5,573 matches
-
că analiza factorilor de risc este întocmită cu respectarea prevederilor legale și solicită instanței respingerea capătului de cerere privind constatarea nelegalității/anularea acesteia. Astfel, având în vedere toate aspectele arătate anterior, au fost îndeplinite condițiile privind emiterea legală a actelor administrative contestate, conform procedurii stabilite de Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, lege specială în raport cu cadrul normativ comun, general stabilit de O.U.G. nr. 21/2004. ... 2. În ceea ce privește susținerile reclamantului că
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
astfel cum a arătat anterior, care și-au întemeiat propunerile pe analizele factorilor de risc. Analizele factorilor de risc au avut în vedere și interpretarea datelor referitoare la noile variante ale virusului SARS-CoV-2, apărute deja la momentul adoptării hotărârii Guvernului contestate. Astfel, Analiza factorilor de risc din data de 5.12.2021, anexată, menționează faptul că „variantele nou apărute ale virusului SARS-CoV-2 sunt considerate a fi îngrijorătoare din cauză mutațiilor care au condus la o transmisibilitate crescută și la deteriorarea situației epidemiologice în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
acestei stări aveau în esență același conținut cu cele precedente, fiind de altfel și dezbătute public. În ceea ce privește inițiatorul hotărârii Guvernului, se constată următoarele: Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, invocat în preambulul hotărârii Guvernului contestate, „Starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, și nu poate depăși 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
este limitat la invocarea motivelor de nelegalitate a hotărârii contestate la motivele cuprinse în art. 488 din Codul civil aduce atingere garanțiilor prevăzute de art. 21 din Constituție, întrucât nu ar permite unei instanțe să analizeze în fapt legalitatea actului contestat, în condițiile în care emitentul actului nu este un organ care să respecte garanțiile unui tribunal independent și imparțial. De altfel, limitarea ce decurge din aplicarea regulilor de procedură specifice etapei procesuale a recursului are efecte și cu privire la
DECIZIA nr. 684 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281906]
-
a fi interpretate în funcție de persoana care aplică pentru obținerea atestatului de abilitare. Totodată, arată că a comparat ordinul contestat cu ordinul anterior și a constatat că în primul ordin existau standarde foarte clare. Mai arată că standardele ordinului contestat sunt foarte neclare, și anume două comunicări într-o limbă străină de largă circulație internațională, susținute la congrese/conferințe organizate de o societate științifică internațională din specializarea candidatului și publicate în volumul ori pe site-ul congresului V în revista societății/în
ÎNCHEIERE din 24 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282012]
-
cu titlu prealabil, că aceasta ridică două probleme de admisibilitate de naturi juridice diferite. Astfel, prima problemă de admisibilitate vizează în mod direct un aspect ce ține de natura controlului de constituționalitate (abstract/concret), respectiv legătura cu soluționarea cauzei a textelor contestate, iar a doua de limitele de competență a Curții Constituționale. Art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 constituie sediul materiei în privința condițiilor de admisibilitate ce țin de cadrul procesual în care se ridică excepția de neconstituționalitate (autoritatea
DECIZIA nr. 269 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290023]
-
întrucât a/au fost desființat/e titlul executoriu/titlurile executorii, în condițiile dispozițiilor art. 234 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare; [ ] - în limita sumei de ...... lei, înscrisă în actul administrativ fiscal contestat, pentru care s-a constituit garanție sub forma unei scrisori de garanție/polițe de asigurare de garanție potrivit art. 235 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare; [ ] - pentru sumele care depășesc cuantumul creanțelor înscrise
ANEXE din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288950]
-
întrucât a/au fost desființat(e) titlul executoriu/titlurile executorii, în condițiile dispozițiilor art. 234 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare; [ ] - în limita sumei de .......... lei, înscrisă în actul administrativ fiscal contestat, pentru care s-a constituit garanție sub forma unei scrisori de garanție/polițe de asigurare de garanție potrivit art. 235 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare; [ ] - în alte cazuri prevăzute de lege. Împotriva
ANEXE din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288950]
-
a salariului minim brut pe țară stabilit pentru domeniul construcțiilor de structuri metalice, pentru că acesta deja fusese majorat ulterior controlului la care fusese supusă C.D. - S.R.L., dar nici această situație nu schimbă concluziile învederate relativ la legalitatea actelor administrativ-fiscale contestate, pentru că majorarea salariului minim nu a fost o măsură impusă de către organele de control competente pe segmentul drepturilor acordate salariaților. ... Recursul formulat în cauză 36. Împotriva Sentinței civile nr. 402 din 31 martie 2023 a Tribunalului Tulcea - Secția
DECIZIA nr. 44 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289970]
-
și alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora“. În cauză, Ordinul nr. 991/2021, în partea contestată, depășește cadrul stabilit de actul pe baza și în executarea căruia a fost emis, reprezentat de OUG nr. 224/2020, astfel cum rezultă din prevederile mai jos enunțate: Articolul 2 alin. (1) dinOUG nr. 224/2020: (1) Ajutorul se acordă beneficiarilor sub
SENTINȚA CIVILĂ nr. 200 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/289939]
-
224/2020, prin instituirea unei condiții suplimentare pentru acordarea grantului, dar și prin modificarea limitei cuantumului grantului prin inserarea adverbului „maximum“, care nu sunt prevăzute în ordonanța menționată, astfel că pârâtul a acționat cu exces de putere la emiterea actului administrativ contestat. Apărările pârâtului Ministerul Antreprenoriatului și Turismului nu pot fi reținute din perspectiva efectelor pe care le-ar produce deținerea licenței și care ar presupune autorizarea prealabilă a activităților, având în vedere că prevederile punctului 3.4 din procedura de implementare instituie
SENTINȚA CIVILĂ nr. 200 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/289939]
-
să soluționeze contestația formulată împotriva sentinței pronunțate de judecătorie în materia liberării condiționate este tribunalul în a cărui circumscripție se află locul de deținere a persoanei condamnate la data formulării contestației sau tribunalul ierarhic superior judecătoriei care a pronunțat sentința contestată, în a cărei circumscripție se afla locul de deținere la data formulării cererii?“ ... 2. Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a fost constituit conform prevederilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedură penală, art. 30 alin. (1) și
DECIZIA nr. 17 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291269]
-
dispozițiilor art. 587 alin. (3) din Codul procedură penală, în sensul de a se statua că instanța competentă să soluționeze contestația formulată împotriva sentinței pronunțate de judecătorie în materia liberării condiționate este tribunalul ierarhic superior judecătoriei care a pronunțat sentința contestată, în a cărei circumscripție se afla locul de deținere la data formulării cererii. ... 8. A susținut că dispozițiile art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală trebuie interpretate în coroborare cu cele ale art. 587 alin. (1) din același
DECIZIA nr. 17 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291269]
-
că norma prevăzută de art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală nu derogă de la normele generale ce reglementează contestația, în materia liberării condiționate calea de atac fiind de competența tribunalului ierarhic superior judecătoriei care a pronunțat sentința contestată, în a cărei circumscripție se afla locul de deținere la data formulării cererii. ... 11. Președintele completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, constatând că nu sunt întrebări de
DECIZIA nr. 17 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291269]
-
dispozițiile art. 416 și 418 se aplică în mod corespunzător; în cadrul acestor limite, la soluționarea contestației împotriva încheierii privind o măsură preventivă se poate dispune o măsură mai puțin gravă decât cea solicitată sau decât cea dispusă prin încheierea contestată ori se pot modifica obligațiile din conținutul măsurii contestate. (5) Contestația se soluționează de către judecătorul de drepturi și libertăți, respectiv de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța superioară celei sesizate sau, după caz, de către instanța superioară
DECIZIA nr. 17 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291269]
-
corespunzător; în cadrul acestor limite, la soluționarea contestației împotriva încheierii privind o măsură preventivă se poate dispune o măsură mai puțin gravă decât cea solicitată sau decât cea dispusă prin încheierea contestată ori se pot modifica obligațiile din conținutul măsurii contestate. (5) Contestația se soluționează de către judecătorul de drepturi și libertăți, respectiv de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța superioară celei sesizate sau, după caz, de către instanța superioară celei sesizate, respectiv de completul competent al Înaltei Curți
DECIZIA nr. 17 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291269]
-
penală, în sensul: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 587 alin. (3) din Codul procedură penală, instanța competentă să soluționeze contestația formulată împotriva sentinței pronunțate de judecătorie în materia liberării condiționate este tribunalul ierarhic superior judecătoriei care a pronunțat sentința contestată, în a cărei circumscripție se afla locul de deținere la data formulării cererii. “ ... ... IX. Opinia specialiștilor consultați 54. În conformitate cu dispozițiile art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată opinia specialiștilor în drept penal din
DECIZIA nr. 17 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291269]
-
opinat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală, instanța competentă să soluționeze contestația formulată împotriva sentinței pronunțate de judecătorie în materia liberării condiționate este tribunalul ierarhic superior judecătoriei care a pronunțat sentința contestată, în a cărei circumscripție se afla locul de deținere la data formulării cererii. ... 56. În argumentare s-a arătat că prevederile art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală nu conțin detalii cu privire la stabilirea competenței atunci când
DECIZIA nr. 17 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291269]
-
sensul că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală, instanța competentă să soluționeze contestația formulată împotriva sentinței pronunțate de judecătorie în materia liberării condiționate este tribunalul ierarhic superior judecătoriei care a pronunțat sentința contestată, în a cărei circumscripție se afla locul de deținere la data formulării cererii. ... 66. S-a arătat că din interpretarea dispozițiilor art. 587 alin. (1) din Codul de procedură penală și a Deciziei nr. 15 din 17 septembrie 2018 a
DECIZIA nr. 17 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291269]
-
opinat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală, instanța competentă să soluționeze contestația formulată împotriva sentinței pronunțate de judecătorie în materia liberării condiționate este tribunalul ierarhic superior judecătoriei care a pronunțat sentința contestată, în a cărei circumscripție se afla locul de deținere la data formulării cererii. ... 70. În esență, s-a arătat că, în materia procedurii privind acordarea/neacordarea beneficiului liberării condiționate, competența de judecată revine judecătoriei în a cărei circumscripție se află locul
DECIZIA nr. 17 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291269]
-
prevăzută de art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală este derogatorie față de regulile generale în materia contestației, ar trebui luată în considerare necesitatea introducerii contestației direct la tribunalul competent, iar nu la judecătoria care a pronunțat hotărârea contestată, așa cum indică dispozițiile art. 425^1 alin. (3) din Codul de procedură penală. Or, o astfel de interpretare nu ar putea subzista față de actualul cadru legislativ, precum și în raport de logica după care a reglementat legiuitorul actualul cadru
DECIZIA nr. 17 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291269]
-
opinat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală, instanța competentă să soluționeze contestația formulată împotriva sentinței pronunțate de judecătorie în materia liberării condiționate este tribunalul ierarhic superior judecătoriei care a pronunțat sentința contestată, în a cărui circumscripție se află locul de deținere la data formulării contestației. ... 82. S-a arătat că una dintre orientările jurisprudențiale susține că interpretarea corectă a art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală este în sensul că
DECIZIA nr. 17 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291269]
-
dispozițiilor art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală, se impune a se stabili că instanța competentă să soluționeze contestația formulată împotriva sentinței pronunțate de judecătorie în materia liberării condiționate este tribunalul ierarhic superior judecătoriei care a pronunțat sentința contestată, în a cărei circumscripție se afla locul de deținere la data formulării cererii. ... ... XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Admisibilitatea recursului în interesul legii 104. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a făcut de către procurorul
DECIZIA nr. 17 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291269]
-
textul de lege nu prevede criteriul temporal avut în vedere pentru stabilirea acestui loc, respectiv fie data formulării cererii sau propunerii de liberare condiționată, fie data declarării contestației. ... 113. Competența teritorială a tribunalului ierarhic superior judecătoriei care a pronunțat hotărârea contestată rezultă din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală, prin raportare la art. 597 alin. (7) din Codul de procedură penală. Astfel, instituția liberării condiționate este reglementată în art. 587 din secțiunea 1^1 cu
DECIZIA nr. 17 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291269]
-
aplicarea dispozițiilor art. 587 alin. (3) din Codul procedură penală, să se stabilească în sensul că instanța competentă să soluționeze contestația formulată împotriva sentinței pronunțate de judecătorie în materia liberării condiționate este tribunalul ierarhic superior judecătoriei care a pronunțat sentința contestată, în a cărei circumscripție se afla locul de deținere la data formulării cererii. ... ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
DECIZIA nr. 17 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291269]