1,492 matches
-
iar 8% pe François Mitterand. Mai putem vedea că harta sa electorală, cu zonele de forță în Bretania, Alsacia, Haute-Savoie, Țara Bascilor, Haute-Loire și cîteva departamente izolate, nu se suprapune exact pe aceea a practicii religioase. O parte din ținuturile creștinătății au rămas relativ indiferente față de MRP, cum ar fi sudul Masivului Central sau Loara atlantică. Pierre Letamendia notează că "regionalizarea votului pentru MRP este rezultanta regionalizării forțelor vii ale catolicismului francez", dar la care se adaugă un factor de "cultură
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
criză a democrației creștine. În 1978, Roberto Papini în "Care este identitatea democrației creștine?" evoca "o criză gravă", considerînd urgentă "o definiție globală a programului politic creștin-democrat"1 și definea natura acestei crize astfel: "Partidele creștin-democrate aparțin unei epoci a "creștinătății" de acum depășită, în cursul căreia, apărînd "valorile" creștine ale societății, ei își dedicau toate eforturile găsirii unui model inspirat de principiile dreptului natural, care trebuia să concretizeze doctrina socială a Bisericii ținînd cont de diversele contexte naționale". În Italia
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
într-o vădită decadență alăturată cu frumoasa și spornica limbă a cronicarilor."22 Iar toate acestea au fost urmările dezbinării dinăuntru, starea reținută de popor în zicala: Vodă da și Hâncu, ba. De la 1812, Rusia va simula (ca "protectoare" a creștinătății) că îi apără pe patrioții moldo-valahi persecutați de Poartă, dar prețul era obținerea hegemoniei în treburile interne în contra intereselor autohtone și otomane în Principate. "Mijloacele de dominație ale Rusiei scrie Catherine Durandin, comentând evenimentele de la 1812 sunt multiple, în măsura în care aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
trăiește pe un munte aproape de Constantinopol. Aceste știri provoacă acte de pocăință. Astfel, șaptezeci de familii convertite pleacă la Valona, în Albania, ca să se întoarcă la iudaism. Imperiul Otoman primește imigranți evrei cu mult înainte de expulzarea din Spania. Contrastul între creștinătatea care-i respinge pe evrei și Imperiul Otoman, care-i primește cu brațele deschise, îi conferă acestuia din urmă o aură deosebită în ochii evreilor în general. Astfel, o femeie din Valencia declară că turcul este Anticristul care distruge bisericile
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
idee, toate scrierile de durere pline de această așteptare, de această speranță într-o consolare care încă întârzie să vină. Cataclismului suferit de evrei i se asociază spectacolul extraordinar al ascensiunii Imperiului Otoman, o putere musulmană capabilă să facă treptat creștinătatea să se plece pe câmpul de luptă. Sfârșitul lumii părea apropiat în ochii unui Eliyahu Capsali, care privește din Creta această confruntare, sau ai unui Iosif Ha-Cohen, care scrie în Italia istoria regilor Franței și a sultanilor otomani. În acest
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
curând prin mila lui. Amin, amin!"48. În singura carte publicată în timpul vieții, în 1553, Istoria regilor Franței și a sultanilor turci otomani, Ha-Cohen merge dincolo de o simplă comparație între istoria Franței și cea a otomanilor, de evocarea luptei dintre creștinătate și islam. Fundalul narațiunii sale se inspiră din Gog, regele Magogului, pomenit în Iezechielwww. Gog, conducătorul unei coaliții de forțe ale răului, și Israel, întors pe pământul său, se înfruntă. Înfrângerea lui Gog și supraviețuirea lui Israel determină națiile să
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pedepselor aplicate dușmanilor lui Israel leagă clar această profeție de genul apocaliptic. În literatura ulterioară, războiul lui Gog și Magog este un semn ce anunță venirea iminentă a lui Mesia. Marile înfruntări militare între națiuni, precum lupta dintre islam și creștinătate, aprinseseră speranța unei asemenea veniri. Aceeași carte povestește, de altfel, destinul lui Solomon Molko, care se crezuse dăruit cu o vocație mesianică și murise pe rugul Inchiziției în 1535. O poveste care intră clar în considerațiile mesianice ale autorului. În
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în Orient, când Imperiul Otoman, aflat la apogeu, și-a deschis porțile pentru evrei, liberi de acum să-și practice aici religia, și și-a trimis armatele să-i umilească pe asupritorii lor. Europa era slăbită și de spasmele interne. Creștinătatea era sfâșiată de războaie între diferitele tabere religioase. De asemenea, centralitatea Europei era pusă la încercare de descoperirea unor noi continente, bogate și pline de posibilități. Toate acestea întăreau intuiția lui Usque în ce privește iminența venirii lui Mesia. Poporul lui Israel
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
277, 285 Consiliul Reprezentativ al Instituțiilor Evreiești din Franța (CRIF), 237, 264, 285 Consistoriu, 237 Consolaçăo às tribulações de Israel (de Samuel Usque), 112 Constantinopol, 95 Coran, 35-36 Cordoba, 90 Cox, Harvey, 176 Cracovia, 116, 151, 167 Crémieux, decret, 239 Creștinătate, 95, 101, 111, 113 Creștini, 21, 35, 39, 41-42, 63-64, 66, 68, 70, 77, 80-81, 84-86, 95-96, 99, 119, 169, 174, 176, 191, 194-196, 201 Creștinism, 39-42, 68, 75, 81, 85-86, 99, 101, 104, 119, 195 Cripto-evrei, 81, 99, 108
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Depărtările stăteau să se povârnească dintr-odată, strivindu-i. Era semnul năpastei care se apropia. Nimic nu părea să poată sta în calea teribilei sale armate, să reziste cumpliților ieniceri și spahii căliți în războaie. De frica lor, știa o creștinătate întreagă. Regi și cezari, care i-au înfruntat, își pierduseră coroanele și, odată cu ele, chiar și capetele. Numai voievodul acestei țări neînsemnate de la marginea împărăției îndrăznise să tulbure pacea sultanului. În obrăznicia lui, refuzase să plătească haraciul. Și mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de coasta sa ca un junghi. Din păcate, urmașii săi nu au fost în stare să-i păstreze moștenirea. E drept că regresul a avut loc în condițiile creșterii puterii otomane în fața căreia nu mai rezista aproape nici o oaste a creștinătății. Deși Înalta Poartă nu căutase decât timid să cotropească Muntenia, pierderea Dobrogei deschidea căi de pătrundere spre interiorul țării prin vadurile de peste Dunăre. În pofida continuării luptelor anti otomane sub Vlad Țepeș sau Radu de la Afumați, care au salvat țara de la
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
au hotărît să canonizeze paradoxurile nerezolvate ale propriei credințe. Cea mai curajoasă decizie a fost să se Îngăduie trupului fizic al lui Cristos să meargă la cer. Însă toate acestea s-au putut petrece numai cu riscul imens, pe care creștinătatea catolică și 1-a asumat pînă la foarte recenta ei „ghetoizare”, cum o numește istoricul catolic italian Gianpaolo Romanato, și anume riscul ca orice non-catolic din lume care gîndește să gîndească, În mod sigur, Într-alt fel. A fost, la
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de campioni ai gîndirii libere În istoria Occidentului, ai libertății de a gîndi nu printr-una singură, ci prin toate opțiunile posibile ale unei probleme logice. Mulți dualiști nu și-au avut miturile proprii care să-i diferențieze de restul creștinătății. Marcion, bogomilii și catharii s-au folosit de mitul lui Lucifer: Marcion Îl aplică, În conformitate cu formula ortodoxă, numai la lumea inferioară a Demiurgului, iar bogomilii și catharii supun la transformări formula ortodoxă. Vedem cum, dintr-un sîmbure, Gnoza se preface
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Moartea Însăși, Îndemnîndu-1 să scrie o operă plină de oroare și de mister; pe 22 octombrie, Moartea Îi propune un titlu: Conseils à Dieu. La Începutul anului 1855 se manifestă În cîteva rînduri Isus Cristos, criticînd, după cum era de așteptat, creștinătatea și dezvăluindu-i că Dumnezeu nici nu există. Oricum, Isus Cristos se repeta. Mai spusese același lucru și cu șaizeci de ani În urmă, Într-un poem al romanticului Jean Paul. Pe 8 martie Isus Cristos conversează cu Hugo pe
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pe dimensiunea verticală a ființei și transformînd sfîrșitul lumii Într-o evadare individuală din Închisoarea acestei lumi19. Cu Începere de la Origen, Părinții Bisericii au optat Împotriva autenticității „istoriale” și au condamnat sistematic fermenții concepțiilor milenariste și apocaliptice prezente În sînul creștinătății În toate timpurile 20. Spiritul eschatologic al creștinismului se stinge În concepția augustiniană a Bisericii, care reprezintă o răsturnare a milenarismului: Biserica este deja Împărăția lui Cristos pe pămînt 21. După Augustin, milenarismul devine cu totul sectar, Însă cîștigă o
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
2); scump (2); sfințire (2); tradiție (2); act spiritual; adevăr; Adi Minune; adult; agheasmă; alb; alinare; apă sfințită; apă sfîntă; ateu; baie; bani; bani pierduți; băiețel; Bobotează; de la botez; bunică; cadă; cană; capul; catolic; cazan; Cătălin; chef; colac; a creștina; creștinătate; creștinesc; creștinizare; cumătru; cumetri; cununa; a da un nume; datină; dedicare; degeaba; divin; divinitate; drăgălășenie; duminica; eliberare; emoțional; prima etapă; eveniment; familie; fecior; fetița mea; botezul ei; fin; finuț; forțat; fratele; har; identitate; iertat; iniția; invitați; Iordan; îmbărbătare; încredințare; încreștinat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Allah; ambasadă; anormal; aparte; aplauze; asta e; așteaptă; așteptată; avere; bani; băutură; Biblia; biologic; biserica; biserică; bogăție; bună; catastrofă; cele 7; a cere; ceva abstract; ceva frumos; cinci; circ; ciudă; ciudățenie; cîștig; clipe; coincidență; copac; cred; nu cred; crearea lumii; creștinătate; cunună; curiozitate; divină; Domnul; dor; dorințe; dragostea; dulce; dumnezeiesc; dumnezeire; Egipt; el; emoții; enigmă; eveniment; excelentă; nu există; extraordinar; extraordinară; fantezie; fantomă; faptă; Far Alexandria; feerie; forță; frumusețe; grandoare; graniță; haos; Hristos; iluzie; Iisus Hristos; izvor; încredere; îndeplinire; întîmplător; înviat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ce suportă un set de legi, decizii, norme impuse arbitrar. Capul regelui necesită o societate civilă globală, dincolo de arbitrariul decizional al factorului politic. Să privim istoric la această societate cu și de civili. A existat o societate civilă în spațiul Creștinătății, acea societate a cărturarilor și a vorbitorilor de limbă latină, începând cu secolul al XVII-lea. Procesul epistemic și istoric al formării limbilor naționale "a parcelat" societas civilis latină 129 în grupuri umane cu limbi și culturi diferențiate ideologic, izolate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în aură romantică, înzestrat cu calități excepționale. Din rațiuni diplomatice se căsătorește cu Maria de Mangop; are iscoade care-l informează despre intențiile dușmanilor. Având calități morale deosebite (patriotism, înțelepciune, demnitate, voință, curaj, geniu, strategie), gândește și acționează pentru cauza creștinătății. După victoria de la Vaslui, trimite scrisori tuturor crailor și domnilor, precizând: "i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul săbiei", convins că Moldova "această poartă a creștinătății" trebuie apărată. Era iubit
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și acționează pentru cauza creștinătății. După victoria de la Vaslui, trimite scrisori tuturor crailor și domnilor, precizând: "i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul săbiei", convins că Moldova "această poartă a creștinătății" trebuie apărată. Era iubit de mulțime, așteptat cu emoție, adorat între realitate, mit și legendă, privit în manieră hiperbolică: " Deși scund la statură, cei dinaintea sa, opriți la zece pași, păreau că se uită la el de jos în sus
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
uscată, avea în ea lumina duhovnicească care-i înfrumuseța mai ales ochii și fruntea înaltă". Fiind devotat domnitorului, îl admiră și-l sfătuiește să-și ridice boierime nouă și să-și instruiască ostașii, deoarece el este destinat să aducă mântuirea creștinătății. Amfilohie Șendrea îi spune domnitorului despre un schivnic cu barba până la genunchi, care era clarvăzător și conducea o rețea de călugări, adevărați spioni. Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă e un roman tradițional, care acordă importanță
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
știindu-se parte din economia acestuia, fie și o parte mereu frustrată prin chiar poziția ei marginală. N-au făcut românii, secole în șir, de strajă la frontiera cea mai amenințată a Europei? Au fost și numiți, cândva, "poartă a creștinătății", zid, "sarai", bastion, "propugnaculum". Cruciați târzii, ei n-au mai putut înfrunta de la un timp colosul islamic și s-au supus, nu fără a-ți asigura o certă autonomie și nu fără a reproșa deschis puterilor europene lipsa de implicare
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
considerat și un teoretician omiletic prin referirile la predică și predicator din Tratatul despre preoție și Omilia despre predică. Omiliile, sau predicile tălmăcitoare ale cuvântului dumnezeiesc al Sfintei Scripturi, rostite de Sfântul Ioan Gură de Aur și rămase pentru eternitate creștinătății, constituie adevărate comori de lumină ale Ortodoxiei. Hrisostom are tot ceea ce îi trebuie pentru a reuși în slujirea sa: o credință profundă, un zel devorant, o elocință în același timp caldă și familiară, îmbogățită cu cele mai frumoase flori ale
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
atribuit doar episcopului de Ravena, Petru Hrisologul (Cuvânt de Aur, născut în anul 380 și chemat la Domnul în 450). Dacă Răsăritul l-a considerat ca Mare Dascăl al lumii, Apusul l-a apreciat ca cel mai mare predicator al creștinătății universale. Sfântul Ioan Hrisostom rămâne pentru posteritate prințul oratorilor creștini, unicul rege în această privință și un neîntrecut model al predicatorului creștin din toate timpurile. Asist.drd. Liviu Petcu
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Frances Young, Lewis Ayres, Andrew Louth, Cambridge University Press, 2004, p. 289. footnote> . Cei trei Capadocieni reprezintă „o splendidă constelație pe firmamentul Bisericii din Capadocia. S-a spus că, în această trinitate, sunt concentrate toate razele acelei strălucite epoci a creștinătății”<footnote Otto Bardenhewer, Patrology: the Lives and Works of the Fathers of the Church, translated from the second edition by Thomas J. Shahan, Freiburg im Breisgau & St. Louis: B. Herder, 1908, p. 274. footnote>. Patrologul Johannes Quasten, în manualul său
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]