1,033 matches
-
relevanță semantică și operațională transculturală, ceea ce le individualizează în fiecare cultură întocmai ca în modelele derivate din studiile lui Hofstede fiind intensitatea și specificitatea expresivă a fiecăruia. Astfel, oricare dimensiune are un caracter polar, scorul specific fiind distribuit pe un continuum, între două extreme simbolice (asemenea unor tipuri ideale). în tabelul 7 sînt rezumate aceste repere categoriale: Fiecare subiect din mediul organizațional a evaluat dimensiunea orientării către performanță, ca să preluăm un exemplu concret, pe o scala de la 1 ("este în mică
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
informat, integrator. Cea mai însemnată realizare a proiectului GLOBE o constituie însă dezvoltarea a șase concepții "împărtășite universal" despre leadership, cunoscute sub numele de "dimensiuni globale ale leadership-ului", prezentate analogic cu cele din modelul lui G. Hofstede, în forma unui continuum, și care discriminează între managerii care probează eficacitatea și cei care eșuează în sarcinile manageriale (tabelul 9). Astfel, în cadrul celor zece clustere formate din arii culturale distincte, cele nouă dimensiuni culturale (precum "orientarea către performanță", "asertivitate", "distanță față de putere" etc.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
importante (Leung, Bond, 2004, 2010; Bond, Leung, 2010). Axiomele sociale sau credințele oamenilor despre cum funcționează lumea aduc o nouă orientare generală care poate spori puterea predictivă a valorilor, axiomele fiind preocupate de operaționalizarea lui "cum". Credințele variază pe un continuum din punctul de vedere al gradului lor de specificitate (Hahn, 1973, apud Bond, Leung, Al, Tong, Chemonges-Nielson, 2004), însă unele credințe sînt generale și pot fi văzute ca "expectanțe generalizate". Aceste credințe generale despre lume sînt denumite axiome sociale, constituind
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
analizați în studiu, în raport cu quartilele glicemiei. Evident, toate cazurile de diabet și IFG au fost prezente în quartila IV. Aspectul asupra căruia atragem atenția însă este următorul: tendința de alterare a tuturor parametrilor metabolici, precum și a celor hemodinamici prezintă un continuum ascendent de la quartila I la quartila IV. 3.3. Particularități epidemiologice în funcție de vârstă și de sex Analiza datelor noastre epidemiologice (26, 30, 31, 33) a condus la o primă constatare: prevalența mai mare a diabetului la femei vs. bărbați. Această
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
distingerea lor fiind, aici, mai curând convențională. Vreme Îndelungată, paradigma de gândire care a inspirat studiile sociale a fost una „cronocentrică”: ea s-a caracterizat, În esență, prin preocuparea de a evidenția, pretutindeni, o evoluție și a identifica În acest continuum un sens. Moștenire a istoriei creștine, consolidată de raționalismul Luminilor, această concepție era inspirată de ideea progresului ineluctabil al omenirii, care urma să se Împlinească prin atingerea unui scop suprem, prefigurat tot mai limpede de-a lungul unei evoluții, imaginată
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
secvență narativ, secvență poetică etc, impresia care se dă prin parcurgerea acestei liste și aplicațiilor conceptelor la diverse opere este aceea a potențării principiilor pedagogice de la cunoscut la necunoscut, de la simplu la complex, de la unitate la diversitate etc într-un continuum firesc al cunoașterii. Referindu-ne acum la a doua lucrare facem o primă observație în aceea că vechea sintagmă a teoriei literare subiacentă vehiculării multor concepte iterate mai sus, amalgamate discret cu elemente de poetica textului a fost sublimată în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Starobinski, Proust, W. Kayser, Stanzel, R. Barthes, Joop Sintwelt, V. I. Propp, Antti Aarne, M. Butor. G. Genette, N. Manolescu, Northrop Frye, Norman Friedmann, Boris Tomasewski, I. M. Lotman, M. Bahtin, V. Sklovski, G. Durrant, Roger Caillos, U Eco ș.a. Continuum-ul firesc al gimnazialului evoluat în rafinări mai puțin spectaculoase în liceal, propus și păstrat de lucrarea anterioară este rupt aproape total aici și reinstaurat pe baze extrem de noi. Fără a da o soluție privitoare la ceea ce se întâmplă în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
conținuturilor presupune o dedublare la nivelul ființei educatului din novice în expert, fapt deosebit de greu de realizat. Nu se poate învăța gramatica unei limbi, dacă nu ai cunoștințe de bază în acea gramatică, nu se poate învăța și utiliza un continuum informațional, pe un anumit domeniu, informația venind pe diverse canale de la diverse surse, mai mult sau mai puțin autorizate. Apoi datorită mesajelor „parazite”, ne referim la numeroasele reclame, absolut necesare pentru existența site-urilor, focalizarea pe informația necesară se face
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sunt sinonime. Savoir agir se poate defini drept competența exercitată în situația profesională, în timp ce savoir faire sau (abilitate) este acțiunea exercitată în contextul controlat sau nu, mai mult sau mai puțin, artificial. [Le Boterf, 1997] - Competența se situează într-un continuum care merge de la simplu la complex Bernard Rey menționează că, în această privință, competențele - comportamente sunt la același nivel cu abilitățile. De exemplu, „a fi capabil să pui substantivele comune în ordine alfabetică” [Rey, 1996, p. 28] este o competență
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
act eficient și imediat. Competența este astfel în mod suficient stăpânită pentru a permite o execuție rapidă și cu o anumită economie de mijloace. - Competența constituie un proiect, o finalitate fără sfârșit Cum am menționat, competențele se înscriu într-un continuum de la simplu la complex. La nivelul cel mai mare al complexității, nu există, pentru a spune astfel, sfârșit pentru sfârșitul proiectat. De exemplu, nimeni nu a desăvârșit vreodată, în manieră definitivă și totală, competența care consistă din dezvoltarea gândirii critice
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
identificării lor precoce, aceste variabile sunt denumite în prezent factori de risc tradiționali (2). În ultimele decenii, tabloul riscului cardiovascular a fost completat cu o întreagă constelație de anomalii metabolice și vasculare, care oferă astfel o imagine mai clară a continuumului riscului și conduce la conceptul integrator de risc global cardiometabolic. În acest sens, biomarkerii statusului inflamator și procoagulant, distribuția anormală a adipozității și efectele ei, adipokinele, disfuncția vasculară și markerii rigidității vasculare reprezintă noi factori de risc, denumiți și emergenți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
cauză cardiovasculară la adulții vârstnici (55). 7.4. Concluzii Înțelegerea mecanismelor particulare de progresie a proceselor degenerative metabolice și vasculare conduce la selecția adecvată a celor mai potriviți markeri de risc și deschide noi perspective în elucidarea secvențelor terminale ale continuumului riscului cardiovascular și metabolic. La vârstnici, acolo unde speranța de viață este limitată, aspectele clinice bazate pe dovezi trebuie să ghideze eforturile de evaluare a riscului și să seteze intensitatea intervențiilor de prevenție și a celor terapeutice.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
dificultăți (12). Acest fapt se verifică în situațiile în care scopul pacientului este să se interneze pentru a se eschiva din fața unei probleme din viața personală. Heller consideră că diabetul instabil este în principal datorat lipsei de cooperare. Reprezentând grafic continuumul gradului de cooperare la tratament se obține o curbă de tip Gauss, unde pacienții cu diabet instabil se află la extreme (fig. 1). Pasul esențial în abordarea terapeutică este diagnosticul precis prin excluderea rapidă a bolilor intercurente sau schemelor inadecvate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
-
de „rând”, ca și cum ar dori să se disocieze de acea perioadă. Studiul lui Jacques Coenen-Huther (1952) referitor la producerea de reguli informale de menținere a ordinii în rândurile de așteptare din perioada sovietică se dovedește folositor pentru înțelegerea unui anumit „continuum memorial” între rândurile de atunci și cele de acum. Iată o sinteză rapidă a câtorva idei din articolul său. Pentru a reuși să duci un rând până la capăt, trebuie mai întâi să-i înțelegi regulile interne de funcționare. Cei care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
autovehicule, tramvaie și trafic pietonal, iar starea lor se schimbă radical chiar de cum începe Dealul ? * Rolul condițiilor meteo și al nopții. Condițiile meteorologice defavorabile întăresc sentimentul de comunitate al pelerinilor din rând. În caz de ploaie puternică, se formează un „continuum” protector, un scut din umbrele, bucăți de nailon, haine de protecție, astfel încât ansamblul persoanelor aflate în rând, chiar și cele mai puțin pregătite pentru a înfrunta natura dezlănțuită să reziste momentului critic. Este un efort colectiv, repet, pus la cale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
anii ’80, un neo-antimodernism deopotrivă ascetic, dandy și kitsch, capabil să se exprime liber și mai spectaculos după ce dospise sub Ceaușescu în cercurile elitare ale artiștilor plastici, muzicienilor, literaților și filozofilor. Chiar dacă în 2014 avem de-a face cu un continuum cultural- ideologic (expresiile sale politice sunt în general inautentice, ridicole și oportuniste, nu merită luate în seamă deocamdată) care leagă fundamentalismul neo-ortodoxist, prin veșnicul dandysm de provincie bovarică și megalomană - dar mereu subminată de auto- orientalizare și stigmat - al intelighenției
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
social trebuie examinată, pe lângă acoperirea eficientă a nevoilor, și capacitatea de incluziune socială. Diferențierea dintre forme pasive și active de suport social trebuie să fie depășită sau considerată doar ca o simplificare. Mai degrabă avem de a face cu un continuum în care formele pur pasive și active reprezintă limite, fiecare măsură având în fapt grade diferite de activ/pasiv. Este important a regândi întregul sistem de suport social pentru a include în fiecare element al său mecanisme de activizare și
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
înțeleasă ca raportul cost-beneficiu, și importanța ideologiei, ca indicator al beneficiilor asociate opțiunii electorale, abordarea economică dezvoltă modele explicative ale legăturii dintre opțiunile de vot și strategiile partidelor (Miroiu, 2006). Elementul de legătură în acest caz este posibilitatea imaginării unui continuum ideologic pe care poate fi determinată atât poziția votanților, cât și cea a partidelor aflate în competiție, urmând ca în baza acestor poziții să se stabilească opțiunile de vot și strategiile maximizatoare ale suportului electoral. Având ca fundament aceste asumpții
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
O teorie economică a democrației din 1957 (Downs, [1957Ț 2009). Scopul lui Downs este acela de a explica dinamica partidelor aflate în competiție electorală atât într-un sistem bipartid, cât și într-unul multipartid. În acest scop, Downs imaginează un continuum ideologic, de tip termometru de la 0 la 100, pe care se pot plasa atât partidele, cât și votanții. Continuumul ideologic este cel mai frecvent axa stânga-dreapta, scala mergând progresiv de la poziția de extremă stângă până la poziția de extremă dreaptă. Poziția
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
partidelor aflate în competiție electorală atât într-un sistem bipartid, cât și într-unul multipartid. În acest scop, Downs imaginează un continuum ideologic, de tip termometru de la 0 la 100, pe care se pot plasa atât partidele, cât și votanții. Continuumul ideologic este cel mai frecvent axa stânga-dreapta, scala mergând progresiv de la poziția de extremă stângă până la poziția de extremă dreaptă. Poziția pe care fiecare actor o adoptă pe continuum este ceea ce Downs numește punctul ideal, adică acea poziție care reflectă
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
100, pe care se pot plasa atât partidele, cât și votanții. Continuumul ideologic este cel mai frecvent axa stânga-dreapta, scala mergând progresiv de la poziția de extremă stângă până la poziția de extremă dreaptă. Poziția pe care fiecare actor o adoptă pe continuum este ceea ce Downs numește punctul ideal, adică acea poziție care reflectă cel mai bine viziunea ideologică promovată de actor. În modelul downsian ideologia ocupă o poziție centrală, deoarece, pentru a-și simplifica alegerea, votanții evaluează fiecare partid în funcție de poziția pe
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
ideal, adică acea poziție care reflectă cel mai bine viziunea ideologică promovată de actor. În modelul downsian ideologia ocupă o poziție centrală, deoarece, pentru a-și simplifica alegerea, votanții evaluează fiecare partid în funcție de poziția pe care o ocupă pe acest continuum, alegând să voteze cu partidul cel mai apropiat de propria poziție. Dat fiind faptul că în teoria alegerii raționale clasice este irațional ca votanții să se prezinte la vot întrucât votul presupune costuri, votanții folosesc ideologia ca pe o „scurtătură
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
fi siguri că acțiunile ulterioare ale partidului le vor maximiza utilitatea, dacă este ales. Mai mult, însăși asumpția de raționalitate a modelului conduce la opțiuni ideologice ale partidelor relativ imobile în timp, întrucât partidele nu se pot deplasa liber pe continuum fără a pierde caracteristica de integritate, fiind limitate de poziția celorlalți competitori, peste care nu pot sări. Pentru a-și construi modelul, Downs face o serie de asumpții simplificatoare, atât în ceea ce privește votanții și partidele, cât și situația de alegere în
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
căror singur scop este acela de a câștiga alegerile. Așadar, partidele propun politici pentru a câștiga alegerile, nu urmăresc să câștige alegerile pentru a propune politici (Downs, 2009, p. 65). În acest context, partidele vor alege să se poziționeze pe continuum astfel încât să atragă sprijinul unei pluralități a votanților 3. De asemenea, partidele sunt interesate doar de alegerile actuale, nu și de cele viitoare, astfel încât ele adoptă strategii care să le maximizeze șansele de a câștiga în prezent. În modelul downsian
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
cele viitoare, astfel încât ele adoptă strategii care să le maximizeze șansele de a câștiga în prezent. În modelul downsian, votanții sunt în primul rând actori raționali (Downs, 2009, p. 38) și dețin informație perfectă, cu alte cuvinte, cunosc poziția pe continuum a tuturor partidelor aflate în competiție, sunt capabili să se evalueze și să se ordoneze în funcție de distanța față de propria poziție pe continuum. Aici intervine importanța ideologiei, folosită de votanți, așa cum am explicat anterior, drept scurtătură informațională în evaluarea beneficiilor pe
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]