1,430 matches
-
formelor tradiționale de guvernare și administrare, și a politicii teritoriale înseamnă că Franța de astăzi este într-un fel mai puțin o excepție decât era înainte. Rămâne, în mod cert ,,franceză", însă este astfel într-un mod mai deschis, mai cosmopolit, având aceleași principii cu alte țări europene, chiar cu alte țări ale lumii, precum America de Nord, Australia și Noua Zeelandă. Într-o anumită măsură, există o cultură globală la nivel de stil de viață, idei, valori și așteptări care transcede orice stat-națiune
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 28. 90 său terminus. „Pelerinajul în sine devine o metaforă relevantă a vieții umane.”250 Viața reprezintă un joc, o luptă, o competiție pentru cei plecați la drum. 251 Lumea chauceriană agitată, sprintenă și cosmopolită ilustrează, mai curând, un microcosmos, un mozaic de personalități, culturi și educație. Personaje diverse (cavalerul, scutierul, arcașul, stareța etc.) hotărăsc să fie împreună și se supun unui joc, de fapt unui pact inițiat de hangiu (adevărat maestru de ceremonii): vor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 28. 90 său terminus. „Pelerinajul în sine devine o metaforă relevantă a vieții umane.”250 Viața reprezintă un joc, o luptă, o competiție pentru cei plecați la drum. 251 Lumea chauceriană agitată, sprintenă și cosmopolită ilustrează, mai curând, un microcosmos, un mozaic de personalități, culturi și educație. Personaje diverse (cavalerul, scutierul, arcașul, stareța etc.) hotărăsc să fie împreună și se supun unui joc, de fapt unui pact inițiat de hangiu (adevărat maestru de ceremonii): vor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
genialitățile locale, anonimii nezgomotoși, oamenii practici, perseverenți, indivizii cu interese și relații... Dacă aceste argumente nu ajung pentru a se face credibili și eligibili, este invocat din nou patriotismul, dragostea de popor, interesul național, grija pentru valorile autohtone, pericolul europenizării cosmopolite etc. La adunare s-a vorbit și despre un pericol extern (al restaurației comuniste) care ar amenința spiritul democratic, militant și național al Uniunii Scriitorilor. S-au rostit discursuri vehemente, gen ’89, s-au făcut apeluri la strângerea rândurilor, deși
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
care comenta reacțiile din presa culturală la volumul său Politice), este îndreptată împotriva unor reviste, considerate consecvent ca dușmănoase basarabenilor. Despre România literară se spune că nu are apetit pentru opera martirilor de pe malul Bâcului, iar Dilema este o publicație cosmopolită, care îl atacă pe Eminescu, spiritul nostru tutelar. Chiar și cei care n-au văzut cum arată în anii din urmă revistele respective sunt convinși că lucrurile stau chiar așa și nu fac nimic pentru a-și verifica această fixație
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mai, 1998 Eminescu în „ediție” basarabeană În ultimul timp, unul dintre subiectele exploatate cu multă vervă de „patrioții” de la Chișinău este legat de numele lui Eminescu. Condeie vigilente, vitriolant-polemice i-au desființat în articole kilometrice (uneori desfășurate în foileton) pe „cosmopoliți”, „masoni”, „europeniști”, pe „agenții plătiți”, „nepatrioții amărâți și inconștienți” etc., care l-au „atacat „pe poetul național”. Ținta principală a blestemelor a fost revista bucureșteană Dilema, care a provocat disputa printr-un număr consacrat lui Eminescu; dar, cum „războiul”, pentru
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mare de cumpărare), ulterior am beneficiat de altă bursă în 2002-2003, la Trento. Oricum, spațiul universitar și prietenia fraternă cu Francis Tiso, un preot catolic italo-american care era pasionat de budism, mi-a permis să mă mișc într-un spațiu cosmopolit și excitant, era în fond ceea ce îmi doream". Acesta este momentul în care dumneavoastră v-ați integrat în viața culturală italiană? "Da. La sfârșitul anilor '90, profesorul meu, de care dealtfel sunt foarte legat, Horst Künkler (printre altele, anul trecut
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
rural. Ungaria poseda, printre altele, o tradiție urbană, Poglars, pe care o adevărată problemă de civilizație o despărțea de populism. Acest curent, reprezentat după război de Partidul Cetățenilor, avea să renască în dizidența contra lui Janos Kadar. Animat de intelectuali "cosmopoliți", vechi elevi ai lui Lukács, cum ar fi J. Kiss sau fiul lui Rajk, acest curent s-a organizat în Alianța Democraților Liberi, SzDSz. În cadrul SzDSz se regăsesc două curente: unul liberal care este dominant, celălalt se vrea social-democrat, dar
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
realizează astăzi într-un flux internațional, după mecanisme care se află în legătură cu legile unei piețe globale. Legat de transmiterea informației la scară globală și de circulația bunurilor simbolice, se impune și discuția privind consumul cultural și imixtiunea valorilor occidentale sau cosmopolite în culturile tradiționale. Explicații precum teza imperialismului cultural au devenit extrem de influente. Această teză accentuează ideea creșterii dominației Statelor Unite în arena politică, militară, economică și culturală internațională și vorbește despre "stingerea" tradițiilor culturale locale sub invazia unor produse simbolice de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ed. Polirom, 2008. Habegger, B. Parlamentarismus in der internationalen Politik: Europarat, OSZE und Interparlamentarische Union, Baden-Baden:Nomos, 2005. Harvey J., L. Bather, The British Constitution, MacMillan Education, Londra, 1977. Held, David, Democrația si ordinea globală: de la statul modern la guvernarea cosmopolită, București: Univers, 2000. Hirsch-Ballin Ernst, Senden L., Co-actorship in the Developement of European Law-making, TCM Asser Press, Haga, 2005. Hix Simon, Abdul Noury și Gerard Roland, Democratic politics in European Parliament, Cambridge, 2007. Hoffman James, Beyond the State, Polity Press
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
mize sunt mult mai importante decât lasă să se creadă o expresie precum "viață mondenă". În felul acesta se acumulează și se administrează o formă de bogăție esențială, capitalul social. Un capital care, ca și capitalul economic, ignoră frontierele: este cosmopolit. Marea bogăție se construiește și se trăiește pe scară planetară. Densitatea relațiilor conduce la un fel de colectivism paradoxal. Familiile țin în comun o parte a patrimoniilor și resurselor lor, în cadrul unor schimburi neîntrerupte, care le ritmează viața. Bogăția unora
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
sosește, se cuvine să meargă să salute diferitele cunoștințe pe care le zărește în public. Totul se face în mai multe limbi, dat fiind că un capital social este cu atât mai demn de acest nume cu cât este mai cosmopolit, averea și puterea necunoscând frontiere geografice. Acest ritual, care permite afirmarea propriei excelențe și apartenența la grup, este astfel o formă de acumulare și de întreținere a acestui capital simbolic, adică a acestei capacități de a se afirma ca dominant
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
și diversele legături între elitele europene și elita rusă i-au permis acesteia din urmă să emigreze în Franța, în Spania sau Belgia. Înalta societate beneficiază de acest rar privilegiu de a fi acasă la ea peste tot. Acest capital cosmopolit permite înfruntarea răsturnărilor politice. În aceste condiții, contele Șeremetiev, descendent pe linie maternă al mareșalilor Kutuzov și Suvarov, care s-au luptat cu Napoleon I în 1812, nu a ezitat să se căsătorească cu strănepoata împăratului în 1962, manifestare evidentă
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
fie că adoptă o poziție mai pasivă, cosmopolitismul este o caracteristică înscrisă în identitatea însăși a unui grup social, care îi datorează astfel o parte importantă din privilegiile sale. Clasă socială la putere, burghezia, precum aristocrația altădată, este o clasă cosmopolită. Puterea presupune centralizare, dar și extindere internațională a rețelelor și a controlului economic. Acest lucru se vede în viața de zi cu zi în multe feluri. Un mod de viață internațional Adjectivul cosmopolit, a cărui origine greacă semnifică "cetățean al
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
burghezia, precum aristocrația altădată, este o clasă cosmopolită. Puterea presupune centralizare, dar și extindere internațională a rețelelor și a controlului economic. Acest lucru se vede în viața de zi cu zi în multe feluri. Un mod de viață internațional Adjectivul cosmopolit, a cărui origine greacă semnifică "cetățean al lumii", are câteodată, când nu se referă la marea burghezie, o conotație peiorativă sau, în orice caz, deloc măgulitoare. Dacă prințul Jean-Louis de Faucingny-Lucinge și-a intitulat memoriile Un gentilhomme cosmopolite (Un gentilom
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
a cărui origine greacă semnifică "cetățean al lumii", are câteodată, când nu se referă la marea burghezie, o conotație peiorativă sau, în orice caz, deloc măgulitoare. Dacă prințul Jean-Louis de Faucingny-Lucinge și-a intitulat memoriile Un gentilhomme cosmopolite (Un gentilom cosmopolit) cu siguranță nu a făcut-o pentru a-și asuma această conotație. Dimpotrivă, într-un anumit univers social cosmopolitismul ia sensul literal, apartenența la vârfurile societății mergând mână în mână cu dimensiunea internațională a relațiilor individului și a modului său
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
a făcut-o pentru a-și asuma această conotație. Dimpotrivă, într-un anumit univers social cosmopolitismul ia sensul literal, apartenența la vârfurile societății mergând mână în mână cu dimensiunea internațională a relațiilor individului și a modului său de viață. Habitusul cosmopolit Personalitatea copiilor din marea burghezie se formează într-un cadru educativ care privilegiază integrarea internațională. Învățarea limbilor străine începe de la naștere, prin intermediul bonelor de limbă engleză, de obicei de origine mai degrabă irlandeză decât britanică, datorită apartenenței la confesiunea catolică
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
multe naționalități. Este vorba despre o inversare a criteriilor de excelență școlară care stigmatizează, în școlile normale, acele instituții în care elevii de origine străină, cei mai mulți dintre ei imigranți, sunt numeroși. Mediul familial vine și el să amplifice această cultură cosmopolită prin recepțiile în care prezența invitaților străini este întotdeauna de la sine înțeleasă, prin călătoriile și sejururile la familii prietene, prin vizitarea țărilor străine în cadrul activităților mondene și al manifestărilor culturale. Astfel încât sistemul educativ al viitorilor moștenitori bogați ajunge în cele
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
mai puțin reprezentate. În fiecare dintre aceste țări suprareprezentarea familiilor nobile se repetă, demonstrând astfel anterioritatea înrădăcinării internaționale a vechii aristocrații. Marile evenimente mondene iau aproape întotdeauna un caracter internațional. Așa se întâmplă în cazul celebrului bal al debutantelor, foarte cosmopolit în structura sa și care are loc când la hotelul Crillon, în Place de la Concorde, Paris, când la Plaza, pe 5th Avenue la New York. Marile premii hipice, unele licitații de prestigiu, festivaluri de muzică, competiții de polo sau de golf
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
publicate până în 1944 în ceea ce era înainte ducatul de Saxe-Cobourg și Gotha, atestă vechimea acestui internaționalism de bonton. Anne-Catherine Wagner a arătat în lucrările sale, despre cadrele internaționale, diferențele între noua cultură internațională a cadrelor de întreprinderi expatriate și cultura cosmopolită proprie vechii aristocrații. Prima se bazează pe o mobilitate profesională, în timp ce a doua își are rădăcinile în ideea de familie și în socializarea începută din cea mai fragedă copilărie. Una pare a fi învățată, cealaltă naturală, ca și cum ar fi consubstanțială
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
1998. ELIAS Norbert [ed. I: 1969], La Société de cour, Flammarion, "Champs", Paris, 1985. FAGUER Jean-Pierre, "Les effets d'une "éducation totale". Un collège jésuite, 1960", Actes de la recherche en sciences sociales, nr. 86-87, 1991. FAUCIGNY-LUCINGE Jean-Louis (de), Un Gentilhomme cosmopolite, Perrin, Paris, 1990. FRALON José-Alain, Albert Frère, fils d'un marchand de clous, Fayard, Paris, 1997. FREVERE Ute, "Classe et genre dans la bourgeoisie allemande au XIXsiècle", Genèses 6, decembrie 1991. GAULEJAC Vincent (de), L'Histoire en héritage. Roman familial
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Ziduri înalte pentru înalta societate 88 Locurile de vilegiatură 90 □ Text inserat: Les Portes-en-Ré, 92 Multiteritorialitatea 94 IV. O clasă internațională □ Text inserat: Familia Rothschild, 98 Internaționalizarea progresivă a afacerilor și patrimoniilor 98 Un mod de viață internațional 102 Habitusul cosmopolit, 102 Rețelele internaționale, 104 □ Text inserat: O școală internațională în Normandia, 105 Anglomania franceză, 108 Locuri de vilegiatură internaționale, 110 □ Text inserat: Insulele din Gotha, 112 V. Fabricarea și întreținerea marelui burghez Copilăria capilor 115 Familia, 115 Școlile burgheziei, 117
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
care au rămas ("rezistența prin cultură") (28-29 ); un umanism românesc după al Doilea Război Mondial (29-30). Modernizările și demodernizările României / 31 "Controversa slavofilă" aplicată la România (31-32); alte polarități socio-culturale: urban-rural, modern(ist)-tradiționalist (32); instanțe timpurii ale armoniei local-urban cosmopolit (32-33); modernizări, modernități multiple (33-34); proiecte de modernizare (35-36); cultură și ideologie în România Mare (36-37); modernizare și demodernizare în stalinism (37). Exilați, emigranți, remigranți / 39 Înapoi la biografie (39); plecarea din România; cine pleca? (39-40); începuturile americane (40-41); azil
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
autohtonism de dreapta, care creează "ontologii etnice" întunecate, apocaliptice, ori un occidentalism de stânga, care operează cu un naționalism luminos, afirmativ, ca acela al lui Mazzini... V. N. : ...sau al pașoptiștilor români. S. A.: Exact. Cu observația că pașoptiștii români, primii cosmopoliți occidentalizanți din Principate (înainte de generația lor, cosmopolitismul moldo-valah se centra pe Rusia ori pe Sublima Poartă, iar și mai înainte era legat de Polonia), au învățat și mai mult de la francezi, începând cu socialiștii utopici (Fourier), trecând prin catolicii mesianici de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
nu cumva "controversă slavofilă", mutatis mutandis, descrie destul de bine Principatele și Vechiul Regat. V. N.: Un moment. Chiar și atunci, chiar și în acel moment, să știi că lupta pe care o pomeneai spre a împleti armonic localul și urbanu-l cosmopolit apare foarte devreme. Eu o găsesc la Dinicu Golescu, o găsesc foarte bine la un autor mai puțin prizat sau cunoscut, Dimitrie Ralet. Ralet descrie vizita lui la Constantinopole. El este încântat de Constantinopol, i se pare formidabil, delectabil, exemplar
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]