2,265 matches
-
principiul „aerului de familie”. Tipologia tulburărilor de personalitate ține cont de aceste tradiții, precum și de alte principii relevate în secolul XX. La începutul secolului XX a fost adus în discuție „tipul ideal” prin Weber și Jaspers. Tipul ideal este un construct mintal care surprinde și descrie în mod coerent caracteristicile esențiale ale unui mod de a fi al oamenilor. Aspectul esențial e coerența și pregnanța expresivă a acestui construct. Max Weber a descris tipul burghezului protestant harnic și sârguincios, care a
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în discuție „tipul ideal” prin Weber și Jaspers. Tipul ideal este un construct mintal care surprinde și descrie în mod coerent caracteristicile esențiale ale unui mod de a fi al oamenilor. Aspectul esențial e coerența și pregnanța expresivă a acestui construct. Max Weber a descris tipul burghezului protestant harnic și sârguincios, care a pus bazele capitalismului. Jaspers, în perioada sa inițială de psihiatru, pe când scria Psihopatologia Generală, caracteriza persoana istericului ca pe cea a unui om care vrea să apară mai
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
motiv pentru care e hiperexpresiv, dramatizează, atrage atenția asupra sa în diverse moduri și prin diverse mijloace, inclusiv utilizând bogăția sa imaginativă; pentru a fi captativ, el poate fi și strident și submisiv, lamentativ sau laudativ. Tipul ideal e un construct teoretic, o descriere abstractă, de referință, ce nu se întâlnește ca atare în formă pură, în realitate, dar poate lumina înțelegerea cazurilor reale. Jaspers a fost preocupat însă și de cazul tipic semnificativ sau „cazul școală”. Acesta e un caz
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
strictă spre categorii (Westen, 2000; 2003Ă, de a înțelege persoana perturbată ca organizându-se pe nivele (Parker, 2000Ă și de a acorda atenție și adaptării la context (Clark, 1997; 2001Ă. 8.2. Evaluarea și diagnosticul tulburărilor de personalitate implică un construct teoretic De fapt, chiar criteriile de circumscriere a tulburărilor de personalitate ce ghidează diagnosticul reprezintă un construct teoretic, mai mult sau mai puțin arbitrar. Realitatea subiectului investigat este filtrată, tradusă, reprezentată de acest construct. Interviul, structurat sau semistructurat, este și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
2000Ă și de a acorda atenție și adaptării la context (Clark, 1997; 2001Ă. 8.2. Evaluarea și diagnosticul tulburărilor de personalitate implică un construct teoretic De fapt, chiar criteriile de circumscriere a tulburărilor de personalitate ce ghidează diagnosticul reprezintă un construct teoretic, mai mult sau mai puțin arbitrar. Realitatea subiectului investigat este filtrată, tradusă, reprezentată de acest construct. Interviul, structurat sau semistructurat, este și el un construct elaborat de autori care încearcă să ghideze obținerea de date astfel încât între diverși examinatori
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
diagnosticul tulburărilor de personalitate implică un construct teoretic De fapt, chiar criteriile de circumscriere a tulburărilor de personalitate ce ghidează diagnosticul reprezintă un construct teoretic, mai mult sau mai puțin arbitrar. Realitatea subiectului investigat este filtrată, tradusă, reprezentată de acest construct. Interviul, structurat sau semistructurat, este și el un construct elaborat de autori care încearcă să ghideze obținerea de date astfel încât între diverși examinatori să existe un acord în evaluare. Constructul ce rezultă din aplicarea unui chestionar se raportează la constructul
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fapt, chiar criteriile de circumscriere a tulburărilor de personalitate ce ghidează diagnosticul reprezintă un construct teoretic, mai mult sau mai puțin arbitrar. Realitatea subiectului investigat este filtrată, tradusă, reprezentată de acest construct. Interviul, structurat sau semistructurat, este și el un construct elaborat de autori care încearcă să ghideze obținerea de date astfel încât între diverși examinatori să existe un acord în evaluare. Constructul ce rezultă din aplicarea unui chestionar se raportează la constructul pe care-l constituie criteriile de diagnostic, obținându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
arbitrar. Realitatea subiectului investigat este filtrată, tradusă, reprezentată de acest construct. Interviul, structurat sau semistructurat, este și el un construct elaborat de autori care încearcă să ghideze obținerea de date astfel încât între diverși examinatori să existe un acord în evaluare. Constructul ce rezultă din aplicarea unui chestionar se raportează la constructul pe care-l constituie criteriile de diagnostic, obținându-se un rezultat care aproximează realitatea din anumite puncte de vedere, evidențiind specificul existenței unei persoane. Chestionarele de evaluare a tulburărilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
construct. Interviul, structurat sau semistructurat, este și el un construct elaborat de autori care încearcă să ghideze obținerea de date astfel încât între diverși examinatori să existe un acord în evaluare. Constructul ce rezultă din aplicarea unui chestionar se raportează la constructul pe care-l constituie criteriile de diagnostic, obținându-se un rezultat care aproximează realitatea din anumite puncte de vedere, evidențiind specificul existenței unei persoane. Chestionarele de evaluare a tulburărilor de personalitate dau rezultate care se pot raporta la un sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
accesibile; nu e posibilă o alegere fermă. E necesar să existe tot timpul conștiința faptului că, deși eforturile continue aduc în permanență ameliorări, nici în domeniul diagnosticului tulburărilor de personalitate nu se poate pretinde perfecțiune. Tulburările de personalitate sunt un construct parțial, iar instrumentele de evaluare sunt un mijloc de a merge în direcția acestui construct. Suntem într-un domeniu în care, din principiu, un nivel al aproximării se cere acceptat. Totuși, o sinteză e necesară. Înmulțirea peste măsură a instrumentelor
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
că, deși eforturile continue aduc în permanență ameliorări, nici în domeniul diagnosticului tulburărilor de personalitate nu se poate pretinde perfecțiune. Tulburările de personalitate sunt un construct parțial, iar instrumentele de evaluare sunt un mijloc de a merge în direcția acestui construct. Suntem într-un domeniu în care, din principiu, un nivel al aproximării se cere acceptat. Totuși, o sinteză e necesară. Înmulțirea peste măsură a instrumentelor de diagnostic poate ajunge să fie contraproductivă. Tyrer (2000Ă afirma: „Există poate prea multe instrumente
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Cercetările cu aceste instrumente susțin ideea că atât personalitatea normală cât și cea anormală sau tulburările psihopatologice sunt fundamentate în aceleași structuri subiacente. Evident, e vorba de o perspectivă largă și complexă ce încearcă să depășească limitele rigide ale actualelor constructe nosologice categoriale de pe Axa I și II, bazându-se pe cercetări empirice, cu instrumente de investigare standardizate și validate. Au fost avute în vedere entitățile deja menționate: tulburările afective, anxioase, dependența de substanțe și tulburările de conduită. Primele două au
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sexual, a băutului, fumatului, uzului de substanțe ilicite și al actelor imprudente și riscante. Ca o consecință pot rezulta traumatisme, infecții, etc. Conduitele suicidare sunt mai frecvente. Procesul educațional se realizează dificil sau distorsionat. Comportamentul delictual se poate amplifica progresiv. Constructul DSM-IV al TP antisociale a adultului este unul destul de compozit. El se centrează pe agresivitate, impulsivitate, delictualitate, iresponsabilitate. Sunt și aspecte polare și aparent contradictorii. Pe de o parte e evidențiată o variantă egosintonă cu buna sociabilitate, pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Farmec, șarm superficial 14 Impulsivitate 7 Afect superficial 3 Nevoie de stimulare 10 Slab control comportamental Psihopatia, așa cum poate fi ea circumscrisă prin PCL-R poate fi relativ ușor de identificat, cu o bună concordanță între diagnosticieni. Ea este însă un construct ce rezultă parțial din instrument. În raport cu tipurile de tulburări de personalitate descrise categorial în DSM-IV, această „psihopatie” este o dimensiune de personalitate supraordonată, un „cluster” care cuprinde trăsături ce se regăsesc la mai multe tipuri. În afară de personalitatea antisocială se mai
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în limitele normale Un tablou ca cel de mai sus nu e nici complet, nici întru-totul coerent. El ne plasează totuși într-un univers antropologic anume, într-o familie lingvistic-conceptuală care indică o zonă de realitate umană. „Psihopatia” este un construct teoretic, psihopatologic, cu referință la problematica tulburărilor de personalitate. Din acest punct de vedere, el este similar cu întreaga nosologie psihiatrică, cu circumscrierea generală a tulburărilor de personalitate și cu cea a diverselor tipuri de tulburări de personalitate, care, toate
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihopatologic, cu referință la problematica tulburărilor de personalitate. Din acest punct de vedere, el este similar cu întreaga nosologie psihiatrică, cu circumscrierea generală a tulburărilor de personalitate și cu cea a diverselor tipuri de tulburări de personalitate, care, toate, sunt constructe teoretice ce se referă, desigur, la o realitate dată sau eventuală. În raport cu descrierile prototipice categoriale a tulburărilor de personalitate, constructul psihopatiei este însă cel mai larg și mai vag, asemănându-se cu clusterele din DSM-IV. Subtipuri de psihopatie. În măsura în care se
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu circumscrierea generală a tulburărilor de personalitate și cu cea a diverselor tipuri de tulburări de personalitate, care, toate, sunt constructe teoretice ce se referă, desigur, la o realitate dată sau eventuală. În raport cu descrierile prototipice categoriale a tulburărilor de personalitate, constructul psihopatiei este însă cel mai larg și mai vag, asemănându-se cu clusterele din DSM-IV. Subtipuri de psihopatie. În măsura în care se acceptă un domeniu de agregare - sau un cluster - a persoanei psihopate - distinctă de TP antisocială-dissocială sau de alte tipuri categoriale
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
jurnalele televizate, "urgența" este primul și cel mai des cuvânt folosit pentru a numi catastrofe, conflicte, suferințe umane de tot felul. Mass-media vorbește de "urgențe", de "situații de urgență", iar acestea sunt imediat asociate cu ... "crizele". "Urgența" este însă un construct 54 care ne face să vedem altfel lumea, natura ei, posibilitățile acțiunii. S-a conturat acum un fel de viziune medicală asupra lumii: urgența trebuie tratată... De ce ar trebui demontată "urgența", "catastrofa", "apocalipsa"? Fiindcă afectează viața normală, fac să pară
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
indivizi sau de firme, într-o multitudine de moduri inseparabile. Este arbitrară imputarea rezultatului pozitiv unuia sau altuia... Nimeni nu ar putea face ce face fără sinergia societății în care trăiește"295. Orice firmă, orice organizație, orice teritoriu local sunt constructe socioumane deschise, flexibile. Ideologia gestionară s-a bazat pe postulate cu care au construit "modelul" ce face din omul zilelor noastre un homo economicus, iar din organizație una care are profitul ca finalitate supremă. Normele contabilității au plecat de la ceea ce
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
s-a observat că nuanța culorii negre a pielii în zonele intertropicale ale continentului asiatic (din sudul Indiei sau din Sri Lanka) este mai închisă la locuitorii acestor provincii, în pofida unor pronunțate trăsături "caucaziene". De fapt, "rasa" este mai degrabă un construct social chiar dacă își păstrează încă influența decît o realitate socioculturală. Reluînd exemplul de mai sus, s-a dovedit faptul că nuanța și culoarea pielii sînt dependente de nivelul expunerii la soare, căci locuitorii Europei nordice (cu o expunere mai redusă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se regăsesc și la religiozitate și controlul destinului, implică existența unor forțe externe luate în calcul, dînd naștere părții de "externalitate" din denumirea factorului, iar accentul pe efort și angajare cognitivă presupuse de restul itemilor conferă calitatea "dinamică" a acestui construct. Cel de-al doilea factor este denumit "cinism societal", pentru că toți itemii săi se regăsesc în cadrul factorului de la nivel individual etichetat ca cinism social, dar derivă de la scorurile medii ale unui grup cultural, în acest caz referindu-se la susținerea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și metodologice sistematizate pînă acum, cea mai reprezentativă dimensiune psihosociologică cu resurse transculturale, capabilă să furnizeze evaluări pe culturi naționale ale variațiilor interculturale, este dimensiunea individualism colectivism (Hofstede, 1980/2001; Hofstede, Hofstede, Minkov, 2010; Triandis, 1995, 1999; Schwartz, 1994a, 2001). Constructele colectivism/individualism descriu poziția pe care o persoană se plasează simbolic în raport cu ceilalți din mediul său (Vochin, 2004). Individualismul caracterizează culturile ce încurajează tendința individului de a fi motivat în primul rînd de scopurile și preferințele personale, articulînd la scara
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
et al., 2001a, p. 817). Colectiviștii promovează aderarea la norme, respectul față de autorități sau față de cei mai în vîrstă, consensul grupului, conformismul, interdependența și succesul de grup. Colectivismul este asociat cu rolurile stabile, ierarhizate și cu încurajarea proprietății colective. Istoria constructului începe în Antichitate, temele individualism/ colectivism apărînd în Republica lui Platon, iar cele legate de valorile individualiste, în învățăturile sofiștilor. Individualismul a fost asociat impunerii legale a proprietății private în Anglia, în jurul anului 1200 (MacFarlane, 1987, apud Darwish, Huber, 2003
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
structural din 1980, psihosociologul israelian descrie individualismul și colectivismul ca doi poli ai aceleiași dimensiuni. La mijlocul anilor '80, Triandis și colaboratorii săi menționau că individualismul și colectivismul ar putea să nu fie poli opuși ai aceleiași dimensiuni, ci mai degrabă constructe multidimensionale care pot coexista, fiecare cultură caracterizîndu-se prin predominanța unuia (Triandis et al., 1993, apud Kalmus, 2001, p. 122). Realo (1998, p. 134) aprecia că individualismul și colectivismul sînt doi factori independenți, amîndoi putînd fi studiați atît la nivel cultural
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dauna celuilalt: în timp ce primul caracterizează fazele de început ale individualismului american, cel de-al doilea a devenit mai obișnuit astăzi. Triandis și colaboratorii (Triandis, Hui, 1986; Triandis et al., 1990; apud Darwish, Huber, 2003, p. 50) au fost interesați de constructele de individualism și colectivism pe care le-au analizat și legat de anumite consecințe ipotetice, cum ar fi comportamentul social, indicatorii stării de sănătate etc. Studiile lui Hui și Triandis (1986, 1995) au investigat 300 de subiecți din SUA, Japonia
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]