1,673 matches
-
calendarul islamic. Cuvântul lui Allah-Dumnezeu a fost relevat lui Mahomed și scris în Coran pe foi de palmier și pe vase de către cei 10 scribi ai Profetului muritor dar care prin meditație și acțiune a restabilit contactul cu Allah. După Coran, viața terestră este preludiul celei de dincolo; legea morală e centrată pe responsabilitate și organizare statală; Mahomed este trimisul muritor al lui Allah; rugăciunile se fac de 5 ori pe zi; postul nu este recomandare ca la creștini, ci obligativitate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Maroc, și pe urmă la Roma cu o bursă la Cinecitta. Asaltul tău asupra orașului caracatiță Începe, este violent și de nestăpânit. Te trezești la căpătâi cu două cărți care te incită și mai tare: Pe culmile disperării și Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Franc-Masoneria. Trăncănești În dreapta și În stânga despre presupusele tale voiaje În Orient, Magreb și Cetatea Eternă, cum o să te plimbi tu prin piața din Marachesh și În fine apare și Costel, precum Sandu ăla de pe strada Rumeioară, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cu mâncarea aceea. Dar pentru scriitori - și trist e că cel mai puțin citesc tocmai cei ce scriu -, pentru scriitori o carte nu e nimic altceva decât o scriere, nu e un lucru sacru, viu, resuscitant, eternizant, așa cum sunt Biblia, Coranul, Cuvântările lui Buddha și cartea noastră, cea a Spaniei, Quijote-le. Și caracterul apocaliptic, caracterul revelator al faptului de a mânca o carte nu-l pot simți decât cei ce simt cum Cuvântul, făcându-se literă, s-a făcut carne, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Înțeleagă dacă i se creditase contul cu șase sute cincizeci de șekeli și i se debitase cu patru sute cincizeci sau invers. Capul Îi căzu În piept și prin fața ochilor săi Închiși trecură mulțimi de fanatici musulmani, scandând lozinci și versete din Coran, distrugând și arzând tot ce le stătea În cale. Apoi piața se goli și nu mai rămaseră decât bucăți de hârtie Îngălbenită care zburau În vânt și se amestecau cu glasul ploii ce cădea de-aici și până pe dealurile Betleemului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Trenul Mixt. După ce m-a informat despre vechea lui origine musulmană, căci tatăl său ajunsese la plajele noastre Încolăcit Într-un covor, Tafas a Încercat pe loc să-mi lămurească ce-și propunea pe șevalet. Mi-a zis că În Coranul lui Mohamed, pentru a nu mai pomeni de rușii din strada Junín, e formal interzisă pictarea de chipuri, persoane, trăsături, păsări, tăurași și alte ființe vii. Cum să pui În mișcare pensula și paleta, regulamentul lui Allah? În cele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Cameră despre principii eterne și nestrămutate de drept. Deie-ni-se voie a spune că această eternitate nestrămutată e un moft. Acele principii, așa-numite eterne, nu sunt juridice, ci morale. Cine voieștesă se convingă n-are decât să deschiză Coranul, Evanghelia, Drumul spre Virtute a lui Laotse, cărțile budiste, și va vedea că acele eterne principii sunt identice la moraliștii de origine foarte deosebită și din timpi foarte deosebiți. Dreptul însă - după natura sa - e pozitiv, adecă stabilit de oameni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de a nu mai fi creștin, ateismul fiind forma lui de a fi extremist fără a lăsa impresia extremismului, extremismul islamic nu-și îngăduie luxul de a nu fi fundamentalist, ceea ce este, în realitate, tot o abatere radicală de la preceptele Coranului. Ciocnirea devine, astfel, inevitabilă, căci nu miza credinței intră în joc, ci mizele politice și ideologice. Occidentul secularizat acuză islamul ca fiind ostil modernizării și progresului. E o iluzie ideologică lucrând în defavoarea Occidentului. Când Occidentul era religios, el era acela
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
îi. Începuturi și dezvoltare: valori fundamentale Normele și premisele ce au caracterizat credință și acțiunile în Islam au dou] surse de inspirație fundamentale. Prima este de natur] scriptural] și cuprinde mesajul dezv]luit de Dumnezeu profetului Mohamed (632), înscris în Coran. Cel de-al doilea cuprinde exemplificarea acelui mesaj, structurat în modelul de conduit] perceput de Profet, acțiunile, zicalele și normele sale, numite colectiv Sunnah. Musulmanii consider] Coranul ultima dintr-o serie de revelații acordate omenirii din partea lui Dumnezeu, iar Sunnah
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scriptural] și cuprinde mesajul dezv]luit de Dumnezeu profetului Mohamed (632), înscris în Coran. Cel de-al doilea cuprinde exemplificarea acelui mesaj, structurat în modelul de conduit] perceput de Profet, acțiunile, zicalele și normele sale, numite colectiv Sunnah. Musulmanii consider] Coranul ultima dintr-o serie de revelații acordate omenirii din partea lui Dumnezeu, iar Sunnah drept proiecția istoric] a unei existente umane inspirate și ghidate de divinitate, individualizat] în persoana profetului Mohamed, considerat și ultimul din seria mesagerilor lui Dumnezeu. Regretatul Fazlu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
omenirii voința să, o îndeamn] s] foloseasc] rațiunea în dezlegarea revelației. O pare a acestei investigații raționale i-a determinat pe musulmani s] elaboreze reguli pentru un comportament etic și principii care s] constituie baza acestora. Pe parcursul timpului, relația dintre Coran și viața Profetului, considerat] un model de comportament, va fi, la rândul s]u, elaborat] pentru a extinde cadrul în care valorile și obligațiile puteau fi identificate. Procesul de determinare și elaborare, totuși, a presupus aplicarea raționamentului uman, iar aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a presupus aplicarea raționamentului uman, iar aceast] interacțiune permanent] între rațiune și revelație, potențialul celei dintâi și limitele celei de-a doua, a fost cea care a oferit baza pentru formalizarea expresiilor gândirii etice în Islam. Într-unul dintre capitolele Coranului, intitulat Criteriul (Furquan: Sura 25), revelația - pentru întreaga omenire - devine punctul de referinț] în distingerea binelui de r]u. În același capitol, sunt citate exemple din profeții biblici și rolul de mediatori pe care il dețineau între cuvântului lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sale divine de „a numi lucruri”, s] conceap] cunoașterea capabil] a fi descris] lingvistic și, deci, codificat], o aptitudine inaccesibil] îngerilor, v]zuți drept ființe unidimensionale. Aceast] capacitate creativ] implic], totuși, obligația de a nu dep]și limitele impuse. În Coran, Satana întruchipeaz] excesul, având în vedere faptul c] respect] porunca lui Dumnezeu de a-l sl]vi și a se închină în fața lui Adam. În timp, nici Adam nu reușește s] respecte limitele impuse și își pierde statulul onorabil, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din b]rbat și femeie și te-am organizat în grupuri diferite pentru a ajunge s] v] cunoașteți - cei mai nobili dintre voi, în ochii lui Dumnezeu, sunt cei care posed] taqwa. (49,11-13) Mai exact, adresându-se primilor musulmani, Coranul se refer] la aceștia că la „o comunitate a c]îi de mijloc care este martor] în fața umanit]ții, așa cum Mesagerul (adic] Mohamed) este un martor pentru voi” (2,132). Ummah sau comunitatea musulman] este v]zut drept instrumentul cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru voi” (2,132). Ummah sau comunitatea musulman] este v]zut drept instrumentul cu ajutorul c]ruia idealurile și poruncile coranice sunt traduse la nivel social. Indivizii devin împuterniciții prin care se îndeplinește în viață personal] o viziune moral] și spiritual]. Coranul afirm] dimensiunea dubl] a vieții umane și sociale - materiale și spirituale -, dar aceste aspecte nu sunt v]zute în termeni conflictuali, țelurile spirituale nu ar trebui s] predomine într-un mod în care aspectele materiale ale vietii s] fie subapreciate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
afirm] dimensiunea dubl] a vieții umane și sociale - materiale și spirituale -, dar aceste aspecte nu sunt v]zute în termeni conflictuali, țelurile spirituale nu ar trebui s] predomine într-un mod în care aspectele materiale ale vietii s] fie subapreciate. Coranul, recunoscând complementaritatea celor dou], susține relevanță conduitei și a aspirațiilor umane, ca acte de credinț] în contextul uman, social și cultural. În acest sens, poate fi cel mai bine înțeleas] ideea c] islamismul cuprinde un mod de viat] total. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a aspirațiilor umane, ca acte de credinț] în contextul uman, social și cultural. În acest sens, poate fi cel mai bine înțeleas] ideea c] islamismul cuprinde un mod de viat] total. Acest aspect se poate exemplifică prin accentul pus de Coran pe etică corect]rii nedrept]ților existente în viață economic] și social]. De exemplu, indivizii sunt încurajați s] își cheltuie averea și efortul pe: 1) familie și rude; 2) orfani; 3) s]răci; 4) vagabonzi; 5) nevoiași; 6) eliberarea sclavilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
5) nevoiași; 6) eliberarea sclavilor. Astfel de acțiuni sunt cele care definesc responsabilitatea unui musulman de a dobândi o conștiinț] social] și de a împ]rți resursele individuale și comune cu cei mai puțin privilegiați. Aceste obligații sunt incluse în Coran în datoria de zakat, un termen care are semnific] „d]ruirea”, „virtutea”, „creșterea” și „purificarea”. Pe parcursul timpului, acesta a devenit un act obligatoriu, asimilat în cadrul pilonilor ritualici ai credinței, care includ rug]ciunea, postul și pelerinajul. Coranul a c]utat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt incluse în Coran în datoria de zakat, un termen care are semnific] „d]ruirea”, „virtutea”, „creșterea” și „purificarea”. Pe parcursul timpului, acesta a devenit un act obligatoriu, asimilat în cadrul pilonilor ritualici ai credinței, care includ rug]ciunea, postul și pelerinajul. Coranul a c]utat s] aboleasc] practicile c]m]ț]rești din cadrul comunit]ții mercantile din Mecca și Medina, stigmatizând-le, deoarece acestea reflectau lipsa unei etici a muncii și exploatarea nedreapt] a celor nevoiași. La nivel social, accentul pus de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a c]utat s] aboleasc] practicile c]m]ț]rești din cadrul comunit]ții mercantile din Mecca și Medina, stigmatizând-le, deoarece acestea reflectau lipsa unei etici a muncii și exploatarea nedreapt] a celor nevoiași. La nivel social, accentul pus de Coran asupra familiei include și o preocupare pentru îmbun]ț]țirea statutului femeii, prin abolirea practicilor preislamice, cum ar fi pruncuciderea fetelor, și acordarea de noi drepturi acestora. Printre acestea, putem aminti dreptul de a deține propriet]ți, de a moșteni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al susținerea unui rol public al femeilor. Tot ei consider] c] dezvoltarea și frecvența obiceiurilor și a practicilor de retragere și doliu al femeilor era rezultatul tradițiilor locale, care, ocazional, deveneau antitetice cu spiritul de emancipare al femeilor imaginat în Coran. Având în vedere faptul c] musulmanii au fost privilegiați de Coran drept „cea mai bun] comunitate”, al c]rei rol era de a propov]dui binele și de a preveni r]ul, misiunea profetului Mohamed, ca și aceea a altor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dezvoltarea și frecvența obiceiurilor și a practicilor de retragere și doliu al femeilor era rezultatul tradițiilor locale, care, ocazional, deveneau antitetice cu spiritul de emancipare al femeilor imaginat în Coran. Având în vedere faptul c] musulmanii au fost privilegiați de Coran drept „cea mai bun] comunitate”, al c]rei rol era de a propov]dui binele și de a preveni r]ul, misiunea profetului Mohamed, ca și aceea a altor profeți mai vechi, era crearea unui stat drept, predestinat de divinitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a preveni r]ul, misiunea profetului Mohamed, ca și aceea a altor profeți mai vechi, era crearea unui stat drept, predestinat de divinitate. Lupta pentru atingerea acestui scop i-a împins pe musulmani la r]zboaie, iar termenul din Coran care exprim] acest efort că un intreg este jihad. De multe ori tradus într-un mod simplist și eronat drept „r]zboiul sfânt”, jihadul are o conotație mult mai vast], care include lupta cu mijloace pașnice, cum ar fi predicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai vast], care include lupta cu mijloace pașnice, cum ar fi predicarea, educarea, iar într-un sens mai personal și interiorizat, lupta pentru purificarea sinelui. Cand se refer] la ap]rărea armat] într-un r]zboi dus în mod corect, Coranul specific] condițiile pentru r]zboi și pace, pentru tratamentul prizonierilor și rezolvarea conflictului, subliniind faptul c] scopul principal al cuvântului lui Dumnezeu este acela de a invita și de a conduce poporul înspre „c]ile p]cii”. Odat] cu apariția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]ile p]cii”. Odat] cu apariția statului musulman, s-a manifestat și necesitatea stabilirii tipurilor de relații și a atitudinilor fâț] de cei ce nu erau musulmani și care aveau tradiții scripturale similare, în special evreii și creștinii. În Coran, aceștia sunt numiți „Poporul C]rții”. În cazul în care ei ar fi tr]it printre musulmani, ca subiecți, trebuia s] li se acorde un statut „protejat”, stabilit de comun acord. Ei ar fi trebuit s] pl]teasc] impozitul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
proprietatea lor privat] și religioas], legea și practicile lor religioase urmau s] fie protejate. Cu toate acestea, nu aveau voie s] atrag] prozeliți dintre musulmani. Deși recunoaște existența unei particularit]ți a comunit]ții musulmane și statutul superior al acesteia, Coranul încurajeaz] respectul pentru diversitate în societatea uman], dorind că scopurile morale comune s] fie superioare atitudinilor antagonice și separatiste: Am l]sat pentru fiecare comunitate o Lege și un Cod de Conduit]. Dac] ar fi vrut, Dumnezeu v-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]