1,427 matches
-
gândul filozofic al lui Michel Henry s-a plămădit, în creșteri succesive și neașteptate. Henry nu comite o simplă aplicație teologică în arealul fenomenologiei, ci își continuă intuițiile teoretice expuse încă de la începutul anilor ’60. El captează crepuscular câteva fascicule convergente în timp, recompuse, finalmente, într-un tablou exuberant. Creștinismul nu este decorul gândirii lui Henry, pentru că însăși esența fenomenologică a Revelației îi alcătuiește miezul. Pe de altă parte, creștinismul nu este nici matricea gândirii sale, după cum autorul mărturisea într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
întregită a unei versiuni mai vechi (1971), conține cea mai împlinită imagine, elaborată la noi, a fenomenului renascentist urmărit în întreg perimetrul european. Cunoașterea literaturilor de mare circulație - engleză, germană, franceză și italiană - permite autoarei întemeierea aserțiunilor generale pe exemplificări convergente, convingătoare. Debutând cu un studiu erudit asupra umanismului, considerat o permanență născătoare de filosofii antropocentrice, cartea înfățișează varietatea și procesualitatea feluritelor lui întrupări, în capitole comparatiste despre poezie și artă, literatura platonizantă și cea burlescă, dezvoltate sub influența filosofiei umaniste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
înlăturarea acumulărilor negative produse de munca intelectuală prelungită. Stresul acumulat atât de prelungirea activității intelectuale ce necesită concentrare și atenție mărită, desfășurată în medii sociale zgomotoase, stresante, în care indivizii au personalități diferite, modalități diferite de comportare, idealuri și motivații convergente dar și divergente, impune nevoia de integrare într-o activitate fizică care să producă destindere și o preocupare mai puțin stresantă. Odihna activă prin exercițiu fizic produce, dezobosire, destresare pentru cei supuși unei activități intelectuale intense, iar odihna pasivă prin
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
și formarea abilităților holistice, care permit elevilor să conexeze rapid și eficient informațiile noi, facilitarea accesului direct la sursele de informare, preocuparea pentru performanțele individuale, stimularea creativității și a activității în echipă. Sistemul educațional bazat, în exclusivitate, pe cultivarea gândirii convergente și însușirea cunoștințelor percepute ca sisteme închise tinde să fie înlocuit cu un învățământ centrat pe spirit competitiv, stimularea capacităților moral volitive, a imaginației și a creativității. Trecerea de la însușirea statică a cunoștințelor, teoriilor și opiniilor la un sistem practic
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
vechi și noi, romanul lui Nicolae Filimon, deși „singurele izbânzi în apropierea de realitate”, poartă - și ele - „stigmatele” estetizante ale retorismului, pitorescului și voinței de abstractizare. Rezolvarea întregii probleme nu poate veni decât prin abandonarea irevocabilă - într-un act purificator convergent teleologic cu automatismul psihologic suprarealist (indicat ca o soluție viabilă) - a „«viciului» stilului”: despărțirea de Maiorescu, teoretizată de P. cu determinarea spiritului unei culturi conștiente de propria sa maturitate, este, în evoluția literaturii române, celălalt versant ideologic al unei lupte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Factori nonintelectuali c) Aptitudini speciale d) Factori abisali II. Factori biologici a) Ereditatea b) Vârsta c) Sex d) Sănătate mentală III. Factori sociali a) Condiții socio-economice și culturale b) Condiții educative I.a. Factori intelectuali 1. Gândirea divergentă 2. gândirea convergentă 3. Stilul perceptiv I.b. Factori nonintelectuali 1. Motivația 2. Caracterul 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Factor de stil ( Rezonanța intimă ) I.c. Aptitudini speciale 1. Aptitudinea organizatorică 2. Aptitudinea nestimativă 3. Aptitudinea pedagogică (Anca Munteanu, 1994, pp. 69-134) Ana
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
f) securitatea personală g) spiritul vremii h) „ miturile dinamice ” ca expresie a dorințelor umane colective (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 158-159) Carmen Crețu prezintă factorii care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici 1. Factori intelectivi a) gândirea divergentă b) gândirea convergentă c) stilul perceptiv 2. Factori nonintelectivi ( de personalitate ) a) Motivația b) Afectivitatea c) Imaginea de sine d) Sistemul atitudinal B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Vârsta C. Factori externi a) Mediul socio-cultural b) Familia c) Educația d) Profesia e) Anturajul
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
incubație. Ideile apar în minte într-un factor important în creativitate. J. Piaget consideră că imaginația și creativitatea sunt identice, Alex A. Osborn a valorificat imaginația în metoda sa de stimulare a creativității - brainsorming-ul. B. Gândirea Gândirea. Gândirea divergentă. Gândirea convergentă. J. P. Guilford (1967) definește creativitatea ca pe o operație intelectuală care antrenează abilitățile de gândire divergentă, redefinire și transformare, puse în mișcare de sensibilitatea la probleme. J.P. Guilford a lansat și consacrat termenul de gândire divergentă în modelul său
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
fluiditatea) - factor al gândirii creative - se referă la numărul total de răspunsuri la o problemă, productivitatea gândirii. Fluența poate fi: verbală; ideativă; asociativă; expresivă. Al. Roșca, C. Burt consideră fluența un aspect nespecific creativității, deoarece este implicată și în gândirea convergentă. P. Popescu - Neveanu și Mihaela Roco consideră fluența și originalitatea ca factori centrali ai creativității. b) Flexibilitatea - capacitatea de a abandona spontan o cale sterilă, de a trece cu ușurință de la un cadru de referință la altul. Flexibilitatea poate fi
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
deschisă, receptivă față de trebuințele, atitudinile și sentimentele altora, permanenta curiozitate și dorința de a cunoaște, de a elabora, experimenta și verifica noi ipoteze. Pentru producția creatoare este decisivă, deoarece o problemă sesizată are șanse crescute de a fi rezolvată. Gândirea convergentă presupune ca efortul cognitiv să fie focalizat pe un răspuns unic, la care se ajunge prin eliminarea celorlalte răspunsuri. Ea nu poate fi separată de gândirea divergentă și se reduce la gradul restricțiilor sau limitărilor adresate răspunsului vizat. (J.P.Guilford
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
absența căruia mecanismul intelectual nu poate funcționa la parametrii scontați. M. Bejat ierarhizează, într-o importantă cercetare, ponderea de implicare în creativitate a celor două tipuri fundamentale de gândire. A constatat că în 64% din indivizii creativi aparțin tipului mixt (convergent - divergent ). Rezultatele intră în opoziție cu ideea lui J. P. Guilford conform căreia creativitatea se rezumă la gândirea divergentă. Alte operații intelectuale ale creativității: a) transformarea; b) gândirea analogică / metaforică; c) gândirea regresivă / ludică. a) Transformarea este considerată de J.P.
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
de o înaltă calitate. În cazul copiilor accentul este pus pe proces, adică pe dezvoltarea și generarea de idei originale, care pare să fie baza potențialului creativ. Pentru a înțelege acest fenomen, trebuie să luăm în seamă diferențele dintre gândirea convergentă și cea divergentă. Problemele asociate de obicei cu gândirea convergentă au de obicei o singură soluție corectă. Gândirea divergentă, în schimb cere celui care rezolvă problema, generarea a mai multor soluții, puține dintre acestea fiind noi, de o calitate înaltă
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
pe proces, adică pe dezvoltarea și generarea de idei originale, care pare să fie baza potențialului creativ. Pentru a înțelege acest fenomen, trebuie să luăm în seamă diferențele dintre gândirea convergentă și cea divergentă. Problemele asociate de obicei cu gândirea convergentă au de obicei o singură soluție corectă. Gândirea divergentă, în schimb cere celui care rezolvă problema, generarea a mai multor soluții, puține dintre acestea fiind noi, de o calitate înaltă și funcționale, adică sunt creative. Pentru o înțelegere corectă a
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
noastră). 113 De exemplu, avem în vedere termeni mondeni ca show, party, body etc.. 114 De pildă, am moștenit cuvintele creștin (cristianus), cruce (croce), biserică (basilica), păgân (paganus), mormânt (monumentum) etc. 115 O dovadă este mulțimea de cuvinte din albaneză convergentă cu etrusca și basca, fapt ce implică posibilitatea ca albanezii să fie mai degraba urmașii unor populații mai vechi tracizate. 116 Triburile Hg R1a s-au dirijat și spre ținuturile noastre deoarece erau în căutarea unor arii lacustre și păduri
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
curg și curg”; „trunchiuri de păcate / Trosnesc din încheieturi reumatice ca babele ce, / la amurg, / Își pregătesc mădularele să-l ia pe dracul în spate”, Maria Magdalena) sau ficționalizări parabolice ale amintirii, în care pumnalul și pianul execută partituri similare, convergente în linia metalului vibratil (Pumnalul și pianul). Poezia nu beneficiază de avantajele unui discurs polifonic și evolutiv, se înscrie în paradigma aceluiași tip de discurs, prin manierizarea aceluiași fir („Să nu privești la alții. Să prinzi numai privirea / celui ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289633_a_290962]
-
dintre viteza luminii în vid și viteza luminii în acel mediu. Cum se comportă o lentilă într-un mediu transparent? Lentilele sunt medii transparente delimitate de suprafețe plane sau sferice. Forma diferită a lentilelor produc unghiuri de refracție diferite. Lentilele convergente apropie razele de lumină și dacă sunt folosite de a observa obiecte le măresc sau le apropie, în funcție de distanța obiect-lentilă. Lentilele divergente produc separarea fasciculului de lumină și dacă sunt folosite între ochi și obiect, fac ca acesta să pară
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
obiecte le măresc sau le apropie, în funcție de distanța obiect-lentilă. Lentilele divergente produc separarea fasciculului de lumină și dacă sunt folosite între ochi și obiect, fac ca acesta să pară mai mic. Să studiem ce se întâmplă dacă introducem o lentilă convergentă în aer într-un mediu cu indice de refracție mai mare decât al lentilei. Materiale necesare: • o lentilă de aer convergentă • o cuvă transparentă • apă cu fluoresceină • ecran • sursă de lumină cu fantă Modul de lucru: • Umpleți cuva cu apă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
ochi și obiect, fac ca acesta să pară mai mic. Să studiem ce se întâmplă dacă introducem o lentilă convergentă în aer într-un mediu cu indice de refracție mai mare decât al lentilei. Materiale necesare: • o lentilă de aer convergentă • o cuvă transparentă • apă cu fluoresceină • ecran • sursă de lumină cu fantă Modul de lucru: • Umpleți cuva cu apă; Introduceți puțină fluoresceină; • Introduceți lentila de aer în cuva cu lichid și iluminați-o cu un fascicul paralel de lumină de la
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
sursă de lumină cu fantă Modul de lucru: • Umpleți cuva cu apă; Introduceți puțină fluoresceină; • Introduceți lentila de aer în cuva cu lichid și iluminați-o cu un fascicul paralel de lumină de la sursa cu fantă. Răspuns: Lentila de aer convergentă când o introducem în apă devine divergentă, împrăștie razele paralele care ajung pe ea. Orice lentilă are două focare, iar distanța de la focar la lentilă, numită distanță focală, este o caracteristică a celor două medii lentilă mediu exterior. De aceea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
pe suprafața apei se formează o pată subțire de grosime comparabilă cu lungimea de undă a luminii vizibile; Se privește prin reflexie spre geamul camerei în care se experimentează, la lumina zilei, acomodat pentru infinit sau se folosește o lentilă convergentă; • Se privește suprafața de ulei sub diferite unghiuri de incidență din ce în ce mai mari; • Pipetați ulei pe suprafața apei din cuvă pentru a se forma o pată mai groasă față de lungimea de undă a luminii vizibile; Fomulați concluzii. Răspuns: Figura obținută cu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
o radiație roșie și una albastră. Acest gen de experiment poate fi folosit pentru determinarea lungimii de undă a unei radiații necunoscute atunci cand se cunoaște lungimea de undă a celeilalte radiații. Materiale necesare: • banc optic • rețea de difracție • fantă • sistem convergent (lentilă), cu distanța focală f cunoscută • sursă de lumină cu filtru de culoare (sticlă colorată roșie) • ecran Modul de lucru: • Așeazați sursa de lumină, apoi fanta, lentila și ecranul pe bancul optic; Obțineți mai întâi imaginea fantei pe ecran prin
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
l = 40,5ș. Indicele de refracție al corpului este. 5. Completați desenele din Fig.1.1. la trecerea luminii din sticlă în apă (a) și la incidența pe o suprafață albă (b). 6. Legea refracției are expresia. 7. O lentilă convergentă dă o imagine. 8. Distanța focală a unei lentile este f = 20 cm. Specificați tipul lentilei și calculați convergența sa. 9. Distanța focală a unei lentile este f = 20 cm. În fața acesteia se află un obiect la distanța de 30cm
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
pentru un mediu transparent de indice de refracție n în care lumina străbăte distanța d. 9. Pentru aparatele optice cu imagini reale totdeauna imaginea este mărită. 10. Punctele conjugate sunt punctele obiect și imagine. 11. Lupa este un sistem optic convergent sau divergent. 12. Lumina este o undă electromagnetică. 13. Lumina la trecerea din apă în sticlă ( napă< nsticlă) își micșorează viteza. 14. Imaginea unui obiect într-o lentilă divergentă poate fi și reală. 15. Microscopul obține o imagine virtuală și
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
16. Putem obține o imagine mai mare decât obiectul cu o oglindă plană sau sferică. 17. Imaginea unui obiect într-o oglindă plană este totdeauna virtuală. 18. O lentila biconvexă poate avea distanța focală f = 30cm. 19. Asociind o lentilă convergentă urmată de o lentilă divergentă într-un sistem optic, se poate obține imaginea virtuală mărită a unui obiect. 20. O prismă optică aflată în aer care se introduce într un lichid își micșorează unghiul de deviație minimă. 21. Secțiunea pricipală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
luminii albe în radiații monocromatice se poate face prin următoarele fenomene: 1. difracția luminii pe un paravan; 2. reflexia luminii pe o oglindă plană; 3. dispersia luminii printr-o prismă; 4. interferența luminii pe o lamă subțire. IV. Despre lentila convergentă se poate afirma că: 1. formează numai imagini reale; 2. are două focare principale; 3. una din suprafețe poate fi concavă; 4. se poate utiliza ca lupă. V. Un obiect real se află în fața unei lentile divergente, între focar și
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]