarea teologiei și a culturii române, lucrare ce restaurează prestigiul Bisericii Ortodoxe, contribuind, totodată, la primenirea unui spațiu intelectual redevabil tot mai mult agnosticismului, conformismului și anomiei uniformizatoare. Reforma universitară Mult trâmbițata reformă instituțională, de care se tot vorbește în cei 25 de ani de la revoluția anticomunistă din decembrie 1989, este încă departe de momentul adevărului. Unul dintre domeniile fundamentale ale revigorării unei națiuni, cu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fi descompusă în două elemente contrare, ireconciliabile. Astfel, teoria lui Wölfflin ne-ar putea ajuta să clasificăm operele literare și să stabilim sau, mai degrabă, 182 să ilustrăm vechea schemă a evoluției dualiste bazată pe acțiune și reacțiune sau pe conformism și revoltă ; dar, confruntată ou realitatea procesului complex al creației literare, această schemă nu izbutește nici pe departe să reflecte modurile foarte variate în care acesta se desfășoară de fapt. Transferul perechilor de concepte ale. lui Wolffün lasă, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
se adaugă, câteodată, și dorința de a corespunde așteptărilor institutorului/profesorului. Tot în această categorie intră și dorința de a fi împreună cu unii copii, preocuparea de a face, în genere, ceea ce fac cei de vârsta sa- se manifestă tendința de conformism. 2) Alteori, conformismul nu decurge din afirmații sociale, ci din tendințele normative, obișnuința de a se supune la norme, la obligații. Institutorii, profesorii, părinții, societatea îi cer să se supună la o îndoctrinare socială, iar copilul, deprins să asculte, se
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
și dorința de a corespunde așteptărilor institutorului/profesorului. Tot în această categorie intră și dorința de a fi împreună cu unii copii, preocuparea de a face, în genere, ceea ce fac cei de vârsta sa- se manifestă tendința de conformism. 2) Alteori, conformismul nu decurge din afirmații sociale, ci din tendințele normative, obișnuința de a se supune la norme, la obligații. Institutorii, profesorii, părinții, societatea îi cer să se supună la o îndoctrinare socială, iar copilul, deprins să asculte, se supune. 3) Supunerea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
va deveni parte integrantă din observația altor euri. Fiecare carieră etnografică își găsește principiul în "confesiuni", scrise sau mărturisite."22 Antropologia răstoarnă decorul adevărurilor stabilite deoarece, în timpul șederii sale pe teren, cercetătorul este obligat să plonjeze în afara protecției date de conformismul unei ordini a lumii sale specifice. El asistă, participă și dă mărturie despre tentative diverse, făcute de oameni aici și acolo, pentru a trăi în lume și a-i da sens. Pentru cel care o practică, experiența terenului provoacă un
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cu neglijența, copiii pot deveni dezordonați, necompetitivi, neadaptați. Rezultatele cele mai bune le obțin copiii ai căror părinți au o atitudine clară și caldă, manifestă atenție la autonomie, exercită un control echilibrat și constant. Părinții ostili pot determina la copii conformism, încredere redusă în forțele proprii, teamă, timiditate. Ei facilitează astfel instalarea la copii a agresivității, a durității, a neglijenței, a impulsivității. Efecte negative se produc în planul personalității și atunci când unul din părinți manifestă indiferență față de copil sau când dintr-
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
în primul rînd, de terorismul intelectual prezentat de Edward Belir în a sa America de care ne temem drept politically correct (limbaj și comportament politic corect). Este vorba de acea formă de maladivitate socială ce s-ar traduce astăzi prin conformism, stupiditate și gândire superficială, stereotipică, modelată substanțial de puterea oligarhiei politico- mediatice. În România anilor '90, terorismul a cunoscut o istorie specială grație de acum celebrului Teodor Brateș. Acesta l-ar fi rostit prima dată la TVR în 22 decembrie
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
În cadrul grupului de prieteni, fiind mai ușor influențabili, confirmând teoria Învățării sociale. Dorința de conformare la normele vârstei atinge acum un apogeu. Este “paradoxul” pe care Îl găzduiește această etapă, dat fiind și gradul ridicat al nonconformării față de adult. Conformismul la normele grupului capătă forme diverse, de la Îmbrăcăminte și până la jargonul verbal sau gestual. Această caracteristică Îi poate face pe adolescenți extrem de virulenți În raportarea la cei aflați, sau considerați, a fi pe poziții minoritare. Devine dificilă menținerea eficienței activității
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
un comportament agresivă. La acestea se adaugă o dezordine evidentă În interesele și chiar În statutul existențial al adolescentului, trăite ca atare. Și G.Goldman și D.Ricsman (1969ă s-au referit la trăirea de către adolescent a unor stări de conformism și complementar de rebeliune. L.Rappaport ca și D.Friedemberg și alții au evocat rebeluinile tinerilor din anii 1968-1969. Ideea agresivității adolescentilor ca trăsătură de generație a fost persistentă la unii autori ca H.S.Sullivan, MacKinney, L.P.Fitzgerald, E.H.Strommen
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
din respect față de autoritate sau din dorința de a-i impresiona pe ceilalți. Dorința de conformare la normele vârstei atinge acum un apogeu. Este "paradoxul" pe care Îl gazduiește această etapă, dat fiind și gradul ridicat al nonconformării față de adult. Conformismul la normele grupului capată forme diverse, de la Îmbracăminte și până la jargonul verbal sau gestual. Aceasta caracteristică Îi poate face pe adolescenți extrem de virulenți În raportarea la cei aflați, sau considerați, a fi pe pozitii minoritare. Devine dificilă menținerea eficienței activității
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
reprezintă un spațiu interpersonal care permite exersarea relațiilor sociale și adaptarea la mediul cultural. La adolescență, grupul constituie vehiculul unei tranziții de la stadiul de dependență infantilă la cel de autonomie adultă. Erikson vorbea de spiritul de clan și de un conformism foarte peternic față de grup. Adeziunea la grupul de colegi se intensifică În jurul vârstei de 13-14 ai. Pe măsură ce adolescentul Își construiește o identitate independentă, conformismul se diminuiază. Acceptarea normelor morale, potrivit lui L.Kohlberg, apare și ea ca formă de identificare
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
infantilă la cel de autonomie adultă. Erikson vorbea de spiritul de clan și de un conformism foarte peternic față de grup. Adeziunea la grupul de colegi se intensifică În jurul vârstei de 13-14 ai. Pe măsură ce adolescentul Își construiește o identitate independentă, conformismul se diminuiază. Acceptarea normelor morale, potrivit lui L.Kohlberg, apare și ea ca formă de identificare cu grupul de referință, prin Împartășirea acelorași drepturi și datorii. Se manifestă un efort de definire a valorilor morale În termeni proprii, cu distanțare față de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
În cadrul grupului de prieteni, fiind mai usor influențabili, confirmând teoria Învățării sociale. Dorința de conformare la normele vârstei atinge acum un apogeu. Este “paradoxul” pe care Îl gazduiește această etapă, dat fiind și gradul ridicat al nonconformării față de adult. Conformismul la normele grupului capătă forme diverse, de la Îmbracaminte și până la jargonul verbal sau gestual. Aceasta caracteristică Îi poate face pe adolescenți extrem de virulenți În raportarea la cei aflați, sau considerați, a fi pe poziții minoritare. Devine dificilă menținerea eficienței activității
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
roman în roman, acela al intelectualității întruchipate,întâi de toate de preot și învățător cu părțile pozitive și lipsurile lor inerente. Zaharia Herdelea, tipul micul funcționar, aidoma eroului lui Cehov,pendulează permanent,între sentimentul național de care e pătruns și conformismul politic, impus forțat românilor aflați sub jugul imperiului austro-ungar.În condițiile istorico-sociale ale satului, pământul la care râvnește atât de mult Ion,nu trebuie văzut ca obiect exclusiv al arivismului,ci un fundament însemnat de existență,de conservare a demnității
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
asupra rolului stimulativ pe care îl exercită asupra creativității, culturile iubitoare de gândire divergentă în care esențial este procesul și nu produsul creativ. Teresa M. Amabile consideră că ambianța poate favoriza afirmarea creativă sau o poate bloca prin presiunea la conformism, o cale de depășire a acesteia, fiind motivația intrinsecă a indivizilor. În studiile sale, Teresa M. Amabile identifică șase factori de mediu ce influențează creativitatea: 1. evaluarea așteptată - oamenii care sunt preocupați de modul în care va fi evaluat ceea ce
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
țină seama de unicitatea sa; f) părinții trebuie să constituie un model pozitiv pentru copii; g) părinții trebuie să se implice în activitățile creative alături de copii; h) joaca și jucăriile să fie o plăcere pentru copil; i) evitarea presiunilor spre conformism; j) recompensele potrivite performanței; k) copilul trebuie lăsat și încurajat să ia decizii; (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp.184-185) Dintre caracteristicile ambianței familiale ce pot influența benefic creativitatea pot fi: 1. Condițiile socio-economice; 2. Nivelul cultural al membrilor familiei; 3. Numărul
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
între cauză și efect. b) Informaționale - suprainformarea în specialitate versus insuficienta informație;nerecunoașterea tehnologiei creației c) Vizând caracteristici ale gândirii - fixitatea funcțională; - imposibilitatea abordării secvențial divergente a rezolvării problemelor tehnice;autoimpunerea ideație-evaluare; - autoimpunerea unor restricții iluzorii neprevăzute în condițiile problemei; - conformismul intelectual;neglijarea imaginației B. De personalitate a) Motivaționale - supramotivarea versus submotivarea b) Temperamental-caracteriale (atitudini, mentalități) - perfecționalismul versus complacerea la soluții mediocre - slaba încredere în sine și descurajarea; - conformismul comportamental;încreaderea prea mare în competența altora; - lipsa voinței și obișnuinței de
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
problemelor tehnice;autoimpunerea ideație-evaluare; - autoimpunerea unor restricții iluzorii neprevăzute în condițiile problemei; - conformismul intelectual;neglijarea imaginației B. De personalitate a) Motivaționale - supramotivarea versus submotivarea b) Temperamental-caracteriale (atitudini, mentalități) - perfecționalismul versus complacerea la soluții mediocre - slaba încredere în sine și descurajarea; - conformismul comportamental;încreaderea prea mare în competența altora; - lipsa voinței și obișnuinței de a duce lucrurile până la capăt; - comoditate c) Afective (anxietate, frustrări, conflicte) - timiditate; - emotivitate; - teama de eșec; - teama de ridicol; - teama de dezaprobare socială; - teama de șefi, de subalterni
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]