972 matches
-
Înțeleg; ei sunt doar martori. De fapt, interlocutorii sunt folosiți de Moromete pentru propriul său amuzament prin limbaj. Limbajul folosit În jocurile sale are semnificație deplină doar pentru el. Moromete nu creează jocuri paralele cu cele pe care le joacă consătenii săi. El Își inserează propriul joc În jocurile acestora. În cele mai grave situații, el găsește prilejul unui amuzament profund - prin limbaj. Ce poate fi mai serios, mai grav, mai amenințător pentru capul unei familii din Siliștea Gumești decât apariția
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
el, Bălosu, trăiește. De aceea, nu va mai juca cu el jocul, normal, al salutului! Nu-l va mai saluta primul! Moromete nu aparține altui univers lingvistic și nici cultural. El doar utilizează limbajul În altă categorie de jocuri, străină consătenilor săi și, mai ales vecinului său. El nu folosește limbajul doar În jocurile, activitățile stereotipe În care este anjagat, zi de zi și Într-o perfectă monotonie, omul din sat. El folosește limbajul nu doar pentru a face lucruri utile
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de genitiv/posesiv plural. Dintre exemplele de tipul un prieten de-al meu, indicăm din corpus următoarele: un semen de-al nostru (C. T. Popescu, Copiii fiarei) latin de-al nostru (R. Țuculescu, Ce dracu se întâmplă cu trenul ăsta?) un consătean de-al lui (M. Cărtărescu, Orbitor) un cunoscut de-al lui Voltaire (H. R. Patapievici, Zbor în bătaia săgeții: eseu asupra formării) un coleg de-al soției (T. Octavian, Povestiri foarte scurte. Întâmplări interesante din viața lui Vasile B. Caiet
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
conferențiar interesant și al unui gânditor de instrucție desăvârșită. Era unul dintre puținii intelectuali ieșeni de cultură deopotrivă franceză și anglosaxonă. Moralitatea lui era ireproșabilă, oroarea față de incorectitudine, impostură și lene era fără pereche. În anul 1984, pictorul Gheorghe Spiridon, consătean și rudă cu doctorul Brăescu, a reconstituit pe pânză chipul marelui înaintaș, iar tabloul a fost remis direcției Spitalului Socola, care în ziua de 27 februarie 1984, exact în ziua comemorării morții ctitorului Socolei, a organizat o sesiune științifică solemnă
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
apelurile adresate maselor: „ Astăzi, scumpa noastră Românie În care am văzut acele dintâi raze de lumină... unde zac și scumpele rămășițe ale bunilopr noștri strămoși, se află În grele Încercări“ scria Învățătorul Ilie Marin din Poiana (Dolj) În apelul adresat consătenilor săi, cerându-le tuturor celor bogați și săraci să ofere cât pot pentru front. Un număr de 122 de Învățătoare din Dolj au oferit suma de 3.176, 50 de lei; 59 de Învățători din Gorj s-au Înscris cu
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
a-l îmbogăți cu soluții întru totul personale. El s-a îndreptat spre structurarea decorativă a imaginii, spre simetrii și valențe optice clare, luminoase, prin care sugerează mănoasele câmpii ale pământului natal. Tema cea mai frecventă este cea a hărniciei consătenilor, dar și a sărbătorilor locale și a evocărilor istorice.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 40) Crucianu Valentin 1977 Pictor „De mic, mama mă lua cu ea la Școala Populară de Artă. Văzându-mă curios
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
metaforei ornamentale scene din viața răposatului și unele simboluri ce-l puteau caracteriza. Întreg acest proces este legat de preferințele localnicilor și ar fi o eroare să-l presupunem izvorât dintr-o bizară, șugubeață atitudine a lui Stan Pătraș față de consăteni. E vorba de epitetul de oarecare circulație „cimitirul vesel’, expresie de mentalitate turistică, ce n-are o legătură reală cu fondul conceptual specific. Aportul artistului relevă intenția de a-l defini pe cel decedat, evocându-l nu în convențiile unor
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
buze și-i zise: Iată aceasta-i jertfa pe care o vrea Domnul de la dumneata; pune pază gurii și nu mai bârfi! 39. Biblia, Cartea pentru toți oamenii Un om care se credea fără de păcat, mergând în vizită la un consătean, văzu pe masa lui Biblia. Atins de păcatul mândriei că el ar cunoaște multe, îi zise gazdei: „Cum, tu citești Cartea aceasta?!” „Da, spuse acesta, citesc cu mare plăcere de un timp încoace”. „Da, dar Cartea acesta nu i pentru
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
să te asculte copilul, când pilda cea rea i-o dai însuți dumneata?! Creștinul nostru recunoscu greșeala și făgădui grabnică îndreptare. 59. Nu cred în tine, dacă nici tu nu crezi în Dumnezeu Odată, un sătean binecredincios merse la un consătean al său să ia în arendă o bucată de loc, și după ce s-au înțeles, scoase banii și-i dădu ca arvună. Cel cu locul îi zise: Trebuie să-ți dau o chitanță. Dar omul credincios îi răspunse: Nu-i
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
nu există, ascultă-mă pe mine. Atunci credinciosul îi zise: Dacă-i așa, fă bine atunci și dă-mi chitanță pentru banii pe care ți i-am dat, pentru că eu nu am încredere în cei care nu cred în Dumnezeu. Consăteanul rușinat, tăcu chitic și eliberă chitanța cerută. 60. Pumnul de noroi Într-o zi un om păcătos care se întorsese la credința strămoșească și ducea o viață cu adevărat creștinească, vorbea cu un necredincios, care-i zise: Cum aș putea
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
a-l îmbogăți cu soluții întru totul personale. El s-a îndreptat spre structurarea decorativă a imaginii, spre simetrii și valențe optice clare, luminoase, prin care sugerează mănoasele câmpii ale pământului natal. Tema cea mai frecventă este cea a hărniciei consătenilor, dar și a sărbătorilor locale și a evocărilor istorice.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 40) Crucianu Valentin 1977 Pictor „De mic, mama mă lua cu ea la Școala Populară de Artă. Văzându-mă curios
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
metaforei ornamentale scene din viața răposatului și unele simboluri ce-l puteau caracteriza. Întreg acest proces este legat de preferințele localnicilor și ar fi o eroare să-l presupunem izvorât dintr-o bizară, șugubeață atitudine a lui Stan Pătraș față de consăteni. E vorba de epitetul de oarecare circulație „cimitirul vesel’, expresie de mentalitate turistică, ce n-are o legătură reală cu fondul conceptual specific. Aportul artistului relevă intenția de a-l defini pe cel decedat, evocându-l nu în convențiile unor
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
circulau pe seama lui fel de fel de legende, unele deocheate sau fanteziste". De câte ori acesta zâmbea "lăsa să i se vadă canini mult prea lungi decât s-ar fi cuvenit", aluzie la o eventuală trăsătură de vampirism. Invitându-l pe un consătean și omenindu-l cu o cină copioasă, cu vorbe calde și pline de duh, de îndată ce acesta iese pe poartă, Rebega îi trimite din urmă un "luceafărul mamei lui de golan", punându-i în cârcă fel de fel de păcate. "Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cum și unde le-au depășit, succesele, bucuriile vieții care au fost și examenele profesionale, să ajungă profesor, cu toate gradele didactice absolvite la anii când și fata le devenea matură în înțelegerea frecușurilor contemporane, le aflăm detailat în volumele consăteanului meu. Peste tot unde a lucrat, la Timiș sau în zona Buzăului, Gura Dimienii, la Priponești, sosit chiar în ziua reformei monetare de la 15 august 1947, la Căuești sau în orașul Bârlad, niciodată el nu și-a uitat părinții, ai
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Îmbrăcate în cuvinte alese a plecat către prietenii noștri din Edmonton și mesajul cu regrete transmis de scriitorul și poetul ieșean, prieten cu noi, Vasile Fetescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Anul 1983 s-a dovedit a fi pentru consăteanul meu Alexandru Mânăstireanu nu numai anul în care i-a plecat Doamna - că despărțire poate avea și altă conotație, într-un fel mai blândă, eventual reparatorie - și al începutului planificărilor pentru semicentenarul pe care cu toții îl așteptau și-și aranjau
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
purtat deîndată la felul cum îl descria profesorul în cartea sa „Călător... prin vâltoarea vremii”, apreciindu-i portretul realizat ca și atmosfera satului transilvan, în sărbătoare. „...În penultima clasă la normală, chiar de la începutul anului școlar - octombrie 1935 - meditam un consătean care era în clasa I-a, cam slăbuț la învățătură, dar serios susținut material de părinți. Avea coleg de școală un băiat micuț, blond, de la Cârțișoara Făgărașului, inteligent, dar cu mult dor de casă, de părinții aflați la 400 Km
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nici cine sunt profesorii de limba și literatura română la școala din Priponești, cât de legați sunt ei de localitate, preocupați de cultura celor în mijlocul cărora viețuiesc, dar socotesc drept o îndatorire a lor popularizarea autorului și operei. Prezentarea acestora consătenilor, era de folos tuturor. Întâlnirile dintre scriitori și cititori este o practică a muncii cultural educative. Copiii mai ales așteaptă cu interes să cunoască și să discute cu scriitorii, mai ales când e vorba despre un localnic. După câte știu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cu scriitorii, mai ales când e vorba despre un localnic. După câte știu profesorul ar fi fost încântat să fi fost invitat într-o zi la bibliotecă, școală sau chiar la biserică, pentru o întâlnire ca fiu al satului cu consătenii, cu intelectualii satului sau cu elevii, viitorii creatori de mâine, localnicii ratând asemenea prilejuri. Așa cum a avut de spus cuvinte prețioase despre Bârlad, Alexandru Mânăstireanu putea umple inimile de mândrie și să sădească adevărate sentimente de patriotism consilierilor locali, personalului
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
să le mulțumesc, consemnându-le cu drag și respect numele într-o ordine oarecare. În primul rând ziaristului Ion N. Oprea, care mi-a trimis un volum și apoi atâtea, și care în calitatea amintită și apoi și aceea de consătean, m-a stimulat cerându-mi unele informații și am și avut un intens schimb de impresii și scrisori, plus numeroase convorbiri telefonice. Prin dl. Oprea am reluat legătura cu dl. prof. Vasile Fetescu, reputat pedagog și autor a numeroase volume
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
revistă și, indirect, a contribuit la sporirea zestrei mele intelectuale. Pe lângă cei amintiți țin să mulțumesc celor care s-au aplecat cu răbdare asupra debutului meu după cum urmează: Elena Popoiu: Profesorul Alexandru Mânăstireanu, „Călător... prin vâltoarea vremii”, Ion N. Oprea, Consăteanul meu, prof. Al. M., debut literar la vârsta de 90 de ani, și Addenda la cartea „Călător... prin vâltoarea vremii”, Constantin Ostap, O viață de om... așa cum a fost și Ion Hurjui: Memoriile, plus dl. Lucian Vasiliu din Iași” vol
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
București. Încheiam convorbirile cu cele mai alese sfaturi, îndemnuri și urări prietenești. Acum, totul a rămas suspendat... în neant. Nu-mi puteam reveni. Nu am putut dormi... Dimineață, 29 octombrie 2011. La orele 9,30 m-a sunat prietenul și consăteanul nostru, învățătorul Ion V. Tasie din Priponești, care mi-a transmis vestea că în noaptea de 28-29 octombrie profesorul și confidentul nostru, al unui larg grup de intelectuali care ne întâlneam des pe firul telefonului, ca la un permanent Cenaclu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
exprimare al optimismului său de oștean care își cunoștea bine camarazii, niște flămânzi și interesați să cunoască viața și a oamenilor în vârstă, în semn de prețuire și respect pentru tradiționalismul care nu l-a părăsit niciodată... Și într-adevăr, consăteanul meu a lucrat cu hărnicie și spor, așa cum făceau părinții noștri la secere sau la prășit, la orice treabă începută... Așa de spornic, că la 26 iunie 2011 își nota: „Astăzi am reușit să corectez ultimele pagini ce mi-a
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
carte a sa, poate volumul V din actuala Călătorie, începută la 29 octombrie 2011, către ziuă, probabil... Mă închin și-i respect hărnicia, modul ordonat și prețuirea cuvântului dat, atribute de care a dat dovadă toată viața, prietenul, mentorul și consăteanul meu Alexandru Mânăstireanu care, repet, a plecat la Domnul, în Călătoria cea Mare, la sfârșitul lui octombrie 2011. Eternă amintire, OM HARNIC și CINSTIT, care ați făcut să rămână veșnică prietenia noastră! Prof. A. Dumitrescu Postfață Scrisori și textul epistolar
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Vutcani, revista oficială a comunei Vutcani, nr.57, noiembrie 2006, p.16. *George Nedelea și ziarul „Moldova”, nr.58, decembrie 2006, p.12. *Pagini școlare, nr.59, ianuarie 2007, p.9. *Libertăți și constrângeri, nr.59, ianuarie 2007, p.18. *Consăteanul meu, profesorul Alexandru Mânăstireanu, debut literar la vârsta de 90 de ani: Călător prin vâltoarea vremii, nr.60, februarie 2007, p.19. *Din presa vremii: Școlăreasca cerere a lui I.L. Caragiale - începutul literaturii maestrului, nr.62, aprilie 2007, p.18
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
aprilie 2007, p.18. *Amiază culturală tutoveană. Caligramele destinului, de Ion Gheorghe Pricop din Duda Epureni, Huși, nr.63, mai 2007, p.20. * „Vestea bună” la 6 ani de la apariție, nr.64, iunie 2007, p.1 (4-5). În numărul 60 consăteanul lui Al. Mânăstireanu a prezentat volumul profesorului. Acum se oferă o addenda la cartea „Călător prin vâltorile vremii...” nr.64, iunie 2007, p.15. *Orizonturi, nr.64, iunie 2007, p.17-19. *Aniversare și un larg protest public, nr.64, iunie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]