837 matches
-
la sfârșit juriul prezidat de arhonte decidea asupra ordinii celor trei poeți: primul era câștigătorul, premiat și răsplătit cu o cununa de iederă, iar cel de pe locul 3 era înfrânt. Erau încununați și choregii, precum și corurile care interpretaseră dithyrambii, spectacole corale în cinstea zeilor. A două zi după festival, o reuniune a ecclesiei dezbătea organizarea și rezultatele, onorând sau sancționând pe magistrații și choregii care contribuiau la desfășurarea sărbătorii. La spectacole participau toți cetățenii, în frunte cu preoții și cei mai
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
dintre "surorile Mailly". Ludovic XV era un notoriu afemeiat și a avut numeroase metrese dintre care cea mai cunoscută este Madame de Pompadour. Maria a fost o devotată romano-catolică. Contribuția ei majoră la viața de la Versailles a constat în concertele corale poloneze săptămânale. Din căsătoria de la 4 septembrie 1725 cu Ludovic al XV-lea al Franței au rezultat zece copii: Maria a murit în 1768, cu șase ani înaintea soțului ei. Noua lui metresă era o fostă prostituată, Madame du Barry
Maria Leszczyńska () [Corola-website/Science/315375_a_316704]
-
anul 1977. Doctor în Muzică (specialitatea muzică bizantină). A publicat 25 de cărți de autor și co-autor, ediții îngrijite și peste 700 de studii, eseuri, articole, cronici de carte și de concert. Profesor de muzică, dirijor de cor. Compune muzică corală și cântece pentru copii. Culege circa 2000 de piese folclorice, texte și melodii, din aria de investigație a etnografiei și folclorului autohton, în principal din zonele Târnave, Țara Bârsei și Covasna. Elaborează studii și lucrări de muzica bizantină (în notație
Constantin Catrina () [Corola-website/Science/323392_a_324721]
-
hotare cu prestații de excepție. Sub îndrumarea maestrului Stelian Olariu corul Operei Naționale București a participat și la nenumărate concerte aniversare, gale și promenade, înregistrări la Radio și Electrecord, și filmări la TVR. A compus și prelucrat colinde și piese corale reunite într-o culegere intitulată „Colinde și coruri liturgice”. Culegerea apărută la București în ediție limitată în 2008 și 2010 cuprinde piese care au fost interpretate în concerte timișorene ale corului „Ion Românu” condus de maestrul Diodor Nicoară, dirijor al
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
slujbelor religioase, deseori acompaniate de orgă. Inițial era numele melodiilor liturgice cântate de corul bisericii, dar după Reforma Protestantă, enoriașii participă și ei la cântat. Un „preludiu coral” este o compoziție pentru orgă bazată pe un coral. Compozitori de preludii corale au fost printre alții Dietrich Buxtehude, Johan Sebastian Bach și Max Reger. Un ansamblu de persoane care execută la unison sau pe mai multe voci piese muzicale poartă denumirea de "corală".
Coral (compoziție muzicală) () [Corola-website/Science/325712_a_327041]
-
înaltă erudiție (știa chiar și ceva greacă și ebraica ) și includ " Veni Creator Spirituș, un imn la Duhul Sfânt, cântat adesea la Rusalii. (Secole mai tarziu " Veni Creator Spirituș ", va fi folosit de Gustav Mahler că fundație a primei sale corale și a celei de-a opta simfonii.) În analele de filologie germană se acordă un interes deosebit lucrării "Glossaria Latino-Theodisca". Un comentariu, "Super Porphyrium", tipărit de Cousin în 1836, între "inédits Ouvrages d'Abelard" și atribuit atât de editor și
Rabanus Maurus () [Corola-website/Science/324857_a_326186]
-
compozitor, dirijor și folclorist român. Între anii 1933-1937 face cursul primar în comuna natală, după care urmează între 1937-1945, Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași, unde își dezvoltă aptitudinile muzicale cu profesorii: Constantin Baciu - teorie și solfegiu, muzică vocală și corală și Rudolf Podlowski- vioară, flaut, trompetă, orchestră și fanfară. Între anii 1945-1949 urmează: Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică „George Enescu” din Iași, unde îi are ca profesori pe: Constantin Georgescu - armonie, contrapunct și fugă; Constantin Constantinescu - teorie și solfegiu
Constantin Arvinte () [Corola-website/Science/326362_a_327691]
-
apoi au stat la baza unor prelucrări mai complexe, mergând până la invenții melodico-ritmice sugerate de structurile tipice. ul românesc a pătruns nu numai în muzica de balet a lui Mihail Jora, Paul Constantinescu, Zeno Vancea ș.a., ci și în creația corală, camerală și simfonică a lui George Enescu, M. Jora, Mihail Andricu, Marțian Negrea, P. Constantinescu, Theodor Rogalski ș.a.
Dans () [Corola-website/Science/322651_a_323980]
-
localități având o populație majoritară de ucraineni. Ea s-a pensionat în anul 1973, mutându-se apoi la Rădăuți. În toate localitățile unde au lucrat, învățătorii Miroslava și Daniel Șandru au participat activ la viața culturală a locuitorilor, înființând ansambluri corale și formații artistice, susținând conferințe pe diferite teme culturale și științifice în limba ucraineană, organizând expoziții de artă populară locală, sădind în sufletele copiilor și sătenilor conștiința național-patriotică, dragostea față de neam și limba ucraineană, dorința de păstrare a obiceiurilor populare
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
În 1896 revine la Sânnicolau Mare ca învățător iar începând cu anul 1902 i se încredințează conducerea "Reuniunii de cântări"”Doina”. Corul, existând din 1858, obține sub conducerea lui Atanasie Lipovan, o recunoaștere națională, prin partiparea alături de alte opt formațiuni corale bănățene, la Marea Expoziție Română de la București din 1906, unde a fost distins cu "Premiul I", la egalitate cu mai celebrul cor de la Lugoj condus de compozitorul Ion Vidu. Celor doi dirijori li s-a conferit "Diploma și Medalia de
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
la egalitate cu mai celebrul cor de la Lugoj condus de compozitorul Ion Vidu. Celor doi dirijori li s-a conferit "Diploma și Medalia de aur". În anul 1913 este invitat în Statele Unite ale Americii pentru a pune bazele unor reuniuni corale pentru românii emigranți. Astfel, Lipovan, în numai trei luni înființează patru coruri românești, în orașele Philadelphia, Chicago, Saint Louis și Detroit. Va activa apoi ca profesor de "Tipic și Cântare Bisericească Ortodoxă" la Academia Teologică din Arad, "„străduindu-se să
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
opt copii. Atanasie Lipovan are marele merit de a fi eternizat cântarea de strană din Banat și Crișana, notând-o pe note liniare, continuând astfel munca lui Trifon Lugojan. A lăsat moștenire o importantă literatură de muzică bisericească, dar și corală: Dintre piesele laice se pot menționa: 1. Prot. Gheorghe Sutac, Prof. Ion Samoilă - Monografia Bisericii Ortodoxe Române din Sânnicolau Mare, ArtPres, Timișoara, 2008, p.45, 48; 2. Filaret Barbu - Cântărețul Atanasie Lipovan, în revista „Luceafărul”, Timișoara, nr.5/1935, p.
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
bariton, dirijor Gheorghe Costin, dirijor cor Doru Morariu Coruri • "Peisaj", madrigal pentru cor mixt (versuri de Zaharia Stancu) p.a. 28 martie 1965, Corul Gavriil Musicescu, dirijor Dumitru D. Botez • "Țara mea", cor mixt (versuri Florin Mihai Petrescu), București, 1969 • "Suită corală", cor pe voci egale (versuri populare), Suceava, 1969 • "Suită corală", cor mixt p.a. 20 aprilie 1971, Cluj-Napoca, Corul Universității Alexandru Ioan Cuza Iași, dirijor Mihail Jora • "Ofrandă", cor mixt (versuri de Otilia Cazimir), Iași, 1971 Două cântece de leagăn", cor
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
madrigal pentru cor mixt (versuri de Zaharia Stancu) p.a. 28 martie 1965, Corul Gavriil Musicescu, dirijor Dumitru D. Botez • "Țara mea", cor mixt (versuri Florin Mihai Petrescu), București, 1969 • "Suită corală", cor pe voci egale (versuri populare), Suceava, 1969 • "Suită corală", cor mixt p.a. 20 aprilie 1971, Cluj-Napoca, Corul Universității Alexandru Ioan Cuza Iași, dirijor Mihail Jora • "Ofrandă", cor mixt (versuri de Otilia Cazimir), Iași, 1971 Două cântece de leagăn", cor pe voci egale (versuri populare), Iași, 1971 "Suită corală", cor
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Suită corală", cor mixt p.a. 20 aprilie 1971, Cluj-Napoca, Corul Universității Alexandru Ioan Cuza Iași, dirijor Mihail Jora • "Ofrandă", cor mixt (versuri de Otilia Cazimir), Iași, 1971 Două cântece de leagăn", cor pe voci egale (versuri populare), Iași, 1971 "Suită corală", cor pe voci egale (versuri populare), Suceava, 1972 • "Revedere", poem coral (versuri de Mihai Eminescu) p.a. 1972, Corul Gavriil Musicescu, dirijor Ion Pavalache • "Trei colinde profane", București, 1973 • "Omagiul lui Picasso", poem coral (versuri de Florin Mihai Petrescu) p.a. 7
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Luna roșie", madrigal, cor mixt (versuri de Zaharia Stancu), p.a. 10 iulie 1984, Piatra-Neamț, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Rondelul florilor de măr", cor pe voci egale (versuri Alexandru Macedonski), p.a.1987 Craiova, Corala Etos, dirijor Eugenia Manole • "A-nflorit o păpădie", cor mixt (versuri Otilia Cazimir), 1983 • "Sosit-a ziua cea sfântă", colind, cor mixt (versuri populare), p.a. 1984, Corul Filarmonicii Banatul, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Patru colinde pentru copii", cor pe voci
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
pe voci egale (versuri Grigore Vieru) 1985 • "Flori de măr cad la fereastră", colind, cor mixt (versuri populare) p.a. 12 decembrie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Tera Matter", madrigal, cor mixt (versuri Ion Brad), p.a. 1988, Bydgoszez, Polonia, Corala Ethos, dirijor Eugenia Manole • „"Stihuri"”, poeme pentru cor mixt (versuri de George Lesnea), București, 1988 • "Poeme" pentru cor mixt (versuri Gelu Naom), p.a. 10 iulie 1988, Piatra-Neamț • "Colinde pentru Alexandru", suită, cor mixt (versuri populare) • "Reverie", soprană și cor mixt
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
dirijor Diodor Nicoară • "Chiot", pentru cor mixt (versuri Mariana Dumitrescu), 1999 • "Dăruire", pentru cor mixt, dedicată dirijorului Diodor Nicoară, 4 decembrie 1999, Corul Filarmonicii Banatul, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Jertfa laudei." Liturghie psaltică în glasul III, de Florin Bucescu, prelucrare corală la două și trei voci, de Vasile Spătărelu, Iași, 2006 - lucrare publicata postum. Teatrul muzical "Prețioasele ridicole", adaptare dupa Moliere, p.a. 11 mai 1985, "Vacanțe muzicale", Piatra Neamț, dirijor Corneliu Calistru, regizor Anda Tăbăcaru Muzică de scenă • "A douăsprezecea noapte" de
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
preparator disciplina Contrapunct și Forme Muzicale (1965-1966) • preparator disciplinele Contrapunct, Forme Muzicale și Orchestrație (1966-1967) • asistent universitar la disciplinele Contrapunct și Fugă, Forme și analize muzicale (1967-1973), Compoziție (1971-1973), • lector universitar (1973-1979) • conferențiar universitar disciplinele Compoziție, Principii de armonie, Aranjamente corale (1979-1991) la Conservatorul George Enescu, Iași • profesor universitar disciplinele Compoziție, Armonie, Aranjamente corale (1991-2005) la Universitatea de Arte George Enescu, Iași. A pus bazele secției Compoziție din cadrul Universitații de Arte George Enescu Iași, printre absolvenți numărându-se compozitorii: Cristian Misievici
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Orchestrație (1966-1967) • asistent universitar la disciplinele Contrapunct și Fugă, Forme și analize muzicale (1967-1973), Compoziție (1971-1973), • lector universitar (1973-1979) • conferențiar universitar disciplinele Compoziție, Principii de armonie, Aranjamente corale (1979-1991) la Conservatorul George Enescu, Iași • profesor universitar disciplinele Compoziție, Armonie, Aranjamente corale (1991-2005) la Universitatea de Arte George Enescu, Iași. A pus bazele secției Compoziție din cadrul Universitații de Arte George Enescu Iași, printre absolvenți numărându-se compozitorii: Cristian Misievici, Viorel Munteanu, Romeo Cozma, Leonard Dumitriu, ș.a. • Premiul I la Festivalul și Concursul
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
din cadrul Universitații de Arte George Enescu Iași, printre absolvenți numărându-se compozitorii: Cristian Misievici, Viorel Munteanu, Romeo Cozma, Leonard Dumitriu, ș.a. • Premiul I la Festivalul și Concursul Național de Poezie și de Creație Muzicală Mihai Eminescu, Iași, 1972 pentru lucrarea corală "Revedere" • Premiul pentru creație al U.C.M. din România (1982) pentru Cvartet de coarde nr.3" • Premiul George Enescu al Academiei Române (1983) pentru lucrarea "Meditații la Enescu". Cinci piese pentru pian solo • Titlul de Conferențiar universitar emerit (1983) • Premiul Orion
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Academiei Române (1983) pentru lucrarea "Meditații la Enescu". Cinci piese pentru pian solo • Titlul de Conferențiar universitar emerit (1983) • Premiul Orion - Festivalul Național de Interpretare a Liedului Ionel Perlea Ed. IX 2000, pentru "Cinci poeme Tanka" • Premiul U.C.M.R., demeniul muzică corală, 2001 • Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, 2002 • Titlul de Membru de Onoare al Filarmonicii Banatul din Timișoara, 2002 • Diplomă de Excelență acordată de Filarmonica Moldova, Iași, 2003 • Diplomă de Excelență acordată de Universitatea de Arte George Enescu
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
ținută ale elevilor și profesorilor cu ocazia diverselor manifestări, susținând viața culturală din județ și municipiu, am creat brandul Ioan Sima (Liceul de Artă „Ioan Sima”).” Ioan Chezan. Tot de numele maestrului Chezan se leagă și înfiintarea și conducerea reuniunii corale Camerata Academica Porolissensis, care a luat ființă în 1971, aflându-se de atunci până în prezent sub bagheta maestrului. În 2008 a susținut public disertația de doctorat, cu titlul „Profesionalismul corului de cameră cu statut de ansamblu amator”, coordonat de prof.
Ioan Chezan () [Corola-website/Science/329762_a_331091]
-
este reuniunea corală din cadrul Liceului de artă „Ioan Sima” din Zalău, aflată sub bagheta dirijorului prof. dr. Ioan Chezan, de la înființare (1971) până în prezent. ia naștere în anul 1971 la inițiativa proaspătului absolvent al Conservatorului din Cluj, profesorul Ioan Chezan, inițial fiind o
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
Liceului de artă „Ioan Sima” din Zalău, aflată sub bagheta dirijorului prof. dr. Ioan Chezan, de la înființare (1971) până în prezent. ia naștere în anul 1971 la inițiativa proaspătului absolvent al Conservatorului din Cluj, profesorul Ioan Chezan, inițial fiind o formație corală camerală a Clubului tineretului din Zalău. Formația, alcătuită din profesori și elevi ai Liceului Pedagogic, a susținut concerte alături de celelalte colective artistice ale acestuia, instituția beneficiind și de orchestră de muzică populară și de muzică ușoară. Formația, alcătuită din profesori
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]