12,818 matches
-
aspectele semnalate în prezentarea de mai sus reprezintă doar o mică parte din cele care ar putea fi remarcate drept caracteristici ale literaturii române actuale, lista fiind permanent deschisă cercetărilor în domeniu. Bibliografie Referință Bibliografică: Prof. Dr. Cornelia Păun Heinzel: ”Considerații privind câteva aspecte ale literaturii române contemporane” / Cornelia Păun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1874, Anul VI, 17 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cornelia Păun : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
”CONSIDERAŢII PRIVIND CÂTEVA ASPECTE ALE LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1455728256.html [Corola-blog/BlogPost/383991_a_385320]
-
meleagurile vâlcene de mai multe secole pentru iluminarea neamului ,cum frumos scrie autorul în Predoslovie. Descoperim la autor rigoarea și precizia cercetătorului,inteligența disociativă,de cea mai aleasă speță, e un mod de a dubla observația asupra amănuntului cu fine considerații asupra fenomenelor istoriei și adâncimile textelor prezentate. Civilizația cărții care a rodit în miezul spiritual al locului vâlcean nu poate fi separată de sfânta Mănăstire Cozia unde Filos, pe atunci logofăt a lui Mircea cel Bătrân,așa cum se amintește în
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
spirituală “Tradiția Românească”, condusă de către Părintrele Vladimir Alexa. Detalii, amănunte și informații suplimentare cu privire la toate aceste activități, și multe altele, puteți găsi pe site-ul parohiei noastre www.bisericasfantulantonie.ro Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Amin! Doamne ajută! Cu deosebită considerație, în numele organizatorilor și a participanților, Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Raport de activitate - acțiunile și activitățile filantropice, precum și serile duhovnicești organizate de către, în cadrul și la nivelul parohiei „Sf. Cuv. Antonie cel Mare” - Titan / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
RAPORT DE ACTIVITATE – ACŢIUNILE ŞI ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE, PRECUM ŞI SERILE DUHOVNICEŞTI ORGANIZATE DE CĂTRE, ÎN CADRUL ŞI LA NIVELUL PAROHIEI „SF. CUV. ANTONIE CEL MARE” – TITAN de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1416320846.html [Corola-blog/BlogPost/377754_a_379083]
-
pe plaiurile mioritice... Aici la Rio, chiar și ziariștii români, când au prilejul să-și intersecteze cărările, parcă, uită de ranchiunile curente din țară și au timp să-și arunce o vorbă bună... Dar, hai că m-am lungit cu considerații „sentimentale”...Am facut-o pentru că scriu pentru un site al jurnaliștilor...Acum, din nou, la drum, cu gânduri răzlețe, transmise în stil telegrafic. Seara zilei de marți am petrecut-o toți cinci, cei din radio, în...Carrefour. Viața de jurnalist
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/rio-2016-ganduri-razlete-2/ [Corola-blog/BlogPost/92552_a_93844]
-
dar mai întâi de toate cu mesajul propriu întregii sale creații ilustrează intrarea în rezonanță cu un celebru adagiu heideggerian: Der Dichter nennt das Heilige! (Poetul este cel care rostește Sacrul). Ceea ce nu poate fi de mirare dacă luăm în considerație că poetul își desăvârșise formarea spirituală cu unul dintre discipolii celui care, înfruntând întrega tradiție filozofică pornită de la Platon, își îngăduia să declare că timpul civilizației și culturii actuale „reprezintă eine Zeit der Dürftigkeit, o epocă a indigenței, a puținătății
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poetul-horia-stamatu/ [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
este următoarea afirmație: În orice caz întregul ciclu numit Ritmuri între aici și dincolo, una dintre cele mai elaborate, și fără îndoială cea mai desăvârșită operă poetică este scrisă à la manière de San Juan de la Cruz. Articolul se chiamă Considerații generale asupra operei poetice a lui Horia Stamatu, autorul este Ioan Petru Culianu, iar revista International Journal of Rumanian Studies, volume 2, nr. 3/4 (1980, dar apărută în 1985), Tübingen. În tot ce-am scris eu poezie nu poate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poetul-horia-stamatu/ [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Limbă și literatura română la Liceul Teoretic „Petrache Poenaru” din Bălcești, Vâlcea. Cercetător în domeniul lingvistic, participă la Congresul al II-lea de Tracologie de la București (1976). Debutează publicistic în 1970, în revistă „Trepte” a liceului din Bălcești, cu lucrarea „Considerații etimologice asupra unor termeni din județul Vâlcea.” În decursul timpului, a mai publicat următoarele cărți: „Între lingvistică și istorie”, București, 1975, „Teze și ipoteze lingvistice”, București, 1981, „Pași în universul cunoașterii”, Editura Sitech, Craiova, 2001 și-n colaborare cu fiica
NOI DESCOPERIRI DESPRE ORIGINEA LIMBAJULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1400485486.html [Corola-blog/BlogPost/349858_a_351187]
-
spre marea trecere din finalul vieții, când, floarea de pe pământ ajunge, prin credință și iubire, la un nou început, când este „Cerul pe pământ”. Nu este locul aici să facem o analiză exhaustivă a întregului volum de versuri. Dincolo de orice considerație subiectivă, cartea este un succes deosebit al creației unui poet ajuns la deplină maturitate. La succesul ei contribuie și ilustrațiile extrem de inspirate ale maestrului Radu Bercea. Cititorii vor avea un motiv de reală satisfacție, lecturând aceste versuri. Ion CATRINA 10
GHEORGHE A. STROIA – ALBASTRU GLAS DE ÎNGER SAU O RAZĂ DE LUMINĂ PENTRU SUFLETUL NOSTRU de ION CATRINA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_catrina_1397479361.html [Corola-blog/BlogPost/340900_a_342229]
-
nativ, să creeze și să regenteze un spațiu și un timp paradisiace, unde catharsisul operează în voie, iradiind umanitatea de circumstanță: lumea ei mică, uimitoare prin propria-i capacitate de extensie. Am constatat asta ca pe o justă verificare, în considerațiile altor creatori de poezie din urzeala diafană a lumii sale, ca și în admirația nedisimulată a „degustătorilor” ocazionali de poezie... Cu o delicatețe și o finețe structurale, Gabriela Mimi Boroianu pune în cărțile sale de poezie măsură, repudiind voluminozitatea maculaturii
CONSTANTIN STANA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1460244227.html [Corola-blog/BlogPost/379575_a_380904]
-
o poezie de succes și am convingerea că ieșirea ei spațiul larg și generos al poeziei dincolo de ingratele limite ale „provincialismului” îi va aduce și recunoașterea cuvenită, și notorietatea. Cronicarul s-a mărginit aici la o simplă notație „impresionistă”, la considerații generale, fără să intre în „ambulatoriul” criticii estetice propriu-zise, din dorința modestă de a lansa câteva impresii de lectură pe care el însuși și le-a însușit, de a facilita cititorului intrarea în sala cu oglinzi mișcătoare a poeziilor Gabrielei
CONSTANTIN STANA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1460244227.html [Corola-blog/BlogPost/379575_a_380904]
-
autocefalie rodnică... » 27 - 28 Martie 2015, am participat în municipiul Sfântul Gheorghe, județul Covasna, la lucrările celei de a XXI - a ediții a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice « Istorie, cultură și civilizație în sud - estul Transilvaniei » cu referatul intitulat: « Câteva considerații istorice despre Mitropolia Ortodoxă Română a Basarabiei - trecut, prezent și perspective... » 04 - 06 Mai 2015, am participat la Arhiepiscopia Alba Iuliei, la Simpozion Internațional "Ethosul misionar al Bisericii", organizat în perioada 04 - 06 mai, în municipiul Alba-Iulia, județul Alba, de către
2017... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490605731.html [Corola-blog/BlogPost/343132_a_344461]
-
iubirii, dimensiune fără de care nu se poate constitui nimic spiritual-estetic pentru că lipsește Universul estetic al iubirii. Poezia este pentru iubire un mod de a adapta adevărul din sfera emotivității în cea a clarității raționale, din zona acțiunii în cea a considerației clarificante, din durată în etern, din întâmplător în imperativ. În felul acesta, poezia, împreună cu iubirea, îi dă ființei umane posibilitatea să se cunoască prin Universul care l-a născut, și Universului îi dă prilejul să se afle prin omul pe
POEZIA // DIMESIUNEA UNIVERSALĂ A OMULUI de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/mioara_timofte_1457028232.html [Corola-blog/BlogPost/363542_a_364871]
-
de factură suprarealistă. Poezia nu este pur și simplu expresie individualizată, ci expresie universal aprobabilă, altfel spus, comunicabilă. Prin acest eseu am căutat să sondez psihologia creației, dedusă dintr-o psihologie a receptării.Cu altă ocazie am să extind aceste considerații despre teroria Poeziei. Importanța majoră a acestei sinteze constă nu atât în descoperirea legii asentimentului, cât a conexiunii stabile între asentiment și substituire, în lumina aruncată înlăuntrul poeziei din afara ei. În continuare, în eseurile pe care le voi concepe pe
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1496134657.html [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
Dragoș Vodă își alege capitala or. Baia, din nou rezultă că împrejurimile orașului nu puteau fi pustii. Acestea și alte momente îmi dă dreptul să afirm că localitatea, astăzi numită Suceveni, a existat în toate aceste perioade. 5. Luând în considerație aceste date și conducându-ne de legea Ucrainei cu privire la dreptul localităților de a-și avea stema și standardul propriu, am încercat și noi să ne creăm o stemă a satului, care să redea specificul așezării noastre. Dar toate eforturile noastre
Situaţia cu heraldica satului Suceveni, asemănătoare cu cea a limbii române by http://uzp.org.ro/situatia-cu-heraldica-satului-suceveni-asemanatoare-cu-cea-a-limbii-romane/ [Corola-blog/BlogPost/94204_a_95496]
-
mereu pentru a vedea, din nou, dezolantul teatru al măștilor de carton, un teatru unde viața noastră și ideea de bine nu par să fie „actorul” principal. Nu trebuie să „aplaudăm” mereu spectacolul prost al neîmplinirilor noastre, al lipsei de considerație a Autorității față de oricine din România care dorește un trai decent, în respectul unor legi bune, și care, mai ales, vrea să creadă că se poate realiza ca persoană, ca rol social, profesional și aici, în propria țară. Trebuie să
Lista lucrurilor bine făcute în România după 1989 by https://republica.ro/lista-lucrurilor-bine-facute-in-romania-dupa-1989 [Corola-blog/BlogPost/338445_a_339774]
-
carte, pentru succesul domniei sale și nutresc speranța că demersul excelentei sale, doamna ambasador, Maria Ligor, va deveni o permanentă și că mulți alți reprezentanți ai lumii literare și artistice vor avea șansa să fie cunoscuți peste granițele țării. Cu deosebită considerație, Paul Ciprian Surugiu-FUEGO București, 2010 Poeta și prozatoare de succes, doamna Rodica Elenă Lupu se prezintă cititorilor că o creatoare de inspirație contemporană, tratând - cu hâr și îndrăzneala - o serie de teme interesante, dând o atenție aparte iubirii și aspectelor
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1459581738.html [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
de minute, când apăru și Florin cu Mona. Nerăbdarea lui o obosea. Privirile încruntate ale celor doi o dureau. Dădu buzna în cabinetul medicului la care ea avea programare, vociferând că nu se respecta ora și că e lipsă de considerație la adresa pacienților. Medicul își ceru scuze și, imediat luă măsuri pentru a o pregăti pentru consultație. Îl admira pe Florin pentru intervențiile de acest fel. Nu era însă mereu așa. De cele mai multe ori, ea își cerea scuze pentru temperamentul lui
SFÂRȘIT DE AUGUST de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1472399089.html [Corola-blog/BlogPost/382343_a_383672]
-
după cum am (mai) spus și mai sus, Nae Ionescu caută să-și explice caracteristicile specifice ale Ortodoxiei și să nu lase nelămurit nimic din ceea ce este mai important în teologie și în practica noastră creștină. Vom lăsa pentru altă dată considerațiile lui Nae Ionescu despre iertare, iubire, tradiție (sau predanie), catolicism și protestantism. Și vom stărui în a arăta cum înțelege el o temă fundamentală a Ortodoxiei: Învierea Domnului. Iisus Hristos - Dumnezeu, devenit om deplin, învinge și biruie păcatul și moartea
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604283.html [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
Arșavir Acterian - “Nae Ionescu a fost un vorbitor cu o putere de captare magnetică a atenției ascultătorilor, de altfel, ca și în scris, neprecupețindu-și ironia, sarcasmul, spriritul polemic, dar și capacitatea de sintetizare a problemelor și de adâncire a considerațiilor vizând miezul lucrurilor discutate...” Vasile Băncilă - “Într-o societate în care cei mai mulți trăiesc cvasivegetativ, pe linii mai mult etnografice și mai mult biologice, sau în care se trăiește mica și banala aventură exasperantă a arivismului de toate nuanțele sau mai
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604283.html [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
de Robert Hodorog inspirată de lucrarea lui Siefert Scriitori de ieri... - Virgil Mazilescu- autor: Mugurel Manea /p. 17 Scriitori de azi - Adalbert Gyuris despre și cu Ion Cristofor/p. 19 autor: Adalbert Gyuris Pagini de jurnal- Despre prietenie.-Foarte scurte considerații/p. 22 autor: Cătălin Stanciu Geneză românului antic- autor: Dorina Șișu Ploeșteanu /p. 23 Tudor Arghezi - Evoluție estetică- autor: Cristina Sava /p. 25 Tudor Arghezi - Poezii/p. 28 Incursiune în poezia română contemporană/p. 29 Daiana Cristina Miculescu, Timișoara/p.
DINCOLO DE TACERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorela_codreanu_tiron_1399527499.html [Corola-blog/BlogPost/346983_a_348312]
-
aici se poate face o paralelă cu mai vechea practică a spargerii armoariilor. Putem afirma deci că, în societățile tradiționale, gradul militar, numit și rang (aluzie directă la originea sa nobiliară), avea un statut bine definit, demn de admirație și considerație, însă impunea multe restricții, răspunderi și responsabilități. Nimic mai firesc, pentru o demnitate ce-și avea obârșia în aristocrație (aristo crates, puterea celor drepți; gr.). Numai că, istoria își are meandrele ei, și nu de puține ori, ceea ce este bun
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
membrii ai unui neam ce se găsește la o răscruce a istoriei; pe de altă parte, împărtășindu-ne prin apartenența la acest neam cu darurile Sfântului Duh, fiecare dintre noi suntem chemați să răspundem imperativului propriului destin. Regăsim astfel revalorificate considerațiile Sfântului Maxim Mărturisitorul despre relația indisolubilă între Liturghia euharistică, „liturghia lăuntrică” (a sufletului)și „liturghia cosmică”. Într-o asemenea perspectivă trebuie înțelese reflecțiile despre„etnicitatea euharistică” sau „românitatea liturgică”, anume faptul că Duhul Sfânt sfințește prin Pogorârea Sa Cinstitele Daruri
PREOT ILIE MOLDOVAN, ÎN HRISTOS ŞI ÎN BISERICĂ: IUBIREA EUHARISTICĂ GENERATOARE DE VIAŢĂ ŞI DESTIN ROMÂNESC, COLECŢIA LOGOS ŞI SYMBOL, SERIA ETHNOS, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA I de STELIAN GOMBOŞ în e by http://confluente.ro/Recenzie_preot_ilie_moldovan_in_hris_stelian_gombos_1337939187.html [Corola-blog/BlogPost/361184_a_362513]
-
făcându-ne rude de sânge ale Domnului -popor ales și sfânt, deopotrivă o comunitate eclesială și etnică. Partea a treia aprofundează funcțiile și implicațiile Modelului divin transcendent în generarea unei vieți și a unui destin românesc. Sunt reluate aici bine-cunoscutele considerații ale părintelui Ilie Moldovan despre„legea românească”. Sunt analizate graiul românesc, paradisul etnic românesc și perpetuarea acestora prin intermediul unei „natalități divine (sângele harismatic)” (p. 241 ș.u.). Este, într-un final, reliefată misiunea neamului românesc de a mărturisi pe Iisus
PREOT ILIE MOLDOVAN, ÎN HRISTOS ŞI ÎN BISERICĂ: IUBIREA EUHARISTICĂ GENERATOARE DE VIAŢĂ ŞI DESTIN ROMÂNESC, COLECŢIA LOGOS ŞI SYMBOL, SERIA ETHNOS, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA I de STELIAN GOMBOŞ în e by http://confluente.ro/Recenzie_preot_ilie_moldovan_in_hris_stelian_gombos_1337939187.html [Corola-blog/BlogPost/361184_a_362513]
-
fi că o vioară în mâinile voastre magice. Depinde în ce registru mă interpretați. Nu pot să las doar lacrimi în urmă, la fel cum nu pot lăsa doar zâmbete. Dar pot lăsa o amprentă pe inimă oricui. Mulțumesc. Cu considerație, Daniel Dobrica
DANIEL DOBRICĂ de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Daniel_Dobric%C4%83.html [Corola-blog/BlogPost/362206_a_363535]
-
Mintea, în sens de pură cugetare, nu este mintea întreagă și nici inima, în sens de izvor al sentimentelor, nu este inima întreagă. Așadar, mintea se află și în creier și în inimă. Cum? La înțelegerea acestui lucru ne ajută considerațiile anterioare despre minte și inimă: mintea ca esență este identică cu inima duhovnicească și se află oarecum în inima organică, trupească ("" - Iezechiel 11, 19); iar mintea ca energie, ca lucrare, constituită din gânduri și imagini, se află în creier. Cu
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]