899 matches
-
cu părul cărunt”, O, 1961, 7; S. Marin, „Omul cu părul cărunt”, LCF, 1961, 13; Teodor Vârgolici, Poeți și prozatori, LCF, 1964, 15; Constantin Coroiu, Roman și autenticitate, CRC, 1971, 20; Constantin Corvin, „Condamnat la moarte”, CRC, 1971, 20; Sorianu, Contrapunct, 128-130; Lucian Dumbravă, La 60 de ani - Dumitru Ignea, CL, 1979, 5; N.I. Barbu, D. Ignea la 60 de ani, CRC, 1979, 22; Ioan Holban, Azi, ieri, alaltăieri, CRC, 1988, 50; Liviu Papuc, „Sub aripa timpului”, CL, 1989, 2; Alexandru
IGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
a funcționat și ca director între 1992 și 1994). A mai fost director al Departamentului Arte Vizuale în Ministerul Culturii (1990) și președinte al Grupului pentru Dialog Social (1993). A colaborat cu poezii la „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Ateneu”, „Dialog”, „Contrapunct”, „Apostrof” și, în străinătate, la „Letopis” (Iugoslavia), „Visions International” (SUA), „Orte” (Elveția), „Quadrant” (Australia), iar cu lucrări de specialitate la „Studii și cercetări de istoria artei”, „Arta”, „Revue roumaine d’histoire de l’art”, „Viața românească” ș.a. A primit Premiul
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
Streinu, Poezia miturilor, LCF, 1966, 39; Perpessicius, Lecturi intermitente, GL, 1967, 2, 5; D. Micu, Umbra femeii, GL, 1968, 39; Sorianu, Glose, 174-178; Victor Felea, Reflecții contemporane, TR, 1971, 13; Const. Ciopraga, Cântând dintr-un arbore, CRC, 1971, 30; Sorianu, Contrapunct, 85-96. Laurențiu Ulici, Devenirea poetului, RL, 1972, 20; Grigurcu, Teritoriu, 148-153; Poantă, Modalități, 102-106; Daniel Dumitriu, Banchetul, CL, 1973, 10; Mircea Tomuș, Lirica lui Radu Cârneci, RL, 1974, 13; Cristea, Un an, 238-240; Petroveanu, Traiectorii, 215-217; Martin, Pro Patria, 116-118
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
Vichentie Chichere, agricultori. A absolvit Liceul teoretic din Gătaia (1969-1973), urmând apoi un curs postliceal de telecomunicații la Reșița. Înainte de a se pensiona medical, lucrează treisprezece ani în domeniul telecomunicațiilor. Colaborează la revistele „Orizont”, „Luceafărul”, „Transilvania”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Calende”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Ramuri”, „Arca”, „Anabasis”, „Orient latin”, „Poesis”, „Semenicul”. A mai semnat Sorin Roianu, Ion Chirescu. Debutează în 1971, cu versuri, în „Orizont”, iar editorial, în 1986, în placheta colectivă Argonauții. Poeziei spectaculare a primului volum personal, Balade vesele și triste
CHICHERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286193_a_287522]
-
I. Car. În 1981, ia drumul exilului, stabilindu-se la Lausanne, în Elveția. Continuă să scrie și editează chiar câteva reviste: „2 plus 2”, „Don Quichotte”, „Correspondances”. Colaborează constant, ca redactor cultural, la radio BBC, precum și la publicațiile „Limite” (Paris), „Contrapunct”, „Curentul” (München), „Cuvântul românesc” (Suedia), „Uomini e libri” (Milano), „Tribune de Genève”, „Le Figaro” (Paris), „Le Journal des poètes” (Belgia). Este omagiat, după moarte, la Universitatea Sorbona (1988), dar lasă în urmă o biografie cu nu puține ambiguități. Aparținând, împreună cu
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
în presă, în „Ateneu”, cu proză scurtă, are loc în 1983. Cea dintâi carte, Amintiri din provincie, apare în 1983. A colaborat cu proză și publicistică la „Ateneu”, „Tribuna”, „Familia”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Caiete botoșănene”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Contrapunct”, „Arc”, „Aurora”, „Tomis”, „Cronica” și la ziarele „Steagul roșu” (Bacău), „Deșteptarea” (Bacău), „Monitorul”, „România liberă”. Volumul de debut, Amintiri din provincie (Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), grupează mici nuvele și povestiri în care viața cotidiană, așa-zis cenușie, din diferite
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, editorialist, după 1989, la ziarul „Dreptatea”. A colaborat cu poezii, studii, articole, recenzii, la „Kalende”, „Viața românească”, „România literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Limbă și literatură”, „Secolul 20”, „Apostrof”, „Contrapunct”. A fost distins în anul 1947 cu Premiul „Ion Minulescu” pentru volumul de versuri Steaua Păstorului (rămas în manuscris, din cauza cenzurii proletcultiste) și în 1995 cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru ediția Opere de Mateiu I. Caragiale. Volumele de versuri, începând
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
din Târgu Mureș. Obține titlul de doctor în filologie cu teza Ion Pillat și pillatismul (2000), la Universitatea din Cluj-Napoca. Debutează cu versuri (1972) și critică literară (1973) în revista „Echinox”. Colaborează la „Orizont”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „România literară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Contrapunct”, „Calende”, „Luceafărul”, „Interval”, „Apostrof”, „Arca” (Arad), „Euphorion”, „Discobolul”, „Poesis”, „Altera”, „Neue Literatur”, „Magyarorság es Europa” (Budapesta), „Literatura na swiecie” (Varșovia). Editorial, debutează cu volumul de eseuri Poezie și livresc (1987). A redactat articole pentru Dicționarul scriitorilor români (coordonat de Mircea
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
Geamlâc, București, 1988; Între timp, București, 1990; Învățăturile unui venerabil prozator bucureștean către un tânăr critic din provincie (Corespondență către Ion Simuț), Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: Felea, Reflexii, 154-159; Cesereanu, Ipostaze, 136-143; Dimisianu, Prozatori, 111-116; Ardeleanu, „A urî”, 79-88; Sorianu, Contrapunct, 155-161; Stănescu, Cronici, 99-106; Andriescu, Disocieri, 237-241; Grigurcu, Idei, 159-163; Raicu, Structuri, 217-222; Dimisianu, Valori, 43-47; Nițescu, Repere, 91-97; Iorgulescu, Al doilea rond, 49-54; Ștefănescu, Preludiu, 248-259; Tudor-Anton, Ipostaze, 62-70; Raicu, Practica scrisului, 238-245; Simion, Scriitori, I, 533-542; Dobrescu, Foiletoane
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
Astfel, s-a angajat într-o intensă activitate publicistică în reviste precum East Europe, Kontinent, Preuves, L’Alternative, Les Cahiers de l’Est, Témoignages sau în publicații ale exilaților români cum ar fi Luceafărul, Caete de Dor, Ființa Românească, Ethos, Contrapunct, Dialog, Agora. De asemenea, Monica Lovinescu - folosind pseudonimele Monique Saint-Come sau Claude Pascal - a tradus și câteva cărți din limba română dintre care A 25-a oră, a lui Constantin Virgil Gheorghiu care înregistrează un real succes de public, în ciuda
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Pe urmă, trebuie să fii capabil să descifrezi o partitură modernă. Pe timpul meu nu era așa de greu. Eu m-am ferit puțin de muzica modernă, dar acum creația contemporană e foarte grea, de aceea trebuie să știi forme, armonie, contrapunct. A.V. În afară de calitățile vocale, artistice ale unui cântăreț de operă (mă refer la cei despre care profesorii știu că sunt capabili să urmeze o carieră internațională) ce alte calități, sau poate defecte, trebuie să posede un începător? M.S. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
variantă și repetițiile m-au nemulțumit. Prin retraducere, textul își pierduse mult din polisemie. Am optat, prin urmare, pentru o reîntoarcere parțială la textul clasic, chiar cu aerul, cu parfumul acela ușor vetust, iar interpretarea actoricească să funcționeze ca un contrapunct, tipul de joc să fie contemporan. Nu mi-am propus să fac un spectacol cu imagini grandioase. E o aplecare către lucrul cu actorul - eu nu am avut niciodată o astfel de aplecare specială, am mers mai mult pe improvizație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
după câte se pare, mai fin dezvoltat la anumite popoare decât este astăzi la noi, în orice caz, nu era mai puțin fin. Tipuri de polifonie au fost larg răspândite pe pământ (...), numai în Occident a existat muzica armonioasă, rațională - contrapunctul și armonia - formarea materialului tonurilor. (...). Ca ornament arcul ogival a existat și în alte părți în antichitate și în Asia, după unii bolta cu ogive încrucișate nu era necunoscută nici în Orient. Dar utilizarea rațională a bolții gotice ca mijloc
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fost spuse pe acest fond de tensiune. Mihai-Răzvan Ungureanu: Perfect, dar de asta discutăm. Gabriela Vrânceanu Firea: Într-o zi normală, aș fi crezut tot ceea ce spune președintele, dar faptul că a venit cumva ca, eu știu, o atitudine de contrapunct și contrapondere față de premier, îi bănuiesc pe amândoi că au avut interese particulare, mai degrabă. Mihai-Răzvan Ungureanu: Revenim la amor? Gabriela Vrânceanu Firea: Sigur. A fost o scurtă paranteză, am închis-o. Mihai-Răzvan Ungureanu: Unul dintre prietenii mei... Gabriela Vrânceanu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
în șezlong, cu spatele spre stradă, în grădina casei sale din București, Bacovia "admira un păun din vecini ("Prea mic față de atîta penaj..."); cînd prietenul înaripat este furat, păstrează cîteva pene într-o cupă de bronz". Precum un soi de contrapunct al ființei pe care ne-am deprins a o vedea fragilă și maladivă, este consemnată figura, din anii liceali, a unui Bacovia "gimnast, excelînd în exercițiile la bare, la verigi și la paralele", care "făcea scrimă, înota, patina elegant pe
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
unor frecvențe miraculoase. Am văzut de curând un film întocmit de Aurelian, având ca punct de plecare câteva poeme plastice ale lui Corneliu Vasilescu și am avut senzația că întregul eșafodaj imagistic era condamnat să cânte, intrând într-un fericit contrapunct cu Mobilele sonore ale celor șase clarinete suprapuse pe banda magnetică. Ca în toate mărturisirile sale artistice, Aurelian și-a povestit propriile-i avataruri existențiale atât de firesc și persuasiv încât m-a făcut să le accept ca fiind și
Spațiul care cîntă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13096_a_14421]
-
mărturisirii, al deconspirării eului profund, inavuabil, de vreme ce "e un păcat mai mare decât crimă să nu pot vorbi în libertate despre mine". Scene de vârf din anii de formație până la maturitate, momente de tensiune psihică, morală, intelectuală racordate mereu la contrapunctul erotic, sunt convocate într-un subtil joc interactiv la persoana I a confesiunii și persoana II-a a analistului post-eventum, dar și între Eul tranzitiv al confruntării și Ea, cea din vis sau reală. Pentru Marin Mincu textul este un
Poezie virilă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17659_a_18984]
-
se efectuează individual, pe grupe și pe clase, după cum urmează: A. învățământ cu program integrat/suplimentar de muzică - disciplinele: instrument principal, canto clasic/popular, improvizație muzicală, acompaniament, pian complementar, instrument secundar, corepetiție se predau individual; orele de teoria muzicii, armonie, contrapunct, forme muzicale se desfășoară pe grupe de 7-15 elevi, disciplina muzică de cameră se normează cu 2-5 elevi pe oră, orele de cor și de ansamblu orchestral se efectuează pe partide (grupe de instrumente), iar ansamblul coral și orchestral pe
ORDIN nr. 5.569 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar de artă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236288_a_237617]
-
se efectuează individual, pe grupe și pe clase, după cum urmează: A. învățământ cu program integrat/suplimentar de muzică - disciplinele: instrument principal, canto clasic/popular, improvizație muzicală, acompaniament, pian complementar, instrument secundar, corepetiție se predau individual; orele de teoria muzicii, armonie, contrapunct, forme muzicale se desfășoară pe grupe de 7-15 elevi, disciplina muzică de cameră se normează cu 2-5 elevi pe oră, orele de cor și de ansamblu orchestral se efectuează pe partide (grupe de instrumente), iar ansamblul coral și orchestral pe
REGULAMENT din 7 octombrie 2011 privind organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar de artă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236289_a_237618]
-
niveluri efectuează o mișcare apropiată mai mult de gimnastica modernă decât de dansul coregrafic propriu-zis. Efectul neașteptat al imaginii este creat de „funcționarea” diferită a alveolelor schelei, copiii efectuând mișcări diferite, fiind practic trei grupe de interpeți care dansează îm contrapunct.”[ 17] Aceste spectacole au fost realizate sub influența unui spectacol grandios realizat pe stadionul Dinamo din București în 1977 la care au participat peste 25.000 de pionieri, șoimi ai patriei și tineri și care a avut un efect puternic
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
lor respiră oboseală, picioarele amețesc, brațele se întăresc și devin moi. În Parallel, corpurile își expun violent capacitatea de rezistență, ceea ce face ca între fragilitatea extremă care dă probe de anduranță și forțarea limitelor de suportabilitate să existe un permanent contrapunct. Cea de-a doua parte a spectacolului este structurată în jurul performării „bricolajului de gen”, în care trupul devine o construcție pluriformă și, în același timp, transformă. După ce se joacă la perete cu o minge de fotbal, kata bodoki-halmen își pune
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
a fost cel al peisajelor. Inițial, voiam doar o pauză în interviuri. Spectatorul are timp să se gândească la ce-a văzut și auzit, iar imaginația fiecăruia poate construi pe baza amintirilor evocate în film - cred că a fost un contrapunct bun în cadrul discursului. Unora imaginile li se par frumoase. Unele sunt - unele nu prea, mai ales cele cu case distruse și arse. Însă imaginea tot e frumoasă. Creează acel sentiment incomod izvorât din combinarea imaginilor plăcute cu povești neplăcute. Însă
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
studiile teologice la Institutul Teologic Protestant din Cluj (1971-1975). După absolvirea în 1975 a facultății, Tőkés a fost numit pastor al unei biserici reformate din Brașov, apoi la Dej. În anii 1981-1982 a contribuit la editarea revistei maghiare clandestine "Ellenpontok" („Contrapuncte”), ceea ce a atras urmărirea sa de către Departamentul Securității Statului din România. Publicarea unui articol în care a denunțat încălcarea unor drepturi în România de atunci, a avut drept consecință mutarea sa disciplinară în comuna Sânpetru de Câmpie. Din cauza opoziției manifestate
László Tőkés () [Corola-website/Science/300120_a_301449]
-
în 1991, prima cronică literară în revista "Viața armatei", tot în 1991 (era vorba despre "Levantul" lui Mircea Cărtărescu), și primul eseu în "Litere, Arte & Idei", în 1993. A continuat să publice poezie, proză, critică și eseu în "România literară", "Contrapunct", "Litere", "Arte & Idei", "Luceafărul", "Cronica", "UNU", "Poesis", "Nouvelle-Europa" ș.a. A înființat și conduce, din aprilie 1997, Cenaclul Scriitorilor Militari. Este director al revistei de cultură "DIAGONALE", care apare, o dată la două luni, la Buzău. Din cauza lipsei de fonduri, după apariția
Radu Voinescu () [Corola-website/Science/300139_a_301468]
-
desigur specifice fiecărui domeniu artistic în parte. Studiul și deprinderea de folosire a acestor tehnologii specifice constituie de fapt principala preocupare în procesul de învățare aferent domeniilor artei. Pentru muzică disciplinele "tehnologice" sunt reprezentate în principal de teoria muzicii, armonie, contrapunct și forme muzicale - cărora li se pot adăuga disciplinele legate de tehnica scriiturii - disciplinele indispensabile pe de o parte înțelegerii superioare a fenomenului muzical, iar pe de altă parte implicării creatoare sau interpretative în acest fenomen. Creația artistică în general
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]