4,463 matches
-
conduce la hipercortizolemie, care are ca rezultat mobilizarea acizilor grași liberi, inducând inflamație endotelială și status procoagulant. În același sens contribuie hiperac - tivarea plachetară și supresia sistemului imun, cu creșterea citokinelor proinflamatorii care conduc la dezvoltarea și agravarea bolii aterosclerotice coronariene, activarea plăcilor de aterom și apariția unui episod acut (figura 7.2) (37,41). La nivel cerebral, serotonina este cel mai important neurotransmițător asociat depresiei, deficitul la nivel sinaptic fiind direct corelat cu simptomele clinice. Receptorii serotoninergici 5 HT1-4 și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
Caracteristici ale bolii coronariene 15.1. Introducere Numărul persoanelor vârstnice din întreaga lume este într o continuă creștere. Se estimează că, în anul 2030 procentul indivizilor peste 65 de ani va fi de 12% (973 de milioane), iar în anul 2050 va atinge chiar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
de milioane), iar în anul 2050 va atinge chiar 20% (1). Prevalența și severitatea bolii cardiace ischemice (BCI) cresc odată cu înaintarea în vârstă, atât la bărbați, cât și la femei. BCI este determinată de modificări anatomice sau funcționale ale circulației coronariene ce induc un dezechilibru între aportul și necesarul de oxigen la nivelul miocardului, având consecințe metabolice, mecanice și clinice. Vârsta înaintată reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc cardiovascular. Aproape toate persoanele peste 75 de ani au un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
astfel că această boală letală uneori nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii (5). 15.2. Epidemiologie În Statele Unite aproximativ 80% dintre decesele prin boli cardiovasculare apar la populația cu vârsta peste 65 de ani (3). Prevalența și severitatea bolii coronariene cresc dramatic odată cu înaintarea în vârstă, BCI fiind considerată cea mai frecventă patologie cardiacă a vârst - nicului. Această creștere este mai pronunțată la bărbați decât la femei, atingând un vârf între decadele a șasea și a șaptea de viață, după
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
de viață, după care se înregistrează o scădere ușoară. La femei, prevalența BCI crește lent până în decada a opta de viață, astfel încât, la această vârstă, prevalența afecțiunii la ambele sexe atinge aproximativ 60% (6). În studiul Framingham, riscul de boală coronariană la vârsta de 70 de ani este de 1 la 3 pentru sexul masculin și de 1 la 4 pentru sexul feminin. Diferența între sexe în privința incidenței BCI se atenuează odată cu înaintarea în vârstă, femeile pierzând treptat avantajele din acest
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
intrarea la menopauză. Dar chiar și la octogenari, există încă o predominanță de 60% a sexului masculin (7). Manifestările clinice ale BCI la pacientul vârstnic reprezintă consecința efectului bolii suprapus peste efectul fiziologic al înaintării în vârstă. Prezența stenozelor semnificative coronariene la necropsie este notată la aproximativ 50% dintre femeile vârstnice și la aproximativ 70 80% dintre bărbații vârstnici (8). Deși la prima vedere procentul octogenarilor nu este mare, aceștia reprezintă 20% dintre toate spitalizările pentru infarct miocardic și 30% dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
procentul octogenarilor nu este mare, aceștia reprezintă 20% dintre toate spitalizările pentru infarct miocardic și 30% dintre decesele apărute în spital ulterior infarctului miocardic (8). Coronarografic, pacienții vârstnici prezintă leziuni mult mai extinse, afectare frecventă multicoronariană și mai multe calcificări coronariene. Evidențele unui infarct miocardic în antecedente, a modificărilor ecocardiografice, a ateromatozei carotidiene sau a unui indice gleznă braț scăzut au fost documentate la 22% dintre femei și la 33% dintre bărbați cu vârsta cuprinsă între 65 și 70 de ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
poate lua aspectul literei „S” cu efect protruziv în tractul de ejecție al VS. Aceste modificări explică apariția suflurilor sistolice ejecționale de la baza cordului. Arterele coronare prezintă adesea un traiect sinuos, ostiile putând avea aspect normal sau modificări stenozante. Vasodilatația coronariană dependentă de endoteliu se reduce ușor odată cu înaintarea în vârstă, dar rezerva vasodilatatorie coronariană maximală este nemo - dificată la pacienții vârstnici fără patologie ischemică asociată. Mecanismele producerii ischemiei miocardice sunt complexe, dar aceasta se datorează în special aterosclerozei coronariene, modificărilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
Aceste modificări explică apariția suflurilor sistolice ejecționale de la baza cordului. Arterele coronare prezintă adesea un traiect sinuos, ostiile putând avea aspect normal sau modificări stenozante. Vasodilatația coronariană dependentă de endoteliu se reduce ușor odată cu înaintarea în vârstă, dar rezerva vasodilatatorie coronariană maximală este nemo - dificată la pacienții vârstnici fără patologie ischemică asociată. Mecanismele producerii ischemiei miocardice sunt complexe, dar aceasta se datorează în special aterosclerozei coronariene, modificărilor structurale vasculare, disfuncției microcirculatorii, disfuncției endoteliale și factorilor neurogenici. Odată cu înaintarea în vârstă apare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
Vasodilatația coronariană dependentă de endoteliu se reduce ușor odată cu înaintarea în vârstă, dar rezerva vasodilatatorie coronariană maximală este nemo - dificată la pacienții vârstnici fără patologie ischemică asociată. Mecanismele producerii ischemiei miocardice sunt complexe, dar aceasta se datorează în special aterosclerozei coronariene, modificărilor structurale vasculare, disfuncției microcirculatorii, disfuncției endoteliale și factorilor neurogenici. Odată cu înaintarea în vârstă apare și o scădere ușoară a inotropismului. Viteza de scurtare a fibrelor miocardice este redusă, durata contracției fiind prelungită. Fracția de ejecție și fracția de scurtare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
reflectată se întoarce către cord înaintea închiderii valvei aortice. Rezultatul va fi o creștere tardivă a presiunii sistolice centrale și creșterea tensiunii arteriale (TA) sistolice. Odată cu reducerea distensibilității se produce și scăderea TA diastolice și, în consecință și scăderea fluxului coronarian. Adaptarea la efort este redusă la vârstnici. Modificarea răspunsului cardiovascular la efort este determinată de creșterea RA și de reducerea sensibilității la stimularea simpatică (9). Frecvența cardiacă maximă este inferioară celei a adulților, deoarece, pe de o parte, funcția nodului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
fracția de ejecție crescând, dar într-o măsură mai mică decât la persoane mai tinere. Apariția mai rapidă a dispneei de efort este datorată și reducerii complianței pulmonare, creșterii travaliului ventilator, precum și diminuării performanței mușchilor scheletici. 15.4. Etiopatogenia bolii coronariene la vârstnici Principala cauză a bolii coronariene la vârstnic este reprezentată de ateroscleroza coronariană. Factorii de risc clasici produc inițial disfuncția endoteliului vascular. Interacțiunea anormală a monocitelor și a trombocitelor cu peretele vascular conduce la acumularea în intimă a celulelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
măsură mai mică decât la persoane mai tinere. Apariția mai rapidă a dispneei de efort este datorată și reducerii complianței pulmonare, creșterii travaliului ventilator, precum și diminuării performanței mușchilor scheletici. 15.4. Etiopatogenia bolii coronariene la vârstnici Principala cauză a bolii coronariene la vârstnic este reprezentată de ateroscleroza coronariană. Factorii de risc clasici produc inițial disfuncția endoteliului vascular. Interacțiunea anormală a monocitelor și a trombocitelor cu peretele vascular conduce la acumularea în intimă a celulelor, lipidelor și detritusurilor responsabile de dezvoltarea plăcii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
tinere. Apariția mai rapidă a dispneei de efort este datorată și reducerii complianței pulmonare, creșterii travaliului ventilator, precum și diminuării performanței mușchilor scheletici. 15.4. Etiopatogenia bolii coronariene la vârstnici Principala cauză a bolii coronariene la vârstnic este reprezentată de ateroscleroza coronariană. Factorii de risc clasici produc inițial disfuncția endoteliului vascular. Interacțiunea anormală a monocitelor și a trombocitelor cu peretele vascular conduce la acumularea în intimă a celulelor, lipidelor și detritusurilor responsabile de dezvoltarea plăcii aterosclerotice. Plăcile se dezvoltă cu viteză variabilă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
a celulelor, lipidelor și detritusurilor responsabile de dezvoltarea plăcii aterosclerotice. Plăcile se dezvoltă cu viteză variabilă, ducând la reducerea segmentară a diametrului arterelor. Când suprafața luminală este redusă cu peste 80%, fluxul vascular este redus și în repaus (12). Ateroscleroza coronariană afectează arterele prin îngustare, mergând până la obliterarea lumenului. Stenozele întâlnite la pacien ii vârstnici pot fi concentrice, excentrice, unice sau multiple, neregulate, calcificate. De regulă însă, leziunile coronariene sunt mult mai severe, având o dispoziție difuză, comparativ cu adulții de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
cu peste 80%, fluxul vascular este redus și în repaus (12). Ateroscleroza coronariană afectează arterele prin îngustare, mergând până la obliterarea lumenului. Stenozele întâlnite la pacien ii vârstnici pot fi concentrice, excentrice, unice sau multiple, neregulate, calcificate. De regulă însă, leziunile coronariene sunt mult mai severe, având o dispoziție difuză, comparativ cu adulții de vârstă mai tânără. Boala coronariană trivasculară și stenoza trunchiului principal al coronarei stângi se întâlnesc frecvent, dis- funcția VS fiind deseori asociată în această situa ie. HTA, dislipidemia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
mergând până la obliterarea lumenului. Stenozele întâlnite la pacien ii vârstnici pot fi concentrice, excentrice, unice sau multiple, neregulate, calcificate. De regulă însă, leziunile coronariene sunt mult mai severe, având o dispoziție difuză, comparativ cu adulții de vârstă mai tânără. Boala coronariană trivasculară și stenoza trunchiului principal al coronarei stângi se întâlnesc frecvent, dis- funcția VS fiind deseori asociată în această situa ie. HTA, dislipidemia, diabetul zaharat (DZ), obezitatea rămân factorii de risc majori modificabili care afectează și populația vârstnică și care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
a BCI și după vârsta de 65 de ani. Aparent, riscul relativ asociat cu acești factori ar trebui să scadă odată cu înaintarea în vârstă, dar există încă un risc semnificativ atribuit acestora inclusiv la vârste înaintate. Prevalența factorilor de risc coronarieni crește odată cu vârsta, aceștia incluzând diabetul, HTA și hipertrofia ventriculară stângă (HVS) (13). Indexul de masă corporală crește până în jurul vârstei de 65 de ani, pentru ca după aceea să înregistreze un declin la ambele sexe. Dintre factorii de risc majori
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
vârstnică. La vârste înaintate, prevalența HTA, a dislipidemiei și a hipertrofiei ventriculare stângi este mai mare la femei decât la bărbați (13). Lipidele plasmatice măsurate la indivizi peste 65 de ani nu au aceeași putere predictivă de dezvoltare a bolii coronariene comparativ cu subiecții mai tineri (14) . Dislipidemia la pacientul vârstnic este cel mai bine caracterizată printr-un raport crescut între colesterolul total și HDL-colesterol, acest profil lipidic fiind cel mai predictiv pentru boala coronariană la vârste înaintate (15). Creșterea trigliceridelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
putere predictivă de dezvoltare a bolii coronariene comparativ cu subiecții mai tineri (14) . Dislipidemia la pacientul vârstnic este cel mai bine caracterizată printr-un raport crescut între colesterolul total și HDL-colesterol, acest profil lipidic fiind cel mai predictiv pentru boala coronariană la vârste înaintate (15). Creșterea trigliceridelor și scăderea HDL-colesterolului semnifică de obicei rezistența la insulină și prezența de particule de LDL -colesterol mici și dense, cu potențial aterogen crescut. Subiecții din studiul Framingham care au atins vârsta de 80 ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
Creșterea trigliceridelor și scăderea HDL-colesterolului semnifică de obicei rezistența la insulină și prezența de particule de LDL -colesterol mici și dense, cu potențial aterogen crescut. Subiecții din studiul Framingham care au atins vârsta de 80 ani fără să dezvolte boală coronariană nu aveau HDL-colesterol scăzut (16). Tratamentul disli- pidemiei este justificat chiar și la vârste înaintate, deși nu există dovezi din trialuri mari care să ateste eficacitatea hipolipemiantelor în prevenția primară a evenimentelor coronariene. Evidențele disponibile demonstrează beneficiul în prevenția recurențelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
de 80 ani fără să dezvolte boală coronariană nu aveau HDL-colesterol scăzut (16). Tratamentul disli- pidemiei este justificat chiar și la vârste înaintate, deși nu există dovezi din trialuri mari care să ateste eficacitatea hipolipemiantelor în prevenția primară a evenimentelor coronariene. Evidențele disponibile demonstrează beneficiul în prevenția recurențelor și în scăderea mortalității la cei care au avut deja un eveniment cardiovascular (17). Hipertensiunea sistolică izolată, forma dominantă de HTA la vârstnici, prin creșterea marcată a presiunii pulsului, se asociază cu un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
risc cardiovascular semnificativ crescut, în special pentru infarct miocardic. Pacienții foarte vârstnici sunt slab reprezentați în trialurile clinice care demonstrează beneficiul terapiei antihipertensive, dar din punctul de vedere al tratamentului HTA sistolice izolate există un beneficiu clar atât pentru boala coronariană, cât și pentru accidentul vascular cerebral (AVC) (18). Modificările electrocardiografice de tipul hipertrofie ventriculară stângă, tulburări de conducere intraventriculare, modificări nespecifice de repolarizare la pacienții vârstnici semnifică cel mai adesea afectarea circulației coronariene (19). Suflurile femurale și carotidiene, frecvent întâlnite
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
există un beneficiu clar atât pentru boala coronariană, cât și pentru accidentul vascular cerebral (AVC) (18). Modificările electrocardiografice de tipul hipertrofie ventriculară stângă, tulburări de conducere intraventriculare, modificări nespecifice de repolarizare la pacienții vârstnici semnifică cel mai adesea afectarea circulației coronariene (19). Suflurile femurale și carotidiene, frecvent întâlnite la vârstnici, se asociază cu un risc crescut de boală coronariană, la fel și antecedentele de accident vascular sau boală arterială periferică. Prezența acestora semnifică, în esență, afectare aterosclerotică polivasculară. Pacienților vârstnici cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
de tipul hipertrofie ventriculară stângă, tulburări de conducere intraventriculare, modificări nespecifice de repolarizare la pacienții vârstnici semnifică cel mai adesea afectarea circulației coronariene (19). Suflurile femurale și carotidiene, frecvent întâlnite la vârstnici, se asociază cu un risc crescut de boală coronariană, la fel și antecedentele de accident vascular sau boală arterială periferică. Prezența acestora semnifică, în esență, afectare aterosclerotică polivasculară. Pacienților vârstnici cu HTA și diabet ar trebui să li se efectueze de rutină electrocardiograma periodic, pentru identificarea semnelor de necroză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]