1,568 matches
-
necesită monitorizare fluoroscopică. Apoi sonda se fixează în mod clasic de planul subiacent. 5. În perioadele de început ale CRT sonda de ventricul stâng era plasată prima. Practica a fost în mare parte abandonată întrucât tentativele de cateterizare ale sinusului coronar pot fi urmate de bloc de ram drept traumatic în circa 20% din cazuri, ceea ce poate avea drept consecință blocul total (să nu uităm că acești pacienți au din start bloc major de ram stâng). Fiindcă rata de succes în
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
de ventricul stâng a ajuns în prezent, în mâini experimentate, la 95% se preferă plasarea sondei de ventricul drept inițial [8]. Noi preferăm în continuare plasarea inițială stângă a sondei, impresia noastră fiind că manipularea sistemelor de abord ale sinusului coronar se poate face mai ușor într-un cord care nu are alte sonde deja plasate, sonde care la rîndul lor ar putea fi dislocate de aceste manevre. Problema eventualului risc de bloc total o rezolvăm prin plasarea în toate cazurile
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
rîndul lor ar putea fi dislocate de aceste manevre. Problema eventualului risc de bloc total o rezolvăm prin plasarea în toate cazurile a stimulării externe temporare femurale, accesul la această venă putând sluji și la tentativa de identificare a sinusului coronar prin abord inferior cu catetere de electrofiziologie dedicate, dacă abordul pe calea superioară se dovedește dificil. Poziția optimă a sondei de ventricul drept nu este încă definită, fiind relaționată și cu poziția celei de ventricul stâng (un alt motiv pentru
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
stadii avansate de insuficiență cardiacă) se poate lua în considerare, pe lângă funcțiile specifice de stimulare preventivă pentru fibrilația atrială, pe care majoritatea sistemelor moderne de CRT le au, o eventuală plasare a sondei atriale în zona învecinată ostiumului de sinus coronar, pentru a obține o depolarizare cvasisimultană a ambelor atrii [8]. 6. Odată plasate toate sondele în poziție optimă și securizate se cuplează aparatul în mod uzual. Dacă din anumite motive (neidentificarea ostiumului sinusului coronar, obstacole anatomice - valve, tortuozități, stenoze -, disecție
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
în zona învecinată ostiumului de sinus coronar, pentru a obține o depolarizare cvasisimultană a ambelor atrii [8]. 6. Odată plasate toate sondele în poziție optimă și securizate se cuplează aparatul în mod uzual. Dacă din anumite motive (neidentificarea ostiumului sinusului coronar, obstacole anatomice - valve, tortuozități, stenoze -, disecție/perforare de sinus coronar care opresc procedura, lipsa anatomică a venelor țintă adecvate) sonda de ventricul stâng nu a putut fi plasată, se obturează canalul de ieșire corespunzător cu sistemul de obturare prezent, uzual
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
o depolarizare cvasisimultană a ambelor atrii [8]. 6. Odată plasate toate sondele în poziție optimă și securizate se cuplează aparatul în mod uzual. Dacă din anumite motive (neidentificarea ostiumului sinusului coronar, obstacole anatomice - valve, tortuozități, stenoze -, disecție/perforare de sinus coronar care opresc procedura, lipsa anatomică a venelor țintă adecvate) sonda de ventricul stâng nu a putut fi plasată, se obturează canalul de ieșire corespunzător cu sistemul de obturare prezent, uzual în cutia stimulatorului și se tentează stimulare epicardică a ventriculului
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
ieșire corespunzător cu sistemul de obturare prezent, uzual în cutia stimulatorului și se tentează stimulare epicardică a ventriculului stâng. Aceasta are marele avantaj că poate plasa sonda de stimulare în zona dorită ventriculară (postero-laterală) indiferent de „oferta” anatomică a sinusului coronar. Metodele actuale de abord toracotomic minim invaziv sau chiar toracoscopic, alături de lipsa expunerii la radiații (procedurile de resincronizare, fiind cele mai complexe proceduri de implantologie, se asociază și cu cea mai mare expunere la radiații, atât a pacientului cât și
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
conjunctiv interstițial prezintă aceleași apecte de hipertrofie și dezorganizare. O altă caracteristică a CMH este reprezentată de zonele de fibroză care se întrepătrund cu cele ale fibrelor miocardice și determină adevarate cicatrici miocardice. În vecinatatea zonelor fibrotice se constată artere coronare intramurale ce prezintă hipertrofia pereților cu îngustarea consecutivă a lumenului, mecanism - se pare responsabil - de aspectele clinice ale bolii (ischemie miocardică silențioasă, moarte subită). De asemenea, prezența zonelor de fibroză haotic dispuse are ca rezultat dezorganizarea transmiterii impulsurilor electrice la
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
de vârstă peste 65 de ani, pentru care chirurgia nu poate fi o alternativă dorită [11]. O procedură intervențională ce a cunoscut un mare succes constă din ablația cu alcool a ramurilor septale (în special prima arteră septală) a arterelor coronare. Aceasta se realizează prin injectarea unei cantități între 1 și 3 ml de alcool 98% într-o septală proximală de mare calibru a arterei descendente anterioare, în scopul de a crea un infarct miocardic iatrogen la nivelul SIV. Consecința acestuia
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
17]. Totuși, această procedură prezintă o serie de inconveniente, unul din cele mai importante fiind date de complicațiile ce apar în contextul unui infarct miocardic, deși controlat: tulburări maligne de ritm, complicații mecanice. Pe lângă acestea pot apare disecții la nivelul coronarei respective, precum și tulburări de conducere (cel mai frecvent bloc de ramură dreaptă) [11]. Mortalitatea declarată în literatura de specialitate pentru această manevră (2%) este mai mare decât în intervenția chirurgicală de miomectomie. Un alt dezavantaj al metodei a fost descoperit
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
intimă detașată de disecție, care se mobilizează în lumenul aortic poartă de numirea de „fald” sau „flap” de disecție și este un semn imagistic caracteristic. Lumenul fals creat prin disecție poate comprima sau obstrua originea oricărei ramuri aortice de la arterele coronare la arterele viscerale sau arterele membrelor producând ischemie . Procesul de disecție poate interesa peretele aortic localizat sau extins anterograd de la nivelul rupturii intimei sau retrograd. În același timp se poate produce o extravazare a sângelui până la nivelul adventiției, formarea unui
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
fig 14.1) -Tipul I - Disecția afectează, aorta ascendentă, arcul aortic și aorta descendentă. Leziunea intimală sau poarta de intrare este localizată pe aorta ascendentă. Procesul de disecție se propagă distal, dar și posibil proximal spre valva aortică și ostiile coronare, provocând regurgitare aortică acută, cu sau fără disecția ostiilor coronare și infarct miocardic acut. Reprezintă circa 70% din totalul disecțiilor. -Tipul II - Este afectată doar aorta ascendentă fără extindere pe arcul aortic. -Tipul III A - Localizarea disecției doar pe aorta
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
aortic și aorta descendentă. Leziunea intimală sau poarta de intrare este localizată pe aorta ascendentă. Procesul de disecție se propagă distal, dar și posibil proximal spre valva aortică și ostiile coronare, provocând regurgitare aortică acută, cu sau fără disecția ostiilor coronare și infarct miocardic acut. Reprezintă circa 70% din totalul disecțiilor. -Tipul II - Este afectată doar aorta ascendentă fără extindere pe arcul aortic. -Tipul III A - Localizarea disecției doar pe aorta toracică descendentă, fără extindere pe aorta abdominală. -Tipul III B
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
denotă afectarea trunchiurilor arteriale supraaortice de către faldul de disecție. - Apariția de fenomene acute ale insuficenței cardiace - poate fi dată de extensia procesului de disecție către rădăcina aortei cu detașarea valvei aortice și insuficență aortică acută, cu sau fără afectarea ostiilor coronare și infarct miocardic acut. - Ischemia periferică și viscerală acută („Sindromul de malperfuzie”) - poate fi semnul de debut înșelător în 10% din cazurile de disecție prin faldul de disecție care poate stenoza sau obstrua axe vasculare importante coronare, viscerale, renale, iliace
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
fără afectarea ostiilor coronare și infarct miocardic acut. - Ischemia periferică și viscerală acută („Sindromul de malperfuzie”) - poate fi semnul de debut înșelător în 10% din cazurile de disecție prin faldul de disecție care poate stenoza sau obstrua axe vasculare importante coronare, viscerale, renale, iliace, femurale, mai rar arterele axilare, cu fenomene ischemice în teritoriile afectate. EXAMENUL CLINIC Anamneza scoate în evidență un pacient, de obicei bărbat în decada a VI-a de viață, cu istoric de hipertensiune arterială necontrolată medicamentos, cu
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
acces poate scoate în evidență inegalități sau lipsa pulsului. Prezența unui suflu diastolic în focarul de ascultație al aortei, poate decela o regurgitare aortică recent instalată. Prezența semnelor de șoc cardiogen, cu scăderea performanței cardiace poate apare în afectarea ostiilor coronare cu infarct miocardic consecutiv. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL. Poate fi efectuat cu afecțiunile ce au un debut asemănător, cu durere cum sunt infarctul miocardic acut, embolia pulmonară, insuficiența aortică acută de alte cauze, pericardita, dureri musculo-scheletice acute, pleurita, colecistita acută, ulcerul perforat
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
centrală, linie de monitorizare directă a presiunii arteriale, monitorizare Ecg. Ecocardiografia transesofagiană efectuată în urgență poate orienta diagnosticul spre disecție aortică, complicată cu tamponadă cardiacă, insuficiență ventriculară stângă acută prin ruptură valvulară aortică sau infarct miocardic produs de disecția arterelor coronare. Este anunțat serviciul chirurgical cardiovascular și pacientul este dus de urgență în sala de operație. Decizia de explorare coronarografică trebuie judicios evaluată. B. ÎN CAZUL PACIENȚILOR STABILI HEMODINAMIC Procedurile diagnostice pot continua pentru, confirmarea diagnosticului, stabilirea tipului de disecție A
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
situații, ca fenestrația sau plasarea de stenturi, o mențin în arsenalul valoros al diagnosticului și terapiei. Actualmente, starea sistemului coronarian poate fi apreciată non-invaziv prin CT multi-slice 64, cu substanță de contrast care poate evidenția stenoze sau obstrucții pe arterele coronare, evitând coronarografia dificil de efectuat la o anatomie distorsionată a rădăcinii aortice cu perete aortic modificat de procesul de disecție. - Ultrasound Intravascular (IVUS) - Este o metodă nou apărută cu sensibilitate și specificitate de 100%, ce constă în studierea vaselor printr-
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
cu disecție aortică tip A, care nu au fost tratați, 21% decedează în primele 24 ore, 37% în 48 ore, 72% în două săptămâni, 90% în 3 luni. Complicațiile disecției de aortă sunt: ruptura aortică cu tamponadă cardiacă, disecția ostiilor coronare cu infarct miocardic, insuficiența aortică acută, complicații cerebrale prin obstrucția trunchiurilor supraaortice, ischemie viscerală, ischemie periferică acută. ALGORITMUL TERAPEUTIC MEDICAL, CHIRUGICAL ȘI INTERVENȚIONAL AL DISECȚIEI AORTICE ACUTE Disecția aortică acută este o urgență majoră cardio-chirurgicală, de care se ocupă o
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
de experiența echipei. Scopul intervenției chirurgicale în Tipul A, Stanford (tip I, II, DeBakey) este de a preveni ruptura aortică iminentă prin slăbirea peretelui, și dezvoltarea tamponadei cardiace, la fel și de a rezolva regurgitarea aortică acută sau compresiunea ostiilor coronare. INDICAȚIILE CATEGORICE ALE TRATAMENTULUI CHIRURGICAL -Disecția acută tip A cu fenomene de tamponadă cardiacă, sau tip B cu revărsat pleural masiv sau fenomene neurologice spinale. -Disecția de tip A, cu sau fără regurgitare aortică acută, cu sau fără afectarea ostiilor
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
INDICAȚIILE CATEGORICE ALE TRATAMENTULUI CHIRURGICAL -Disecția acută tip A cu fenomene de tamponadă cardiacă, sau tip B cu revărsat pleural masiv sau fenomene neurologice spinale. -Disecția de tip A, cu sau fără regurgitare aortică acută, cu sau fără afectarea ostiilor coronare. -Disecția de tip A cu compresiune pe trunchiurile supraaortice prin faldul de disecție -Anevrismele aortice apărute în timp după evoluția cronică netratată a unei disecții acute, care au dimensiuni de peste 4 cm, diametrul, indiferent de localizare. -Disecția acută apărută în
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
de anevrisme. TEHNICILE DE REZOLVARE CHIRURGICALĂ Toate tipurile de disecții aortice acute se abordează de către chirurgul cardiovascular prin CEC, prin canularea arterei femurale sau axilare pentru perfuzia arterială, drenaj venos unic prin canulă în atriul drept, cardioprotecție anterogradă în ostiile coronare și în sinusul coronar, vent apical sau în vena pulmonară și constă în înlocuirea segmentului ce conține poarta de intrare cu deșirarea intimală cu o proteză de Dacron și restabilirea fluxului sanguin în lumenul adevărat. -Disecția aortică tip A, localizată
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
REZOLVARE CHIRURGICALĂ Toate tipurile de disecții aortice acute se abordează de către chirurgul cardiovascular prin CEC, prin canularea arterei femurale sau axilare pentru perfuzia arterială, drenaj venos unic prin canulă în atriul drept, cardioprotecție anterogradă în ostiile coronare și în sinusul coronar, vent apical sau în vena pulmonară și constă în înlocuirea segmentului ce conține poarta de intrare cu deșirarea intimală cu o proteză de Dacron și restabilirea fluxului sanguin în lumenul adevărat. -Disecția aortică tip A, localizată doar pe aorta ascendentă
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
pulmonară și constă în înlocuirea segmentului ce conține poarta de intrare cu deșirarea intimală cu o proteză de Dacron și restabilirea fluxului sanguin în lumenul adevărat. -Disecția aortică tip A, localizată doar pe aorta ascendentă, cu valva aortică și ostii coronare indemne - Se înlocuiește doar aorta ascendentă până la arcul aortic cu o proteză tubulară de Dacron (fig. 14.6). Este forma cea mai simplă. -Disecția aortică tip A extinsă spre rădăcina aortei cu afectarea valvei aortice (fig 14.7.) include: - păstrarea
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
valvei aortice native cu resuspendare în proteză tubulară; - repararea valvei aortice în conduct de Dacron impregnat Tehnica Tirone David - înlocuirea rădăcinii aortice disecate cu conduct-graft biologic sau de material sintetic (cu valvă biologică sau proteză - tehnica Bental, cu reinserția arterelor coronare sau tehnica Cabrol cu proteză vasculară Oprirea circulatorie totală în hipotermie profundă cu protecție cerebrală anterogradă sau retrogradă [6] Pentru rezolvarea leziunilor de la nivelul arcului aortic a fost nevoie de studii clinice și de laborator pentru stabilirea celei mai bune
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]