2,278 matches
-
cazuri de o boală anume existente la un moment dat; prin „moment dat” înțelegem fie o evaluare punctuală (de exemplu, 23 noiembrie 2006), fie un interval (de exemplu, între 23 noiembrie 2005 și 23 noiembrie 2006) (pentru detalii privind aceste constructe și modalitate lor de calcul, vezi Kaplan și Sadock, 1998). În cazul bolii se pune următoarea întrebare: cât de modificată trebuie să fie modificarea pentru a ieși din sfera normalității? Când discutăm despre modificări la nivel biologic, lucrurile sunt relativ
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ostatic de către teroriști, iar o persoană din grup trebuie să fie ucisă. Din grup fac parte adulți, între care se află și Einstein și tu, cititorule, cu copilul tău nou-născut. Pe cine dăm pentru a fi ucis? Dacă nu acceptăm constructul de acceptare necondiționată așa cum a fost el explicat mai sus, este clar că trebuie să-ți dăm copilul; el este cel mai puțin performant și, prin urmare, cel mai puțin important ca om! Acest lucru este absurd și prin urmare
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de acceptare necondiționată așa cum a fost el explicat mai sus, este clar că trebuie să-ți dăm copilul; el este cel mai puțin performant și, prin urmare, cel mai puțin important ca om! Acest lucru este absurd și prin urmare, constructul de acceptare necondiționată trebuie acceptat. Această idee este, în fapt, similară cu mesajul Bibliei: de a pedepsi păcatul, dând o șansă păcătosului; astfel putem să-i acceptăm în terapie și pe Hitler sau Stalin. Implementarea ei este o formă de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
respectiv disfuncțional/irațional este un mecanism important pentru sănătate și boală (vezi David, 2006); atunci când se referă la structuri generale, el se exprimă în trăsături de personalitate de vulnerabilitate (de exemplu, pesimism) sau reziliență (de exemplu, optimism) la boală. Puține constructe aduc ceva în plus față de acestea, atunci când sunt puse într-o ecuație de regresie, în explicarea, descrierea, predicția și organizarea răspunsurilor subiectului uman. Așadar, modificarea unui stil cognitiv disfuncțional/irațional în unul rațional/adaptativ se face în primul rând utilizând
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
grupuri. În fine, pedeapsa pe care ne-o acordăm nouă înșine tinde să fie, de regulă, mai blândă decât cea pe care ne-o dau cei care ne judecă. Așadar, aceste postulate (de nivel superior) sunt dominate de iluzii, de constructe, de optimism și de self-service. "Individul privește realitatea prin niște ochelari cu lentile roz". Pare că, pentru a se adapta și pentru a-și trăi viața, omul recurge, în cele mai frecvente cazuri, la o abordare nerealistă a lumii (Rimé
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
superior), mai mult sau mai puțin realiste, sunt organizatoare ale sensului și ale ordinii. Enunțurile lor îl apără pe individ de capcanele care obsedează destinul omului. Fără ele, acesta ar fi cuprins de anxietate și condamnat la inactivitate. Astfel, "pe măsură ce constructe precum "universul are un sens, o ordine, o coerență" sau "pot să controlez evenimentele" sunt implementate notează autorul belgian -, precaritatea situației sale personale se estompează. Și din moment ce experiența de zi cu zi nu este în măsură să-i contrazică pretențiile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
clinice", continuând apoi cu prezentarea tulburărilor psihice, prezentare care continuă pe tot parcursul volumului al doilea a lucrării. Prezentarea tulburărilor psihice este una didactică, îmbinând criteriile DSM și ICD cu cele ale experienței și cutumelor clinice din țară (ex.: utilizarea constructului de "nevroză"), lucru care poate facilita inserția absolvenților psihologi în sistemul de sănătate din țară. Accentul cade mai ales pe descrierea tulburărilor clinice și exemplificarea lor, dar, în cazul celor mai frecvente, și pe detalierea mecanismelor etiopatogenetice, inclusiv pe menționarea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
măsurarea unor trăsături ale personalității, cum ar fi: labirintele Porteus sau testul de baraj Toulouse-Pieron, modificat de Zazzo. În cadrul demersului clinic, diferențialul semantic poate adăuga rezultatelor celorlalte metode informații asupra unor surse specifice de conflict. Testul REP sau R.C.R.T. (Role Construct Reportery Test) al lui Kelly este folosit în vederea determinării modului în care un individ reflectă și interpretează lumea exterioară și interioară. Interpretarea rezultatelor acestui test se face de obicei prin analiza factorială. 3.2.2.3. Testele proiective Dintre diferitele
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
grave). 4.1.6. Tulburări ale conștiinței Conștiința reprezintă trăirea dimensiunii specifice și a sensului clipei existențiale, printr-un proces de reflectare determinată cognitiv și printr-un proces de rezonare determinată afectiv, trăire ce este concretizată în imaginar printr-un construct mental al realității temporal-fizice al contextului existențial, construct ce definește sensul valoric și moral-atitudinal al ființei umane. 4.1.6.1. Tulburările de claritate ale conștiinței Nivele de tulburare a dimensiunii conștiinței: 1) Obtuzia: reprezintă creșterea pragurilor senzoriale (aude greu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
reprezintă trăirea dimensiunii specifice și a sensului clipei existențiale, printr-un proces de reflectare determinată cognitiv și printr-un proces de rezonare determinată afectiv, trăire ce este concretizată în imaginar printr-un construct mental al realității temporal-fizice al contextului existențial, construct ce definește sensul valoric și moral-atitudinal al ființei umane. 4.1.6.1. Tulburările de claritate ale conștiinței Nivele de tulburare a dimensiunii conștiinței: 1) Obtuzia: reprezintă creșterea pragurilor senzoriale (aude greu, imprecis, vede greu), ceea ce are ca rezultat o
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
A. Beck (1995)187 asupra depresiei își are punctul de plecare în teoria psihodinamică, însă autorul ulterior devine nemulțumit de explicația psihanalitică asupra depresiei descoperind în depresie pe lângă reprimarea ostilității, gândurile negative legate de sine, lume și viitor. Studiind teoria constructelor personale elaborată de George Kelly potrivit căreia oamenii înțeleg realitatea elaborând ipoteze pe care le testează sau predicții, asemenea unor oameni de știință (Knight, B.G., Kelly, G. & Gatz, M., 1992)188, Beck a fost atras de această concepție, valorificând-o
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
deficiente de la ușor nevrotică la sever psihotică. Pe măsură ce se intensifică tulburarea, pacientul prezenta un grad tot mai ridicat de distorsiune, creșterea repetițiilor gândurilor distorsionate și fixații progresive a distorsiunilor. Rolul schemelor cognitive în depresie Din psihologia cognitivă, Beck a adoptat constructul teoretic de "schemă". Schemele sunt unități structurale de informații stocate care funcționează și la interpretarea noilor experiențe. Acestea funcționează ca modele cu care noile informații sunt comparate și încorporate. Schemele variază de la reprezentări ale conceptelor simple (ex: schema unui scaun
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
la piață să cumpărăm un ciocan, când intrăm într-un muzeu de artă și când legănăm un nou-născut, noi realizăm scopuri foarte diferite și nu toate aceste scopuri sunt exprimate în mod potrivit în termenii cumpărării și vânzării pe piață. Constructele și instrumentele intelectuale, este adevărat, pot fi folosite pentru a înțelege și ilumina o varietate de tipuri de interacțiuni. Conceptele economiei, de pildă, care sunt folosite pentru a înțelege schimburile pe piață, pot fi folosite de asemenea pentru a înțelege
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sacre" ce investighează non-naturalul ca și cum l-ar avea pe masa de disecție. De ce toate astea când eu pot să port în mine "frica de Dumnezeu" fără să bat câmpii despre "Ființa Supremă", "posibilul non-manifest" sau "non-manifestabil", "arborele sefirotic" și alte constructe asemenea menite să astupe hăul fatalei noastre ignorante? Toate aceste construcții somptuoase menite să combată resemnarea în finit și să ne satisfacă apetitul ezoteric seamănă teribil cu palatele din povestirile orientale care sânt purtate prin văzduh având ca simplu suport
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îndeosebi a hiperactivității). Dar identificarea acestor tulburări n-are nimic de-a face cu farmacia și vom vedea că majoritatea programelor serioase evită tocmai farmacopeea. Sociologul se va feri ceva mai mult de acest concept, considerând că temperamentul este un construct social, ceea ce nu contrazice abordarea prin factori de risc: astfel se admite pe deplin că interacțiunea dintre acest bagaj genetic și mediul familial este singurul predictor al eventualelor tulburări de comportament (Sanson și Prior, 1999). Studii longitudinale efectuate pe copii
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acorduri asupra măsurilor și a modurilor de acțiune, dacă sînt împărtășite pe scară largă, pot recrea diplomatic ceva asemănător presupusei balanțe mecanice a puterii (Kivi 1996). La un al doilea nivel al observației, faptul că balanța puterii există ca un construct social înseamnă că nu-l putem lăsa pur și simplu deoparte pentru că am descoperit că nu există o balanță mecanică. Conceptul acesta nu se referă la ceva din structura obiectivă a sistemului internațional. E greșit să ne gîndim că, din moment ce
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
astăzi în literatura de specialitate ca fiind îndeajuns de largă pentru a cuprinde o varietate de teme este aceea a Maxinei Molyneux, din studiul său despre situația femeilor din Nicaragua din 1985. Astfel, Molyneux apreciază că interesele de gen sunt constructe istorice și culturale care apar din relațiile sociale ale femeilor și din poziționarea lor în ierarhia de gen (Molyneux, 1985, p. 225-254). De asemenea, Molyneux face distincția între interese de gen strategice, definite teoretic, și interese de gen practice, care
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
2. Cultură, trebuințe, necesități, comportamente Acum, după ce am prezentat elementele constitutive principale ale culturii, să dăm o definiție a culturii (definiție și ea parțială, dintr-un unghi de vedere mai adecvat domeniului de referință a cursului nostru. Cultura reprezintă un construct social-istoric prin care o comunitate umană (societate, Întreprindere etc.): 1) recunoaște (problematizează), 2) interpretează și 3) răspunde (soluționează) prin compartimente (valorico-normativ constituite) la cerințele sale dinamice de viață, ca urmare a unui proces de interacțiune și negociere socială.<footnote O
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
orientările sale și coeziunea sa socială”<footnote Schein Edgar H., Career Dynamics, Matching Individual and Organizational Needs, Wokingham, Addison-Wasely, 1978 (a se vedea Kennedy C., op. cit., p. 1811. footnote>. Cultura organizației (ca particularizare a culturii, În ansamblul său) reprezintă un construct social prin care o organizație problematizează, interpretează și soluționează (răspunde) cerințele sale de funcționare ca urmare a unui proces de interacțiuni simbolice și negociere Între membrii săi și conducere, pe de o parte, și Între firmă cu stakeholderii săi, pe
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
comunicarea, limbajul. Ce sunt comportamentele? − comportamente organizaționale, − comportamente față de organizație. Ce sunt atitudinile? Ce este cultura organizației? Ce este culturismul? Teoria celor „7S”. Cultura organizației În serviciile publice. Economie și societate. Relațiile publice și serviciile cu publicul 1. Economia - un construct sociocultural De-a lungul timpului a existat o permanentă schimbare a ceea ce numim „economie”, fapt determinat de modificările fundamentale apărute În modul de viață al oamenilor, de trecerea de la un anumit tip de producere și reproducere a vieții lor societale
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
timpul liber, biserica etc.). Habermas („Școala de la Frankfurt”) a dat o importantă analiză a spațiului public. <footnote Habermas Jurgen, Structural Transformation of the Public Sphere, Cambridge, Mass, MIT Press, 1989. footnote> Conceptele folosite (societatea civilă, societatea politică, sfera privată) sunt constructe, metafore<footnote Metaforele sunt modalități „de definire a situației” ( În sensul lui Thomas WJ), adică de caracterizare a «realitățiiă și a comportamentelor implicate În calitatea lor de cunoaștere; metaforele nu sunt reflectări În oglindă ale realității, ci „creații care devin
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
instituțiile publice sau private din afara puterii publice. Am putea denumi „servicii sociale” acelea care implică relația dintre „sfera publică” și „societatea civilă” (cum ar fi: școala, biserica, Întreprinderea, spitalele, serviciile comerciale de furnizare a apei, electricității etc.). Publicul reprezintă un construct social simbolic implicând recunoașterea reciprocă a cetățenilor (liberi și egali) ca făcând parte din „noi”, În calitate doar de oameni, pe de o parte, și Între aceștia și puterea publică, ca cetățeni cu drepturi și obligații legal instituite, pe de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
seamă. 136 Suntem acum În fața unei situații ieșite din comun. Deși materialul din care este construită imaginea noastră despre lume provine exclusiv din organele de simț ca organe ale spiritului, astfel Încât imaginea fiecărui individ despre lume este și rămâne un construct al spiritului său, neputându-se dovedi că posedă un alt fel de existență, spiritul conștient rămâne un străin În acest construct... De obicei nu ne dăm seama de acest fapt pentru ca ne-am obișnuit să gândim personalitatea omului ca fiind
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
exclusiv din organele de simț ca organe ale spiritului, astfel Încât imaginea fiecărui individ despre lume este și rămâne un construct al spiritului său, neputându-se dovedi că posedă un alt fel de existență, spiritul conștient rămâne un străin În acest construct... De obicei nu ne dăm seama de acest fapt pentru ca ne-am obișnuit să gândim personalitatea omului ca fiind situată În interiorul corpului său. Suntem atât de uimiți când aflăm că de fapt ea nu poate fi găsită acolo, Încât Întâmpinăm
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
al verticalității, contribuind, prin repetiție, la permanentizarea unor forme (lingvistice, imagistice) care În mod normal refuză antropomorfizarea. Corpul și sufletul, două entități care au marcat Întreaga istorie a gândirii omenești, sunt, În jurnalul intim, simple elemente de legătură pentru un construct mental În care autorul are pretenția că se recunoaște. Dacă descrierea fizică poate flata cu ușurință vanitatea autorului, descrierea morală riscă să primejduiască Întreaga sete de (auto)construcție, dărâmând edificiul strălucitor, dar șubred, al propriilor bovarisme. Strategiile prin care scriitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]