1,710 matches
-
Calul sălbatic,aleargă spre soare,Aleargă spre luna,aleargă spre stele,Străbate munții ,câmpie și mare,Străbate viața ,iubirea,tristețile grele,Străbate ziua și al nopții tainic umăr,Calul sălbatic,e anul ce-l număr!Aleargă prin lume,aleargă nebun,Copita oțelita nu i se mai tocește,El n-are cărare,nu are nici drum,Își deschide aripi ,cănd somnul domnește,Doar glasul inocent îl mai domolește,Zâmbetul pur,îl priponește...Calul sălbatic,ce tâmpla îmi albește!Nu are grajduri,nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378791_a_380120]
-
înspumat curg șiroaie sudorile din nemărginirea durerii nări fremătânde par vulcani fumegoși la orizont turmele de nori negrii, lânoși se bulucesc înspăimântați peste apus mânați de biciul de foc al păstorului ceresc gem cu voce de tunet ruinele pădurii sub copitele lor se îndoiesc dureros schelele schitului singuratic și cheamă a pustiu clopotele în zvârcoliri furioase rup lanțurile îmbrățișările noastre încătușate în uitări sigilate cu sărutări prăfuite zâmbetul fericit de iubire al soarelui s-a ascuns speriat în bezna temnițelor furtunii
IUBIRE ÎN FURTUNĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378775_a_380104]
-
tot zâmbete înapoi Să ne danseze lumina pe creștet. Atunci când plâng eu, mi-a spus Tatăl meu, cerul e veșted Și diavolii se așează în rând Și râd de mine în hohot. Dar când râd eu, plâng dracii în iad, Copitele le ard și se topesc în smoală. Da, așa trec eu, râzând, prin livada încărcată de rod Dulce a Limbii române, în poemele mele culeg cuvinte La ceasul care a sunat că mi-a venit rândul Să îmi aștern poezia
“BĂCANII” – O REVISTĂ DE CULTURĂ NECESARĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377766_a_379095]
-
suprem, ce se poate ivi de azi până mâine, el n-ar mai avea destulă tărie de-a cădea cel puțin cu onoare în lunga și amara sa luptă pentru existență. Daca suferința cea mai grea, mizeria și cotropirea de copitele unor armate barbare ar fi un merit în ochii cerului și un titlu la viață, desigur că poporul nostru și l-ar fi câștigat de sute de ori în această existență chinuită pe care a dus-o pe pământ. Daca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prostănac și firav. Botul lor ocolește floarea galbenă a păpădiei, în care stau înfipte albinele. Pe cerul albastru trece un avion. Aș vrea să-i văd galopînd spre livezile de pe deal. Mă apropii de ei, cam la o lovitură de copită și-i alung. Nimic. Doar mînzul se sperie, trece pe sub burta iepei și se ascunde după ceilalți. Dintr-odată, ridică toți capetele și privesc neclintiți, cu urechile ciulite: din jos, dinspre bălți, vine zgomot de osii. Cîteva secunde, apoi boturile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
apelor". Așa grăind, Tharmas pe carele-i întărîtate ale-Adîncului Pleca departe-n neștiut și-un straniu gol lăsă-n jurul Lui Los; în depărtare apele purtate îi erau de către toate părțile din jur cu zgomote 160 De roți și de copite ale căilor, si Trîmbițe, Corni, Goarne. Los îngrozit privi ruinele lui Urizen jos dedesubt, Grozavnic Haos pentru ochii săi, nemăsurata Moarte fără chip Învîrtejind în sus fărmate stînci în înălțimi în groaznicul văzduh, Unduind totul dedesubt în Volburi de fluid
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
străfundurile nesfîrșirii Rotindu-se în jur în groaznice vîltori, în jurul lumilor de peșteri. 5 Dar Urizen tăcut se coborî spre Grotele lui Orc și-un Univers De Peșteri, din foc mistuitor, văzu; caii lui Urizen Aici legați de iesle-nvăpăiate, furioși copitele de aur își izbesc, Scoțînd teribile scîntei din lanțurile lor de-aramă; cumplit leii săi Urlă în hrubele ce ard; tigrii săi hoinăresc în fumurile revărsînde 10 Prin codri-ai suferinței; și a dreptății cumpănă de diamant Arzînd într-ale
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
arcul lui Urizen adu-l cu tine, si iuțile săgeți ale luminii-adú-le. Cum mai răcneau caii de aur ai lui Urizen 234, legați la al Iubirii car, Siliți să lase Taurului plugul, si sa respire vînturile pustiirii, Să calce în copite țarinile, cu fala nechezînd; aceasta nu-i o harfa gíngașă, Acesta nu-i pîrîu susurător, nici Umbră-a unui Mirt, 205 Ci răni și sînge și țipete-nfricoșătoare și goarne de război, Si inimi care luminii-au fost deschise de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Închisoarea e „Golgotă șeasă, fără altare”. Totuși, o undă de lumină în ochii unui monstru (Sfântul), Ion Ion, fixat prin moarte în neprihănita copilărie, „fătălăul”, cu suprafirescul genealogiei lui metaforice, de androgin („Cine știe din ce zmârc,/ Morfolit de o copită/ De făptură negrăită/ Cu coarne de gheață,/ Cu coama de ceață,/ Cu uger de omăt -/ Iese așa fel de făt”), lasă să se întrevadă cum în această lume zace, ca în haosul începuturilor, întreagă, rădăcina miraculoasă a vieții. Oralitatea tonului
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
cu întunericul, a deslușit lângă calea ferată, în umbra unui tufiș, contururile unei izbe ațipite. Și, în față, în pajiștea de lângă terasament, a văzut un cal. Liniștea era atât de adâncă încât se auzeau țârâitul ușor al tulpinilor smulse și copitele călcând pe pământul umed. Cu o seninătate amară, care a mirat-o și pe ea, Charlotte a simțit cum se naște și răsună în mintea ei un gând limpede: „Mai întâi a fost infernul orașelor arse și, câteva ore mai
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
profilează clar pe fundalul cerului. Se simte dintr-o dată ciudat de singur: el, deșertul în lumina serii, femeia muribundă. Scuipă de ciudă, lovește cu cizma lui ascuțită în trupul inert și, cu sprinteneala unui râs, sare în șa. Când zgomotul copitelor piere, femeia, încet, deschide ochii. Și începe să respire șovăitor, ca și cum ar fi pierdut acest obicei. Aerul are gust de piatră și de sânge. Vocea Charlottei s-a contopit cu foșnetul ușor al sălciilor. A tăcut. M-am gândit cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
petrecere. Astfel se răzbuna Ștefan cel Mare asupra năvălitorilor, tăindu-le pofta de pâine strâină. LUPTA DE LA PODUL-ÎNALT după Mihail Sadoveanu Era În anul 1475. Mahomed, sultanul turcilor, a hotărât să-l ucidă pe Ștefan-Vodă și să calce Moldova În copitele cailor. Toate țările din calea lui fuseseră ocupate, numai Moldova sta Încă slobodă și-i era ca un ghimpe În coastă. Și era În anul acela o iarnă goală. Din porunca lui Vodă, poporul se trăsese din calea turcilor spre
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
plutite, peste țări înfloritoare Aruncase lacom, mândru, ochii Asiei tartare. Împăcând cu gând de pradă ale triburilor certuri Răsărit-au dintre ele, soare roșu din deșerturi, Pe cetățile-n ruine, pe noroadele strivite, Peste frunți încoronate au trecut a lui copite, Au făcut o-mpărăție peticită din bucăți Pe trei mări domnind păgânul și trei sute de cetăți. Căci ardeau cetăți și ziduri și corăbiile-n porturi Când venea, din loc mutîndu-și tot imperiul lui [de] corturi, Ca să-nfig-asupra lumei semiluna nouăi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
peste țări înfloritoare Aruncase lacom, mândru, ochii Asiei tartare Împăcând cu gând de pradă ale stolurilor certuri Răsărit-au dintre ele, soare roșu din deșerturi; Pe cetățile-n ruine, pe oștirile strivite, Peste frunți încoronate au trecut cu-a lor copite; Ca să-nfigă-n fața lumii semiluna nouăi legi Au surpat două imperii și pe paisprezece regi, Peste Asia ș-Europa el își întinsesc lanțul. Ce mai zi înfricoșată când au fost luând Bizanțul! Când pe crucile-nclinate suna jalnic glasul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
biruință și al chinurilor vaier Glas tremurător de clopot se amestecă prin aer, Trec prin fum și bălți de sânge, trec pin stîlpii-nalți ai scării Și prin țipătul mulțimii sună vuietele mării. * risipite Și pe frunți încoronate trec a calului copite. Sufletului plin de umbre tu dai liniștea uitării Și răsai ca un luceafăr pe cutremurele mării, Verși lumina ta cea dulce-n visu-mi [și-n] singurătate-mi, Dând viața valurilor furtunoasei mele patemi. Dulce-i trupul alb ca spuma, dulce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Peste mări călătorite și cetăți înfloritoare Mohamet aruncă lacom ochii Asiei tartare, Împăcând cu gândul pradei ale triburilor certuri, El răsare peste ele, soare roșu din deșerturi. Peste munți, peste ruine, peste holdele strivite, Peste frunți încoronate trec a cailor copite, Ard cetățile-ntre ziduri, ard corăbiile-n porturi Când din loc în loc își mută el imperiul de corturi Ca-să-nfigă peste lume semnul nouăi sale legi Au surpat două imperii și pe paispreze regi. * Mohamet biruitorul, biruit de grea beție, Pe-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și cât vor crește brazii pe-ntunecatul munte Stânca va cloci vulturi pe-ncremenita-i frunte. Pîn-atunci sufletul mândru din vechiul meu popor Va crește gânduri regii pline de viitor. În van conspiră neamuri în oarba lor turbare, În van dumică câmpul copitele barbare. 2257 În van învinuirea de ceru-n nori s-anină, Nu el - adânc seninul - ci noi suntem de vină. {EminescuOpVIII 272} 2291 În van învinuirea-i de ceru-n nori s-anină, Nu el, întunecatul, ci noi suntem de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de sabia biruitorilor, parte se prăpădiră în noaptea întunecoasă prin prăpăstiile munților, parte rătăciră și se pierdură de nu li se mai dete de urmă. Dragota, trădătorul de odinioară și conducătorul de acuma al rebelilor, căzu în înghesuiala furtunoasă sub copitele cailor și, călcat îngrozitor, își dete cea din urmă suflare după ce se chinui trei zile. În aceeași zi împăratul intră în despresurata cetate Melenik, dând laudă garnizoanei, care și ea la rîndu-i lăudă pe împăratul ca pe îngerul ei mântuitor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de conducător al Satului. ― Țe-a ales cineva? ― Într-un fel... De fapt nu m-a ales nimeni și nici nu mă ascultă chiar toți. ― Nici după ce le-ai arătat că nu eziți să-ți omori... Quintul se opri. Auzea ropotul copitelor a trei cai care se îndreptau spre ei. Erau încă departe și scrâșni din dinți când și dădu seama că fusese la rândul său spionat. ― Cred că ți se va îndeplini dorința, zise Rim după o pauză lungă. ― Ce vrei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nouă abordare a definiției situațiilor narative tipice Bitzer, spuse Thomas Gradgrind, cum definești dumneata calul ? Patruped. Ierbivor. Patruzeci de dinți, și anume: douăzeci și patru de molari, patru canini și doisprezece incisivi. Primăvara își schimbă părul, în ținuturile mlăștinoase își schimbă și copitele. Are copite tari, ce trebuie potcovite cu fier. Vîrsta se cunoaște după anumite semne din gură. Astfel (mai adăugind încă multe) vorbi Bitzer. Acum, fata numărul douăzeci, spuse domnul Gradgrind, știi ce este un cal. (Ch. Dickens, Hard Times) Din
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a definiției situațiilor narative tipice Bitzer, spuse Thomas Gradgrind, cum definești dumneata calul ? Patruped. Ierbivor. Patruzeci de dinți, și anume: douăzeci și patru de molari, patru canini și doisprezece incisivi. Primăvara își schimbă părul, în ținuturile mlăștinoase își schimbă și copitele. Are copite tari, ce trebuie potcovite cu fier. Vîrsta se cunoaște după anumite semne din gură. Astfel (mai adăugind încă multe) vorbi Bitzer. Acum, fata numărul douăzeci, spuse domnul Gradgrind, știi ce este un cal. (Ch. Dickens, Hard Times) Din 1955, anul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
III (mod): narator-reflector Stephen Dedalus funcționează de asemenea ca personaj-reflector în primele trei capitole ale romanului Ulise. În următorul pasaj, domnul Deasy, directorul școlii unde predă Stephen, i-a înmînat lui Stephen o scrisoare referitoare la boala botului și a copitelor și i-a cerut să o trimită redactorului unui ziar din Dublin. La cererea domnului Deasy, Stephen aruncă o privire peste scrisoare: Am fost scurt, dar cuprinzător, spuse domnul Deasy. E vorba despre boala asta de vite, boala botului și
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
i-a cerut să o trimită redactorului unui ziar din Dublin. La cererea domnului Deasy, Stephen aruncă o privire peste scrisoare: Am fost scurt, dar cuprinzător, spuse domnul Deasy. E vorba despre boala asta de vite, boala botului și a copitelor. Uită-te și dumneata peste el. În chestiunea asta nu pot exista mai multe păreri. Îmi permit să abuzez de spațiul dumneavoastră. Doctrina asta a laissez-faire-ului care atît de adesea în istoria noastră. Comerțul nostru de vite. Cum s-a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
o femeie care nu era cu nimic mai bună decît se cuvine să fie o femeie. Ca să ajungem la miezul problemei. Nu umblu cu menajamente, nu-i așa? întrebă domnul Deasy în timp ce Stephen citea mai departe. Boala botului și a copitelor. Cunoscut sub numele de preparatul lui Koch. Ser și virus. Procentajul cailor imunizați. Pesta. Caii împăratului, la Mürzsteg, Austria inferioară. Medici veterinari. Domnul Henry Blackwood Price. Amabila fentă de a proceda la o experiență fără prejudecăți. Imperativele bunului-simț. Chestiune de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
există serioase deficiențe, este permisă utilizarea fertilizatorilor minerali cum ar fi sărurile potasice (dar fără cele pe bază de clor) numai ca remediu și nu pentru uzul de rutină. Alți fertilizanți organici folosiți pentru completarea necesarului de elemente minerale sunt: copite și coarne (7-16 % N), făina de carne și oase (5-10 % N), făina de pește (6-10 % N, 5-9 % P2O5), sînge descompus (peste 13 % N), făina pudră (5-6 % P2O5). De asemenea, se pot folosi subprodusele industriale cum ar fi reziduurile de la fabricarea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]