2,220 matches
-
adormire) cu eter, mai rar cloroform. Hemostaza era perfectă, spre a reduce la minimum noi pierderi de sânge la organismele deja spoliate. La necesitate majoră, se administrau și transfuzii de sânge proaspăt, recoltat pe loc de la donatori universali. La trepanații craniene, pentru extragerea din creier a așchiilor osoase ori a schijelor, se foloseau manevre delicate, nesocogene. Un intern experimentat exercita funcția numită acum de anestezie-reanimare, În sarcina lui căzând narcoza, transfuziile, tensiometria periodica, spre a surprinde la timp și a combate
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
mașini cu răniți, aduși din fundul Basarabiei, unde ajunsese frontul. Până aici ei fuseseră asistați, e drept, la unitățile sanitare Înaintate, dar, pe parcurs, mulți din ei se agravaseră. Trebuiau, deci, revizuiți. Prioritate aveau, ca de regulă, cei cu răni craniene, expuși la dezvoltarea unor meningite infecțioase, mortale. S-a lucrat iarăși la două mese. La sala nr. 1, după rezolvarea altor cazuri dificile, la urmă a rămas un caz dramatic. Era un infanterist care trecuse cu bravura peste mai multe
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
Stanciu A., Rusu M., Com. Secția O.R.L. și Neurochirurgie, Iași, 1957, Publ. Rev. Med. Chir. Iași, 1957, 61, 4, 907-909. 5. Colesteatom medular cu epilepsie spinala - Rusu M., Săndulescu Gh. - Com. Secția Neurol. Psih. Neurochirur. Iași, 1958 6. Pneumatocelul cranian posttraumatic - M. Rusu, A. Stanciu, Gh. Săndulescu, Th. Banu. Com. Consf. Interreg. de Chirurgie, Timișoara, 1961, Publ. Rev. Med. Chir. Iași, 1964, 68, 1, 97 103. 7. La dilaceration meningo-cerebrale traumatique localisee. Indications operatoires - Rusu M., Com. Colocviu de Neurotraumatologie
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
a preluat conducerea Laboratorului de neurochirurgie experimentală, cel mai modem laborator din Țară unde a realizat numeroase lucrări: „Reproducerea experimentală și studiul histochimic al chistului epidermoid intracranian“ „Cercetări experimentale privind rolul simpaticului cervical În ameliorarea unor funcții cerebrale" „Evoluția calusului cranian" „Evoluția fragmentului de mușchi aplicat pe vasele cerebrale cu anevrisme" „Evoluția manșonului perinerv În cazurile de neuroragie" „Histochimia Țesutului cerebral peritumoral cu referire la chistul epidermoid" Activitatea operatorie În cei 20 de ani de activitate se poate sintetiză În următoarele
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
În perioada de educare profesională. Activitatea clinică Clinică a III-a Neurochirurgie a acordat asistență medicală unui număr de pește 10000 de pacienți, dintre care mai mult de 4000 au fost operați. Intervențiile chirurgicale cuprind Întreg spectrul patologiei neurochirurgicale, atât craniene cât și de coloană vertebrală și nervi periferici. Multe dintre aceste intervenții sunt efectuate pentru patologie neurochirurgicală de mare complexitate. Este de remarcat faptul că majoritatea intervențiilor s-au efectuat la standarde internaționale atât că tehnică chirurgicală cât și ca
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
tehnologii aflate din ce In ce mai prezente În dotarea spitalului și a sălilor de operații; vom detalia la fiecare tip de patologie). Patologia vasculara. În clinica noastră s-au efectuat până În prezent peste 600 de intervenții pentru patologia vasculara: anevrisme intracraniene, malformații arteriovenoase craniene și spinale, fistule arterio-venoase, fistule durale și altele. Prin experiență și rezultatele acumulate de clinica noastră, Spitalul Clinic de Urgențe “Prof. Dr. N. Oblu” a devenit centrul românesc de referință În neurochirurgia vasculara . Intervențiile s au efectuat la standarde medicale
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
Urgență „Prof.Dr.N.Oblu” Iași a unui centru de excelență în științe neurale pentru regiunea de Nord-Est a României. Cum facem asta? În afara noilor metode de investigații a patologiei tumorale cerebrale s-au implementat: -tehnici moderne de neurochirurgie minim invazive neuroendoscopia craniana și spinala (prin achiziționarea că dotare independența a unui sistem de neuroendoscopie) -creșterea numărului de intervenții în tratamentul endovascular al M.A.V. cerebrale și anevrismelor -implementarea și dezvoltarea tehnicilor stenting-ului carotidian implementarea și dezvoltarea tehnicilor microchirurgicale prin achiziționarea în
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
oftalmoplegie. În expansiunea progresivă a unei tumori, în funcție de orientarea acesteia, simptomatologia clinică este diferită și oarecum patognomonică: a) inferior în sinusul sfenoidal, însoțită de: epistaxis hemoptizii scurgere LCR nazal meningită. Diagnostic diferențial șa mare constituțional Sindromul de șa vidă Tumorile craniene cu modificări secundare ale șeii turcești Craniofaringiomul. Craniofaringiomul în 95% din cazuri, este cu evoluție supraselară. Este tumora copilului și adolescentului. Debutează cu diabet insipid (15%) sau insuficiență antehipofizară. Deficitul de GH se întâlnește în peste 50% din cazuri. Clinic
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
a GH dinamic: testul de stimulare cu GH-RH sau TRH descarcă rezerva de GH hipofizar alte dozări PRL este normală sau crescută somatomedinele (IGF) crescute OH-prolina urinară crescută în perioada evolutivă. Radiologic Radiografia de craniu cu șa: îngroșare periostală, bolta craniană îngroșată, diametrul antero-posterior cranian crescut hipertrofia sinusurilor frontale, maxilare și sfenoidal hipertrofia clinoidelor anterioare și posterioare la nivelul mâinii și piciorului lărgirea interliniului articular hipertrofia părților moi la nivelul coloanei vertebrale cifoză dorsală mărirea corpilor vertebrali osteoporoză, osteofitoză șaua turcească
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
de stimulare cu GH-RH sau TRH descarcă rezerva de GH hipofizar alte dozări PRL este normală sau crescută somatomedinele (IGF) crescute OH-prolina urinară crescută în perioada evolutivă. Radiologic Radiografia de craniu cu șa: îngroșare periostală, bolta craniană îngroșată, diametrul antero-posterior cranian crescut hipertrofia sinusurilor frontale, maxilare și sfenoidal hipertrofia clinoidelor anterioare și posterioare la nivelul mâinii și piciorului lărgirea interliniului articular hipertrofia părților moi la nivelul coloanei vertebrale cifoză dorsală mărirea corpilor vertebrali osteoporoză, osteofitoză șaua turcească: balonizată, dublu contur, distrusă
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
de asemenea, Muller-Karpe, Handbuch, II, pp. 380-381; J. Cauvin, op. Cit., pp. 44 sq. Cea mai îndelungată revoluție: descoperirea agriculturii. Mezoliticul șl neoliticul Regăsim cultul craniilor la Teii Ramad (în Siria, lângă Damasc) unde săpăturile au scos la lumina zilei calote craniene cu fruntea vopsită în roșu și cu fața supramodelată 35. Tot din Siria (Teii Ramad și Byblos), mai exact la niveluri datând din mileniul al cincilea, provin câteva figurine antropomorfe din lut. Cea descoperită la Byblos este bisexuală 36. Alte
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
specializat cu dotări corespunzătoare este imperativă. Debutul clinic tipic al HSA anevrismale este unul din cele mai distincte din patologie. Hemoragia subarahnoidiană prin ruptură anevrismală se manifestă clinic prin: - debut brusc cu durere violentă sub formă de junghi la nivel cranian, uneori cu oarecare localizare corespunzătoare sediului rupturii, uneori urmată de o pierdere de conștiență de scurtă durată; - cefalee intensă; - grețuri, vărsături; - semne meningeene (redoare de ceafă, semnul Kernig, semnul Brudzinski); - fotofobie. Pătrunderea sângelui sub presiune în spațiul subarahnoidian cu fenomene
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
există și multe forme atipice cu absența unuia sau a mai multora dintre semnele menționate sau cu manifestări pseudonevrotiforme sau chiar psihotice. Datorită iritației rădăcinilor nervoase lombare de către sângele extravazat poate apărea lombalgia. Uneori există deficite neurologice (pareze de nervi cranieni, hemipareză/hemiplegie, afazie etc.). Paralizia de nerv III prin compresiune anevrismală determină diplopia sau/și ptoza palpebrală. La 20-40% din pacienții cu HSA pot să apară trei tipuri de hemoragii intraoculare izolate sau asociate între ele: hemoragia subhialoidă (preretinală), hemoragia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
leziuni inițiale grave sau în cele cu leziuni parțial sau total reversibile prognosticul nu este totdeauna favorabil. 378 Complicațiile apărute în evoluția unui pacient cu hemoragie subarahnoidiană se pot datora: 1. repetării sângerării (repetării rupturii anevrismale); 2. prezenței în cutia craniană a sângelui extravazat la ruptura inițială (în spațiul subarahnoidian, adesea și în alt compartiment: intraparenchimatos, intraventricular, subdural); 3. perturbărilor sistemice specifice alterărilor funcțiilor neurovegetative și a stării de comă și 4. investigațiilor (angiografia are un risc de 1/1000 de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sau mai multe dintre următoarele localizări ale hemoragiei: hematom intraparenchimatos, hemoragie intraventriculară, hematom subdural. Doar 1 din 3 anevrisme devin simptomatice, restul fiind descoperiri necroptice sau imagistice incidentale. Circa 3-5% dintre anevrisme devin simptomatice prin compresiunea formațiunilor vecine (îndeosebi nervi cranieni) și nu prin ruptură (anevrisme pseudotumorale). Cu alte cuvinte, majoritatea HAS (80%) sunt determinate de rupturi anevrismale și 95% dar nu toate anevrismele simptomatice se manifestă prin HSA. EPIDEMIOLOGIE Anevrismele intracraniene apar cu precădere după vârsta de 20-30 de ani
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
În afară de ruptura anevrismală, alte manifestări clinice ale anevrismelor pot fi [3]: a. efectul de masă apare după o creștere anevrismală și uneori poate preceda ruptura. Constă în compresiunea structurilor învecinate: trunchi cerebral, alte zone de parenchim cerebral, chiasma optică, nervi cranieni (mai ales paralizie de nerv 3), compresiune pe glanda sau tija pituitară; b. infarcte de mici dimensiuni sau ischemii tranzitorii datorate embolizării distale (inclusiv amauroza fugace, hemianopsie omonimă); 389 c. pot apare crize convulsive ca rezultat al gliozei localizate fără
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
în tratamentul majorității anevrismelor. Standardul curent în practica chirurgicală impune disecția microchirurgicală și cliparea coletului anevrismal. Scopul chirurgiei anevrismale este închiderea anevrismului cu păstrarea intactă a tuturor vaselor normale și reducerea la minim a leziunilor pe țesutul cerebral și nervii cranieni. Plasarea clipului prea jos pe vas duce la obturarea vasului purtător, în timp ce plasarea prea distală lasă pe loc un rest anevrismal cu un oarecare risc de ruptură ulterioară (fig. 5.24). Utilizarea clipurilor temporare pe artera aferentă pe parcursul diferitelor etape
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
clinice este citată între 15,4% și 46,6%. Deficitul poate fi tranzitor, progresiv, recurent sau fix. Simptomele recurente pot mima evoluția unei boli demielinizante. Simptomele inițiale depind de localizarea și mărimea leziunii. Rar pacienții cu CM pot prezenta neuropatii craniene (nevralgie de trigemen), simptome hipotalamice sau hidrocefalie. EVALUARE IMAGISTICĂ CT Examenul CT nu are o sensibilitate suficientă pentru decelarea cu succes a MC. Multe dintre leziunile mici, unele dintre leziunile mari si chiar dintre cele care au sugerat nu sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
simptomatologia este heterogenă iar semnele sunt adesea minime sau nespecifice pentru ambele localizări. Fistulele arterio-venoase durale intracraniene Sunt leziuni rare, reprezentând 6-15% din toate malformațiile arterio-venoase intracraniene. Sunt întâlnite mai ales la femei în postmenopauză, deși cele localizate în fosa craniană anterioară sunt mai frecvente la bărbați [1]. Etiologia nu se cunoaște în totalitate, însă se consideră că sunt leziuni dobândite și nu congenitale. Există o asociere cu traumatismele anterioare, infecțiile, craniotomiile și trombozele de sinusuri venoase, existând două teorii ale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
superior sunt alimentate din arterele meningee medie, occipitală și temporală superficială și drenează spre venele corticale sau medulare. MANIFESTĂRI CLINICE Simptomatologia fistulelor arteio-venoase durale este variată și depinde de localizarea fistulei. 25% dintre leziuni prezintă o evoluție agresivă iar suflu cranian se poate asculta la 40% dintre pacienții cu tinitus. Se pot întâlni și semne neurologice de focar precum oftalmoplegia, paralizii de nervi cranieni, semne de trunchi cerebral. Pacienții se pot prezenta cu semne de hemoragie subarahnoidiană sau intracerebrală [4]. Tabloul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
durale este variată și depinde de localizarea fistulei. 25% dintre leziuni prezintă o evoluție agresivă iar suflu cranian se poate asculta la 40% dintre pacienții cu tinitus. Se pot întâlni și semne neurologice de focar precum oftalmoplegia, paralizii de nervi cranieni, semne de trunchi cerebral. Pacienții se pot prezenta cu semne de hemoragie subarahnoidiană sau intracerebrală [4]. Tabloul clinic poate fi acut cu hemoragie și semne neurologice de focar (exclusiv oftalmoplegia), în special pentru leziunile localizate la nivelul incizurii tentoriale, planșeului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
se pot prezenta cu tinitus, cefalee, tulburări vizuale fluctuante, scotoame, simptome de hipertensiune arterială și ocazional tulburări de memorie și demență. Fistulele sinusului sagital superior se prezintă de obicei cu cefalee, hemoragie, AVC ischemice, demență și cecitate corticală. Leziunile fosei craniene anterioare se prezintă cu hemoragie (91%) și pierderea vederii. DIAGNOSTICUL IMAGISTIC Explorarea de elecție pentru diagnosticul fistulelor arterio-venoase durale este angiografia selectivă prin tehnică Seldinger a arterelor carotide internă și externă [5,6]. Aportul vascular se realizează cel mai frecvent
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și/sau amigdaliană. Gravitatea tabloului clinic este adesea corelată cu extinderea infarctului [18] și în special cu obstrucția arterei cerebeloase posteroinferioare. Tabloul clinic este dominat de cefalee, grețuri, vărsături asociate cu un sindrom cerebelos homolateral și eventual paralizii ale nervilor cranieni. Apariția tulburărilor de conștiență și vegetative poate semnala o compresiune de trunchi cerebral, o hidrocefalie sau iminența angajării cerebeloase. Agravarea neurologică poate surveni brutal în orice moment în primele zece zile dar este mai frecventă între ziua a doua și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
prudență cinci indicații posibile: 1) ocluzia aterosclerotică a arterei carotide interne extracraniene, 2) ocluzia sau stenoza severă de origine aterosclerotică a arterei cerebrale medii, 3) insuficiența circulatorie vertebro-bazilară severă, 4) vascularitele cerebrale evoluând cu stenoze severe ale vaselor mari intra craniene, 5) maladia Moya-moya [33]. INFARCTUL PSEUDOTUMORAL - CRANIECTOMIA DECOMPRESIVĂ MIHAELA COȘMAN, ALIN IORDACHE Infarctul emisferic reprezintă 1-10% din totalul infarctelor supratentoriale. Edemul malign care rezultă devine manifest între a doua și a cincea zi de la debut, acesta poate fi amenințător de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
gazoși sau re-ocluziei precoce (zona endarterectomizată este extrem de trombogenă 4 ore post-procedură). - Hemoragia intracerebrală: < 1%, datorată sindromului de hiperperfuzie cerebrală. - Crize epileptice: < 1%, focale sau generalizate, datorate embolizării, hiperperfuziei cerebrale sau hemoragiei intracerebrale, frecvent la 5-13 zile postoperator. - Lezarea nervilor cranieni: cea mai frecventă complicație (8-10%), implică nervul hipoglos, ramul mandibular al facialului, nervul laringean recurent, nervul spinal accesor. - Complicații cardiovasculare: hipo- și hipertensiune, infarct miocardic. - Complicații ale plăgii operatorii: infecții (< 1%), hematom (< 5%). - Restenozare tardivă: 25% la 1 an cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]