1,052 matches
-
Legii nr. 10/2001 , au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare, între alte dispoziții constituționale, și la art. 15 alin. (2), respectiv art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală, și cu o motivare asemănătoare. Astfel, în ceea ce privește pretinsa contrarietate cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 33 din 28 ianuarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 5 iunie 2003, că prevederile art. 46 alin. (1) din
DECIZIE nr. 424 din 25 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 lit. c), art. 26 alin. (1) şi art. 45 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi a dispoziţiilor art. 294 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178585_a_179914]
-
îngrădire a accesului liber la justiție, în accepțiunea prohibită de prevederile constituționale de referință, atâta vreme cât partea interesată poate sesiza instanța judecătorească cu cererea de chemare în judecată." Având în vedere cele arătate, Curtea observă că nu se poate reține nici contrarietatea textului de lege menționat față de art. 16, 44, 53, 135 sau 136 din Constituție, invocate în plus în cauza de față. În ceea ce privește dispozițiile art. 1662 și 1663 din Codul civil, Curtea Constituțională reține că autorii excepției susțin neconstituționalitatea acestora față de
DECIZIE nr. 459 din 1 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 coroborat cu art. 3 lit. m) şi art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 14 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii, ale art. 720^1 din Codul de procedură civilă şi ale art. 1662 şi art. 1663 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178599_a_179928]
-
de drumuri publice adecvate, conforme cu cerințele normelor europene în materie. Autorul nu indică în motivarea excepției textele din Constituție considerate a fi încălcate; ulterior sesizării Curții Constituționale cu soluționarea excepției, acesta a transmis Curții note scrise prin care precizează contrarietatea ordonanței criticate față de art. 16, 35, art. 41 alin. (1) și art. 139 alin. (3) din Constituție. Judecătoria Miercurea-Ciuc apreciază că "dispozițiile art. 8" din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 au legătură cu soluționarea cauzei, fără a-și exprima opinia
DECIZIE nr. 328 din 18 aprilie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, în ansamblul său, şi a dispoziţiilor art. 8 din aceasta, în special. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177260_a_178589]
-
de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu prevederile art. 144 lit. c) din Constituție și cu cele cuprinse în Legea nr. 47/1992 ". Chiar dacă, în cazul de față, autorul excepției a transmis Curții Constituționale note scrise prin care precizează contrarietatea actului normativ criticat față de art. 16, 35, art. 41 alin. (1) și art. 139 alin. (3) din Constituție, acestea nu pot fi reținute deoarece, potrivit art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , "sesizarea Curții Constituționale se dispune de către
DECIZIE nr. 328 din 18 aprilie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, în ansamblul său, şi a dispoziţiilor art. 8 din aceasta, în special. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177260_a_178589]
-
Art. 306 alin. 1: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. 2." În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale autorul excepției invocă, fără însă a evidenția în ce constă pretinsa relație de contrarietate, prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) - statul de drept, art. 11 alin. (2) - dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) - egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) - tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) - accesul
DECIZIE nr. 312 din 6 aprilie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 302^1 alin. 1 lit. c) şi art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176948_a_178277]
-
până la un anumit termen, sub sancțiunea dizolvării de drept a persoanei juridice, nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate, ci consecința încălcării unor dispoziții de lege. Prin aceeași decizie, Curtea a constatat că nu poate reține nici existența vreunei contrarietăți între prevederile art. 30 alin. (1) și (2) din legea criticată și prevederile constituționale ale art. 45 referitoare la "Libertatea economică." Cele statuate prin decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi de
DECIZIE nr. 66 din 2 februarie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174998_a_176327]
-
2004 al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, procedura de citare fiind legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că nu există nici o contrarietate între dispoziția criticată și Legea fundamentală. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 8 iunie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 2.958/2004, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a sesizat
DECIZIE nr. 562 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172397_a_173726]
-
unic de asigurări sociale de sănătate în mod diferențiat, în funcție de veniturile realizate din salarii sau din activități desfășurate în cadrul profesiilor liberale sau în mod independent, contravin principiului egalității în drepturi a cetățenilor, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție. Contrarietatea constă în aceea că dispozițiile de lege criticate creează "un tratament discriminatoriu pentru persoanele care desfășoară profesii liberale și un tratament privilegiat pentru celelalte categorii de contribuabili", în condițiile în care veniturile realizate de către fiecare dintre acestea sunt în mod
DECIZIE nr. 647 din 29 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 51 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172779_a_174108]
-
este încălcat, în ceea ce privește funcționarii publici la care se referă ordonanța, după cum nu este nesocotit nici art. 20 din Legea fundamentală, în condițiile în care autoarea excepției "nu indică un anume text încălcat dintr-un tratat internați onal". Cât privește pretinsa contrarietate față de prevederile art. 126 alin. (6) din Constituție, se arată că acestea "devin aplicabile în cauză după pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate și în ipoteza declarării ordonanței ca neconstituțională". Instanța de judecată apreciază însă că dispozițiile de lege
DECIZIE nr. 645 din 29 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, 7, 9 şi ale art. 45 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172878_a_174207]
-
ale acesteia nu le sunt contrare. De altfel, Curtea constată că, în realitate, autorul excepției, atât în ceea ce privește legea în ansamblu, cât și cu privire la textele din aceasta expres menționate, nu formulează o motivare din care să rezulte în ce anume constă contrarietatea față de prevederile constituționale, ci doar invocă încălcarea lor. Or, Curtea Constituțională nu se poate substitui autorului excepției în formularea unor motive de neconstituționalitate, astfel că, și pentru acest considerent, excepția urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. Față de cele de mai
DECIZIE nr. 639 din 28 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58, art. 60 alin. (1) lit. b) şi art. 61 alin. (2) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172197_a_173526]
-
Dosarul nr. 1.232/C/2005 al Tribunalului Timiș - Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, procedura de citare fiind legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că autorul nu motivează contrarietatea dintre dispoziția criticată și Legea fundamentală, fapt ce contravine dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 13 iunie
DECIZIE nr. 563 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 269 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172233_a_173562]
-
constată că aceasta este inadmisibilă, deoarece autorul excepției se limitează la a menționa textele constituționale care în opinia sa sunt încălcate prin reglementarea legală dedusă controlului, fără a preciza în ce constă încălcarea, deci, fără a evidenția pretinsa relație de contrarietate care ar fi de natură să confere caracter neconstituțional textului de lege criticat. Într-o atare situație, simpla invocare a prevederilor din Constituție pretins a fi nesocotite nu echivalează cu motivarea criticii și, prin urmare, excepția nu satisface exigența prevăzută
DECIZIE nr. 563 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 269 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172233_a_173562]
-
respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că în realitate critica autorului excepției vizează contradicția dintre art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 și art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2003 , iar nu contrarietatea textului de lege supus controlului de constituționalitate față de Legea fundamentală. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 10 mai 2005, pronunțată în Dosarul nr. 279/COM/2005, Tribunalul Constanța - Secția comercială a sesizat Curtea
DECIZIE nr. 577 din 3 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Dobrogea" - S.A. şi "Electrica Banat" - S.A., precum şi unele măsuri pentru reglementarea activităţilor societăţilor comerciale din domeniul distribuţiei de energie electrică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172238_a_173567]
-
a art. 167 alin. 1 din Codul de procedură civilă față de art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută de ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare. În ceea ce privește contrarietatea art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 cu prevederile art. 142 alin. (1) și art. 146 lit. d) din Constituție, Avocatul Poporului arată că instituirea cazurilor de inadmisibilitate a unei excepții nu contravine nici unei dispoziții constituționale și nu
DECIZIE nr. 590 din 8 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167 alin. 1 din Codul de procedură civilă şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172239_a_173568]
-
în judecarea unei cereri de instituire a sechestrului asigurător chiar fără a exista proces, față de prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție, referitoare la dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. Cât privește contrarietatea cu prevederile art. 44 alin. (1) și (2) teza întâi și ale art. 136 alin. (5) din Constituție, Avocatul Poporului invocă Decizia Curții Constituționale nr. 59/2004 , prin care s-a constatat constituționalitatea dispozițiilor de lege criticate. În ceea ce privește invocarea art.
DECIZIE nr. 621 din 17 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 599 alin. 1 pct. 2 şi 3 şi ale art. 600 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172536_a_173865]
-
acestor dispoziții legale față de prevederile art. 45 din Constituție, întrucât dreptul oricărei persoane de a desfășura o activitate economică este liber, statul garantând accesul neîngrădit la libera inițiativă, precum și exercitarea acesteia, ceea ce s-a realizat prin dispozițiile legale criticate. În ceea ce privește contrarietatea dispozițiilor art. 38 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii cu prevederile art. 30 și 40 din Constituție, Avocatul Poporului apreciază că nu poate fi reținută, deoarece domeniile de incidență ale drepturilor fundamentale invocate sunt diferite față de obiectul de reglementare
DECIZIE nr. 356 din 5 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170695_a_172024]
-
de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate față de art. 16 din Constituție, întrucât textele de lege criticate se aplică tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe criterii arbitrare. De asemenea, apreciază că nu poate fi reținută nici contrarietatea cu prevederile art. 21 și 124 din Constituție, deoarece dispozițiile criticate conțin norme de procedură, referitoare la modul de soluționare a cererii de revizuire, pe care legiuitorul este liber să le adopte potrivit competenței sale stabilite de art. 126 alin
DECIZIE nr. 379 din 7 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, precum şi ale art. 322 pct. 7, art. 327 alin. 1 şi art. 379 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170867_a_172196]
-
cererii de recuzare, fiind respectat astfel dreptul părților la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. De altfel, dispozițiile criticate reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituție. În ceea ce privește contrarietatea dispozițiilor criticate cu prevederile art. 4 și 16 din Constituție, se arată că acestea nu instituie privilegii sau discriminări pe criterii de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de
DECIZIE nr. 547 din 18 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31, art. 32, art. 34, art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b), art. 108^4 şi art. 108^5 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171781_a_173110]
-
Mai mult, dubla impunere economică, interzisă în Uniunea Europeană, reprezintă principiul de bază și în dreptul român, în sensul că baza de calcul a veniturilor este depășită prin luarea în calcul și a altor venituri decât cele care vizau domeniul comunicațiilor. În ceea ce privește contrarietatea art. 47 și a art. 48 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002 față de art. 139 alin. (3) din Constituție, referitor la destinația veniturilor impuse în diverse domenii, se arată că folosirea veniturilor potrivit destinației acestora implică în
DECIZIE nr. 517 din 11 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 şi ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171867_a_173196]
-
economic. Prin urmare, nu se poate reține neconstituționalitatea dispozițiilor care reglementează tariful de monitorizare față de prevederile art. 56 alin. (2) din Constituție, întrucât tariful de monitorizare nu poate fi asimilat taxelor sau impozitelor, acesta având altă natură juridică. În ceea ce privește pretinsa contrarietate a textelor de lege criticate față de dispozițiile art. 139 alin. (3) și ale art. 148 alin. (2) din Constituție, precizează că nici acestea nu au incidență în cauză. În concluzie, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, mai întâi ca inadmisibilă, iar
DECIZIE nr. 517 din 11 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 şi ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171867_a_173196]
-
vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 și ale art. 48 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor este neîntemeiată. În ceea ce privește pretinsa contrarietate a textelor de lege criticate față de art. 56 alin. (2) din Constituție, se arată că acestea nu au ca obiect de reglementare stabilirea unor "sarcini fiscale", ci stabilesc modul de calcul al tarifului de monitorizare perceput de Autoritatea Națională de
DECIZIE nr. 517 din 11 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 şi ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171867_a_173196]
-
prevederilor actului de aderare." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține următoarele: Critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 și ale art. 48 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor vizează contrarietatea acestora față de prevederile art. 56 alin. (2), art. 139 alin. (3) și ale art. 148 alin. (2) din Constituție. Astfel, autorul excepției susține, în esență, că prin modul de calcul al tarifului de monitorizare anual datorat de fiecare furnizor de
DECIZIE nr. 517 din 11 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 şi ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171867_a_173196]
-
pe profit, care, potrivit reglementărilor Codului fiscal, are o altă formulă de calcul, respectiv o cotă de impozitare de 16% din profitul impozabil. În consecință, Curtea constată că în speță nu este incidentă problema unei duble impuneri, astfel că pretinsa contrarietate a dispozițiilor art. 47 și 48 din ordonanță față de prevederile art. 56 alin. (2) și ale art. 139 alin. (3) din Constituție nu poate fi reținută. În ceea ce privește invocarea art. 148 alin. (2) din Constituție ca pretins a fi încălcat, Curtea
DECIZIE nr. 517 din 11 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 şi ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171867_a_173196]
-
ridicarea dreptului de administrare al debitorului reprezintă o măsură preventivă și de conservare a patrimoniului acestuia. Efectul ridicării dreptului de administrare îl constituie doar indisponibilizarea bunurilor sale, în vederea satisfacerii creanțelor creditorului, ceea ce nu afectează dreptul de proprietate. În ceea ce privește susținerea privind contrarietatea textelor de lege criticate față de prevederile art. 124 alin. (3) din Constituție, conform cărora judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, Curtea reține că, potrivit art. 56 și 57 din Legea nr. 64/1995 , republicata, judecatorul-sindic decide intrarea în
DECIZIE nr. 656 din 8 decembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 56, art. 57 şi ale art. 106 alin. (1) lit. D din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173868_a_175197]
-
nu menționează motivele "de recurs specifice" nu poate fi reținut ca o încălcare a prevederilor constituționale menționate, întrucât în această situație se aplică dreptul comun în materie, adică dispozițiile Codului de procedură civilă. În sfârșit, Curtea nu constată existența vreunei contrarietăți între prevederile art. 30 alin. (1) și (2) și art. 31 alin. (1) din legea criticată și prevederile constituționale ale art. 45 referitor la "Libertatea economică" și ale art. 53 cu privire la "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți". Față de
DECIZIE nr. 12 din 10 ianuarie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) şi (2) şi art. 31 alin. (1) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174652_a_175981]