9,770 matches
-
că atăta din autoritățile, persoanele particulare ce internează alienați cu plata pe comptul D-lor sau rămân mulțumite a instala, însă fără a le achita întreținerea cu toate că s-a făcut neîntrerupte mijlociri din partea acestei Epitropii în acest scop". Exista un contingent de întreținuți fără plată. În august 1869, de exemplu, din 69 internați în ospiciu figurau ca bolnavi plătitori numai 21 pacienți, din care 8 evrei întreținuți de Comunitatea Israelită, care era singura organizație care își achita exemplar aceste conturi. Debitorii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
migălos faptele din care deduc încheierile și generalizările, vine în sprijinul filozofiei, ca să-și clădească o bază cât mai reală. Fără pretenție de a-i da cheia tuturor problemelor ce se impun minții omenești, psihiatria îi aduce totuși filozofiei un contingent de fapte, de interpretări și de concluzii care îi pot fi de un necontestat sprijin întru stabilirea înțelesului lumii și al vieții". * În perspectiva timpului, personalitatea complexă a lui P. Zosin se definește pe mai multe planuri. Din punctul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
psihiatriei științifice au fost analizate prin prisma lucrărilor științifice și a aplicării ideii de psihiatrie modernă în practica de spital. S-a insistat asupra unor personalități legate de această epocă, Alexandru Brăescu, P. Zosin, și asupra unor opere mai importante, contingente subiectului, elaborate de A. Fătu și I. Lukașevschi. IV. Dezvoltarea psihiatriei științifice a fost analizată în cadrul evoluției Școlii de la Socola reprezentată de C. I. Parhon, L. Ballif și elevii lor. V. Pe baza constatărilor de arhivă și a bibliografiei s-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
concepte ca obiecte, stări de lucruri atomare, nume, propoziții elementare, spațiu logic, logică a limbajului și logică a lumii. Axa lucrării o constituie distincția dintre posibil și real, dintre ceea ce este etern, invariabil și necesar și ceea ce este schimbător și contingent. Pentru a desemna termenii acestei distincții autorul folosește, de obicei, cuvintele intern și extern. (Vezi, de exemplu, 4.123: „O însușire este internă dacă este de neconceput ca obiectul ei să nu o posede.“) Conceptul propoziției, introdus pe baza acestor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pot fi descrise. Citite ca enunțuri descriptive, propozițiile ontologice ale Tractatus-ului sunt, prin urmare, „nonsensuri“ deoarece pretind că spun ceva despre ceea ce nu se poate spune, 146 GÂNDITORUL SINGURATIC despre forma logică a limbajului, despre ceea ce este necesar, iar nu contingent.46 Este ceea ce ar fi fost indicat, fără dubiu, în 6.54. Deși sunt nonsensuri, aceste propoziții clarifică însă prin ceea ce „se arată“ în ele. McGuiness subliniază că în Tractatus limbajul nu este explicat prin trăsături care ar fi proprii
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sau despre „logica lumii“ nu ar avea nimic de-a face cu modul cum este lumea reală. Aceasta deoarece universul logicii este cel al posibilităților, al cadrelor în care devine posibilă orice descriere a ceea ce este real și, prin urmare, contingent. Tractatus-ul ar conține precizări pe deplin concludente în această privință. (6.1233: „Este însă clar că logica nu are de-a face cu întrebarea dacă lumea este de fapt așa sau într-un alt fel.“ TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dacă există o anumită stare de lucruri atomară în care ele intră în combinație cu alte obiecte. Interpretările nonrealiste ale „ontologiei Tractatus-ului“ susțin foarte bine concluzia că distincția dintre posibilitate TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 149 și realitate, necesar și contingent, etern și schimbător reprezintă coloana vertebrală a lucrării. (În acest sens, și numai în acest sens, există o analogie fundamentală între Tractatus și Critica rațiunii pure.) Distincția dintre universul posibilităților și universul faptelor se exprimă în distincția dintre sens și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dă ontologiei Tractatus-ului, Hacker susține și el o interpretare realistă. Lumea este compusă din fapte, care sunt înlănțuiri de obiecte simple. Proprietățile interne ale obiectelor determină cu ce alte obiecte se pot combina ele pentru a constitui fapte. Acele înlănțuiri contingente în care intră în mod efectiv obiectele reprezintă proprietățile lor externe. 40 Ibidem, pp. 32-33. 41 D. Pears, The False Prison, vol. I, p. 28. 42 Ibidem, p. 29. 43 Ibidem, pp. 66-68. Nu va fi prezentată și discutată aici
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Ibidem, pp. 89 și urm. 45 Vezi ibidem, pp. 111-112. 46 Nu se poate repeta îndeajuns că întreaga construcție a Tractatus-ului se sprijină pe postulatul că obiect al descrierii prin limbaj poate fi numai ceea ce este real și, prin urmare, contingent. Propozițiile, spre deosebire de adevărurile logicii și de contradicții, sunt adevărate sau false în mod contingent. Despre forma logică a limbajului, despre ceea ce este necesar, nu se poate spune nimic. 47 Br. McGuiness, Approaches to Wittgenstein, p. 95. 48 Ibidem, p. 127
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
repeta îndeajuns că întreaga construcție a Tractatus-ului se sprijină pe postulatul că obiect al descrierii prin limbaj poate fi numai ceea ce este real și, prin urmare, contingent. Propozițiile, spre deosebire de adevărurile logicii și de contradicții, sunt adevărate sau false în mod contingent. Despre forma logică a limbajului, despre ceea ce este necesar, nu se poate spune nimic. 47 Br. McGuiness, Approaches to Wittgenstein, p. 95. 48 Ibidem, p. 127. 49 Vezi cap. „Wittgenstein and Metaphysics“, în Cora Diamond, The Realistic Spirit. Wittgenstein, Philosophy
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Tractatus-ului, credea Malcolm, poate fi caracterizată drept reprezentativă pentru ceea ce Wittgenstein a criticat mai târziu drept „esențialism“. Prin această calificare era vizată, în primul rând, distincția rigidă dintre forma logică și fapte, dintre ceea ce este necesar, neschimbător și ceea ce este contingent și variabil. Ideea unei forme logice a limbajului și a lumii EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI UN WITTGENSTEIN II? 205 date a priori, independent de fapte, cea a existenței a ceva absolut simplu, și ideea unei forme generale a propoziției
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
precizării semnificației expresiei limbajului. El afirma, în spiritul Tractatus-ului, că limbajul nostru este în ordine „de îndată ce îi înțelegem sintaxa“64. Acelorași interlocutori le va spune, în ianuarie 1930, că o propoziție descrie întotdeauna ceea ce poate fi și altfel, adică este contingent, că nu există, prin urmare, propoziții logice. În decembrie 1930, reia tema și susține că „binele“, ca valoare, nu are nici o relație cu lumea faptelor. Nu este posibil și nici recomandabil să încercăm să explicăm de ce este „bun“ ceva. În
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
te lăsa dominat de obișnuințe ale gândirii, explorează alternative! Filozofia merge pe o cale greșită atunci când, inspirată de idealul științei, își propune să depășească aparențele, să dezvăluie ceva ascuns, să formuleze principii care unifică și explică ceea ce este particular și contingent. Pentru a înțelege cum funcționează limbajul și gândirea noastră nu avem nevoie să cercetăm decât ceea ce stă deschis în fața ochilor, adică să discernem diferențe gramaticale semnificative în situațiile cele mai comune, luptând împotriva tentațiilor puternice de nivelare, uniformizare, înregimentare și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
eliminând astfel problemele cauzate de exporturile produselor primare, în cazul în care industriile autohtone, care substituie importurile, realizează economii de scară importante și în cazul industriilor în formare. Strategia de substituire a importurilor are la bază utilizarea taxelor vamale, a contingentelor de import, a subvențiilor acordate industriilor care substituie importurile și a altor măsuri din această categorie. Ideea centrală susținută de acest tip de strategie se referă la faptul că țările în curs de dezvoltare ar trebui inițial să producă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
consum care erau anterior importate (stadiul I) și, ulterior, să realizeze în cadrul industriei naționale un număr în creștere de produse manufacturate cu un nivel tehnic superior (stadiul al II-lea), toate acestea sub protecția unor tarife vamale ridicate, a unor contingente de import și a unor subvenții acordate industriilor autohtone care substituie importurile. Pe termen lung, "adepții acestei strategii comerciale citează beneficiile unei diversificări industriale autohtone extinse și posibilitatea de a exporta bunurile manufacturate anterior protejate, pe măsură ce economiile de scară, costurile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Israel (2001), Lituania (2002), Egipt (2004), prin care taxele vamale aplicate în comerțul cu produse industriale au fost complet eliminate, iar în domeniul produselor agricole au fost convenite concesii sub forma eliminării sau reducerii taxelor vamale, nelimitat sau în cadrul unor contingente tarifare 4. 3 S. Pralea, Op. Cit., p. 91 4 excepție face doar Acordul de comerț liber dintre România și Republica Moldova, ratificat prin Legea nr. 94/1994, care, încă de la intrarea lui în vigoare la 1 ianuarie 1995, a presupus eliminarea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
sau pentru majorarea rezervelor valutare, la cererea Băncii Naționale a României, Ministerul Economiei și Comerțului poate institui restricții cantitative la import. De asemenea, în scopul protejării resurselor necesare pentru realizarea producției interne și pentru asigurarea consumului populației, Ministerul Economiei și Comerțului poate stabili contingentele de export cât și lista mărfurilor neadmise temporar la export. Din gama instrumentelor de apărare comercială destinate protejării producătorilor și consumatorilor interni, țara noastră mai poate utiliza: taxele 17 Conform Ghidului de utilizare a tarifului vamal de import al României
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
fasole, afine, măceșe, etc.), reduceri de taxe vamale indiferent de cantitatea efectiv importată (măruntaie comestibile de bovine, flori, castraveți, vinete, ardei, ceapă uscată, pepeni, vișine, zmeură, pere, gemuri, gelatine, marmelade, etc.) și exceptări sau reduceri de taxe vamale în cadrul unor contingente tarifare. În prima jumătate a anului 2002, între țara noastră și Comisia Europeană au avut loc negocieri în vederea continuării liberalizării comerțului cu produse agricole de bază. Acestea s-au finalizat prin încheierea unui 4 A. Iancu, Liberalizare, integrare și sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a liberalizat complet începând cu 1 aprilie 2003 pentru o serie de produse de interes deosebit pentru țara noastră, precum: ovinele vii, carnea de ovine, sucul de mere, mierea de albine, castraveciorii și nucile; convenirea de către ambele părți a unor contingente tarifare cu taxă vamală zero la grâu și făină de grâu, porumb, orez, carne de bovine și preparate din carne de bovine și malț; reducerea taxei vamale aplicate la importul în Comunitate de bovine vii din România de la 20% la
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
taxă vamală zero la grâu și făină de grâu, porumb, orez, carne de bovine și preparate din carne de bovine și malț; reducerea taxei vamale aplicate la importul în Comunitate de bovine vii din România de la 20% la 10% în cadrul contingentului existent; în contrapartidă a fost acceptată eliminarea taxei vamale pentru contingentul de măsline existent la importul în țara noastră. * e referitoare la produsele agricole transformate au la bază reduceri sau scutiri de taxe vamale precum și eliminarea în mod progresiv a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
carne de bovine și preparate din carne de bovine și malț; reducerea taxei vamale aplicate la importul în Comunitate de bovine vii din România de la 20% la 10% în cadrul contingentului existent; în contrapartidă a fost acceptată eliminarea taxei vamale pentru contingentul de măsline existent la importul în țara noastră. * e referitoare la produsele agricole transformate au la bază reduceri sau scutiri de taxe vamale precum și eliminarea în mod progresiv a elementelor neagricole ale produselor. în cazul produselor agricole prelucrate pe bază
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
noiembrie 1993 Acordul sub formă de schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și România 5 a intrat în vigoare la 1 aprilie 2003 (Legea 73/ 11.03.2003 publicată în Monitorul Oficial 167/ 17.03.2003) privind stabilirea reciprocă de contingente tarifare pentru anumite vinuri și Acordul dintre România și Comunitatea Europeană privind protecția reciprocă și controlul denumirii vinurilor. Aceste acorduri, care au prevăzut îmbunătățirea pe o bază preferențială a condițiilor de acces pentru vinurile românești pe piețele țărilor membre ale
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
țărilor membre ale C.E. și acordarea conform principiului asimetriei, a unor facilități la importul în România de vinuri provenind din aceste țări, au intrat în vigoare la 1 februarie 1994, respectiv 1 martie 1994. Deoarece Acordul privind stabilirea reciprocă de contingente tarifare pentru anumite vinuri a expirat la 31 decembrie 1997, în vederea asigurării unui regim preferențial pentru comerțul cu vinuri dintre România și UE, acesta a fost prelungit pe baze anuale până în anul 20006. În prezent, noul regim comercial în domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
comerțul cu vinuri dintre România și UE, acesta a fost prelungit pe baze anuale până în anul 20006. În prezent, noul regim comercial în domeniul vinurilor și băuturilor alcoolice vizează deschiderea de către UE la importul de vin din România a unui contingent tarifar anual de 300000 hectolitri cu taxe vamale zero și menținerea la importul României de vin din UE a nivelului contingentului tarifar anual de 60000 hectolitri, cu taxe vamale zero. În același timp, în scopul compensării creșterii contingentului tarifar la
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
comercial în domeniul vinurilor și băuturilor alcoolice vizează deschiderea de către UE la importul de vin din România a unui contingent tarifar anual de 300000 hectolitri cu taxe vamale zero și menținerea la importul României de vin din UE a nivelului contingentului tarifar anual de 60000 hectolitri, cu taxe vamale zero. În același timp, în scopul compensării creșterii contingentului tarifar la exportul de vinuri în UE, România va deschide contingente tarifare anuale la importul din UE de rachiu de vin sau de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]