847 matches
-
pentru că lipsa armelor și blindajului nu le permitea să se angajeze împotriva unor ținte de suprafață mai serioase. Flota japoneză a fost depistată prima dată la ora 6:43 de un avion de recunoaștere aparținând unității navale aflate sub comanda contraamiralului "Clifton Sprague" (grupul de luptă 77.4.3, cu 6 portavioane de însoțire, 3 distrugătoare, 4 vedete). Raportul precis suna astfel: "Flotă inamică cu 4 cuirasate, 4 crucișătoare grele, 2 ușoare, 10-12 distrugătoare la 20 de mile spre nord se
Bătălia din Golful Leyte () [Corola-website/Science/319314_a_320643]
-
a operatorului nu a fost îndepărtat de operator, ajungând la Halsey. Halsey a crezut că "LUMEA SE MIRĂ" este o critică aspră și sarcastică din partea lui Nimitz. Halsey s-a înfuriat aruncându-și chipiul pe punte. Șeful său de stat, contraamiralul Robert Carney l-a liniștit, spunând lui Halsey: "Opriți-vă! Ce naiba e cu dumneavoastră? Adunați-vă!" La ora 11:15 Halsey după mai mult de trei ore de la primul mesaj disperat în sfârșit a luat măsuri, a întors unitatea TF
Bătălia din Golful Leyte () [Corola-website/Science/319314_a_320643]
-
salvarea supraviețuitorilor lui Taffy 3. Cu toate acestea, la 16:22, într-o încercare disperată și chiar și mai tardivă în încercarea sa de a interveni în evenimentele de pe Samar, Halsey a format un nou grup TG-34.5 - sub comanda contraamiralului Badger, construit în jurul celor mai rapide nave a Flote a treia: cuirasatele Iowa și New Jersey, ambele capabile de o viteză de peste 32 noduri (60 km/h) împreună cu trei crucișătoare și opt distrugătoare aparținând TF 34. Cuirasatele rapide au plecat
Bătălia din Golful Leyte () [Corola-website/Science/319314_a_320643]
-
aflat în afara strâmtorii San Bernardino pe care au scufundat-o, împreună cu supraviețuitorii de pe Chikuma. Atunci când Halsey la 11:15 s-a întors spre sud, el a detașat o forță formată din patru crucișătoare și nouă de distrugătoare și sub comanda contraamiralului DuBose a trimis-o în urmărirea rămășițelor forțelor lui Ozawa. Crucișătoarele în jurul orei 17:00 au scufundat portavionul ușor Chiyoda avariat și în jurul orei 20:59 după o luptă înverșunată distrugătorul Hatsuzuki. Atunci când Ozawa a aflat de grupul relativ slab
Bătălia din Golful Leyte () [Corola-website/Science/319314_a_320643]
-
iar apoi între anii 1917-1919 s-a aflat la comanda crucișătorului "Elisabeta". În anul 1923 este numit în funcția de comandant al Forței Navale Fluviale, iar în anul 1931 a preluat comanda Diviziei de Mare. După un an, în 1932, contraamiralul Bălănescu, vicepreședinte al Ligii Navale Române (L.N.R) și președinte al secției Constanța, a inițiat înființarea în cadrul Secției Ligii Navale Române din Constanța a unui Muzeu al Marinei, fiind și primul donator de obiecte din partea Diviziei de Mare. În perioada
Ioan Bălănescu () [Corola-website/Science/307463_a_308792]
-
prof. univ. dr. Gheorghe Marin este numit în funcția de comandant (rector) al Academiei Navale "Mircea cel Bătrân" din Constanța, funcție pe care o deține între anii 1999-2003. Pe data de 25 octombrie 2000 a fost avansat la gradul de contraamiral de flotilă (cu 1 stea). În această perioadă, își continuă studiile postuniversitare de specialitate, absolvind Colegiul Național de Apărare (2000), un Master în domeniul management - marketing în transporturi navale, porturi, zone libere și burse, desfășurat la Constanța (2002), precum și Cursul
Gheorghe Marin () [Corola-website/Science/304914_a_306243]
-
un Master în domeniul management - marketing în transporturi navale, porturi, zone libere și burse, desfășurat la Constanța (2002), precum și Cursul pentru generali și amirali la Colegiul NATO din Roma (2003). La 24 octombrie 2003 a fost avansat la gradul de contraamiral și numit în funcția de director al Statului Major General (2003-2004). De la data de 1 aprilie 2004, deține funcția de șef al Statului Major al Forțelor Navale (2004-2006), iar pe 29 noiembrie 2005 a fost avansat la gradul de viceamiral
Gheorghe Marin () [Corola-website/Science/304914_a_306243]
-
prin care era acuzat de încheierea unor contracte dezavantajoase pentru Marina Militară Română. Astfel, el a fost acuzat de afacerile încheiate cu firma Octogon Constanța, controlată de Cornel Idu, unul dintre cei mai importanți oameni de afaceri din zonă. Astfel, contraamiralul (pe atunci) Gheorghe Marin a contractat cu firma Octogon reparațiile de reclasificare a navei de transport "Albatros" care au costat în jur de 100 miliarde de lei și, deși acestea trebuiau finalizate încă din 2004, ele nu erau terminate nici măcar
Gheorghe Marin () [Corola-website/Science/304914_a_306243]
-
de transport "Albatros" care au costat în jur de 100 miliarde de lei și, deși acestea trebuiau finalizate încă din 2004, ele nu erau terminate nici măcar în toamna anului 2005. Dar deși aceste contracte nu s-au finalizat la timp, contraamiralul a încheiat un nou contract cu firma Octogon, prin care s-a dispus asigurarea serviciilor de agenturare ale Bricului "Mircea" pe perioada marșului de instrucție de trei luni, executat de aceasta în Marea Nordului. De asemenea, au fost oferite contracte dezavantajoase
Gheorghe Marin () [Corola-website/Science/304914_a_306243]
-
Mircea" sau a fregatei "Mărășești". Contrar legislației în vigoare, negocierea a fost făcută cu o singură sursă, deși în municipiul Constanța există câteva societăți specializate care au și dotările necesare pentru efectuarea acestui tip de lucrări. Deși este salariat bugetar, contraamiralul Gheorghe Marin și-a construit o vilă în stațiunea Eforie Nord. De asemenea, viceamiralul Gheorghe Marin a coordonat personal în anul 2006 negocierile cu SUA pentru achiziționarea unui submarin nuclear second-hand. El a respins ideea de a se cheltui bani
Gheorghe Marin () [Corola-website/Science/304914_a_306243]
-
s-au adăugat pe parcursul bătăliei Divizia a 15-a - 16 batalioane. Pe Dunăre, Turtucaia mai era apărată de Divizia de Dunăre a flotei, compusă din patru monitoare cuirasate și opt vedete, cu 32 de guri de foc și comandată de contraamiralul Negrescu. Artileria capului de pod Turtucaia era formată din 110 guri de foc împărțite astfel: 28 fixe (24 grele și 4 ușoare), 59 semimobile - înhămate cu boi (31 grele și 28 ușoare) și 23 mobile - înhămate cu cai (15 grele
Bătălia de la Turtucaia () [Corola-website/Science/311334_a_312663]
-
de 10 mai 1888, colonelul Ioan Murgescu a fost numit pentru a treia oară în funcția de comandant al Corpului Flotilei Române, deținând această funcție până la 1 aprilie 1901, când s-a retras la cerere din marină, cu gradul de contraamiral. A fost decorat cu Ordinul „Coroana României” în gradul de comandor. În mai 1898, a fost adoptată Legea de organizare a Marinei Militare, care a avut în vedere evoluțiile ce s-au produs în ultimele decenii în această arma. Noua
Ioan Murgescu () [Corola-website/Science/307470_a_308799]
-
mai 1898, a fost adoptată Legea de organizare a Marinei Militare, care a avut în vedere evoluțiile ce s-au produs în ultimele decenii în această arma. Noua lege a statuat, pentru prima dată, gradele specifice Marinei Militare: amiral, viceamiral, contraamiral, comandor, capitan comandor, locotenent comandor. În aceasta situație generalul Ion Murgescu a fost trecut printre primii în corpul ofițerilor de marină, gradul de general fiindu-i echivalat cu acela de amiral. La 10 mai 1911 a fost înaintat la gradul
Ioan Murgescu () [Corola-website/Science/307470_a_308799]
-
forță a Antantei compusă din nave a trei țări a răspuns la raid și în lupta care a urmat, a deteriorat puternic crucișătorul austro-ungar . Cu toate acestea, intrarea rapidă în lupta a forței austro-ungare de rezervă l-a convins pe contraamiralul Acton, comandantul Antantei, să se retragă. Sub comanda lui Horthy, trei crucișătoare austro-ungare: "Novară", "Șaida", și "Helgoland", modificate pentru a semăna cu distrugătoarele mari englezești, urmau să atace drifterele în noaptea de 14 mai și să încerce să distrugă cât
Bătălia din Strâmtoarea Otranto (1917) () [Corola-website/Science/336837_a_338166]
-
ale Antantei a forțat retragerea restului navelor din blocada, desi doar pentru o perioadă scurtă de timp. În acest moment, forțele navale ale Antantei aflate zona erau conștiente de raid, si se aflau în poziția de a bloca retragerea austro-ungară. Contraamiralul Alfredo Acton—comandantul Diviziei de Recunoaștere Italiene—a ordonat grupului lui "Mirabello" să se deplaseze spre sud la 04:35, în timp ce el a pornit pe crucișătorul ușor britanic . La 06:45, crucișătoarele "Dartmouth" și —împreună cu distrugătoarele italiene "Mosto", "Pilo", "Schiaffino
Bătălia din Strâmtoarea Otranto (1917) () [Corola-website/Science/336837_a_338166]
-
Impavido" se pregăteau să vină și ele în ajutor. Grupul "Mirabello" a intrat în lupta cu crucișătoarele austro-ungare la orele 07:00, dar era depășit, si a încercat în schimb să urmărească pe crucișătoarele care fugeau. La 07:45 , navele contraamiralului Acton s-au întâlnit cu distrugătoarele "Csepel" și "Balaton". După 20 de minute, distrugătoarele italiene au reușit să reducă distanță față de navele austro-ungare; cele două grupuri s-au implicat într-un scurt duel de artilerie înainte ca o salva trasă
Bătălia din Strâmtoarea Otranto (1917) () [Corola-website/Science/336837_a_338166]
-
(n. 28 aprilie 1894, Craiova - d. 11 iulie 1989, București) a fost un contraamiral român, care a luptat în cel de-al doilea război mondial. Pentru activitatea sa din cel de-al doilea război mondial, a fost decorat cu Crucea de Cavaler al Crucii de Fier. Horia Ion Pompiliu Macellariu s-a născut la
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
și Marină, devenind sublocotenent de marină la 15 iunie 1915. În anul următor, România a intrat în război, iar tânărului ofițer i s-a încredințat funcția de comandant al navei de comandament "Principele Nicolae", fiind in acelasi timp adjutant al contraamiralului Nicolae Negru, comandantul Flotei de Operații româno-ruse de pe Dunăre. Distingându-se în timpul acțiunilor militare din primul război mondial, a fost decorat cu Ordinul Coroana României. După încheierea primului război mondial, a absolvit Școala de aplicații și apoi Școala de informații
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
Viteazul clasa a III-a (prin Decretul regal nr. 656/12 martie 1943). În anul 1943, a fost numit în funcția de comandant al Forței Navale Maritime Române, aflată în subordinea Comandamentului german Amiral Marea Neagră. Este înaintat la gradul de contraamiral în martie 1943, devenind în paralel și locțiitor al viceamiralului german Helmuth Brinkman, comandant al Comandamentului german Amiral Marea Neagră. Contraamiralul Horia Macellariu a coordonat, în perioada 12 aprilie-14 mai 1944, una din cele mai mari operații de retragere a unor
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
funcția de comandant al Forței Navale Maritime Române, aflată în subordinea Comandamentului german Amiral Marea Neagră. Este înaintat la gradul de contraamiral în martie 1943, devenind în paralel și locțiitor al viceamiralului german Helmuth Brinkman, comandant al Comandamentului german Amiral Marea Neagră. Contraamiralul Horia Macellariu a coordonat, în perioada 12 aprilie-14 mai 1944, una din cele mai mari operații de retragere a unor armate pe calea mării, din cursul celui de-al doilea război mondial. Forțele navale maritime au participat la operația de
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
navale în luptă, Marina Română nu a avut pierderi majore în nave de luptă, nefiind scufundat nici un distrugător și nici un submarin. În noaptea de 23/24 august 1944, viceamiralul Ioan Georgescu, șeful Statului Major al Marinei Române i-a ordonat contraamiralului Macellariu să înceteze orice subordonare față de Comandamentul german, să oprească luptele contra sovieticilor și să riposteze în cazul că trupele germane îi vor ataca și "să se evite orice fel de provocare față de forțele germane". Horia Macellariu a luat legătura
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
justificat prin faptul că flota germană era superioară din punct de vedere militar față de flota română și atacarea flotei germane ar fi cauzat distrugerea flotei române. Tribunalul Poporului l-a considerat nevinovat, achitându-l. La data de 24 martie 1945, contraamiralul Horia Macellariu a fost trecut în rezervă, la vârsta de 51 ani neîmpliniți. Odată cu preluarea puterii de către Partidul Comunist Român, a început o perioadă de suferințe pentru contraamiralul Horia Macellariu. În august 1945, el a luat legătura cu Ion Bujoiu
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
l-a considerat nevinovat, achitându-l. La data de 24 martie 1945, contraamiralul Horia Macellariu a fost trecut în rezervă, la vârsta de 51 ani neîmpliniți. Odată cu preluarea puterii de către Partidul Comunist Român, a început o perioadă de suferințe pentru contraamiralul Horia Macellariu. În august 1945, el a luat legătura cu Ion Bujoiu, pentru alcătuirea unui comitet de conducere a organizațiilor anticomuniste din țară ce se opuneau guvernului Dr. Petru Groza. În septembrie 1945, în timpul grevei regale, a luat legătura cu
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
mare împotriva flotei URSS, că nu a atacat flota germană la Constanța până la venirea trupelor sovietice și că s-a opus capturării navelor din subordine după 23 august 1944. După analizarea dosarului său, Tribunalul Poporului, a decis că în sarcina contraamiralului Macellariu "nu s-a găsit nici o culpabilitate". La insistențele sovieticilor cazul a fost reanalizat de către o nouă comisie de anchetă care, tot din lipsa motivelor reale, l-a scos din cauză la 10 august 1946. Pentru că se dorea totuși arestarea
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
revenind la Gherla de unde a fost eliberat la data de 29 iulie 1964, odată cu grațierea colectivă acordată deținuților politici de către Gheorghiu-Dej prin Decretul 411. După eliberarea din închisoare, Horia Macellariu a fost reabilitat și i s-a redat gradul de contraamiral. A decedat la data de 11 iulie 1989 în București și a fost înmormântat în cimitirul Mănăstirii Cozia, alături de părinți și de soția sa. În prezent, o corvetă a Marinei Militare Române poartă denumirea "Contraamiral Horia Macellariu". O stradă din
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]