107,545 matches
-
mai puțin pe placul nostru pur și simplu n-ar fi existat. - Spuneți-mi acum... Unele dintre tendințele imagologice își propun ca miză - politică, să spunem - deconstruirea unor stereotipuri. - Așa este și pe bună dreptate. - Credeți că lucrarea dumneavoastră a creat o imagine mai obiectivă a românului, a arătat una mai obiectivă? - Care este imaginea obiectivă? Există așa ceva? Nu se poate spune care este “caracterul” unui popor, mai întîi fiindcă poporul român, ca și orice alt popor, nu are o natură
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
și prin minimalizare familiar-afectivă (amărîți). Ca orice eufemism, defavorizat ajunge cu timpul să intre în aproape toate sintagmele termenului substituit: „s-a triplat ajutorul acordat familiilor defavorizate pentru energia termică” (I.M., discurs în CD, 30.09.2003); „iată că se creează resurse bugetare pentru a veni și în sprijinul celor mulți și defavorizați ” (id.). Pe cît de nemarcat este defavorizat, pe atît exploatează tocmai zona afectivă termenul amărîți, care pare să se bucure de o mare popularitate, apărînd frecvent în presă
Sărac, defavorizat, amărît... (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13263_a_14588]
-
de fapt semnalul unui eșec pentru clasa politică. Și, ca să ne trezim, un eșec pentru noi toți. Un deceniu și jumătate n-am putut propune alții mai buni. Nu i-am putut bloca în nici un fel pe neaveniți. Nu am creat un sistem care să apere țara de impostori. Nu am creat nici un mecanism care să răspundă nevoilor celor mulți.” Tristă și lucidă concluzie! Tot Evenimentul zilei ne anunță că anul trecut Bulgaria a avut de trei ori mai mulți turiști
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
trezim, un eșec pentru noi toți. Un deceniu și jumătate n-am putut propune alții mai buni. Nu i-am putut bloca în nici un fel pe neaveniți. Nu am creat un sistem care să apere țara de impostori. Nu am creat nici un mecanism care să răspundă nevoilor celor mulți.” Tristă și lucidă concluzie! Tot Evenimentul zilei ne anunță că anul trecut Bulgaria a avut de trei ori mai mulți turiști decît România. Potrivit BULINEI ROȘII succesul bulgarilor s-ar datora faptului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
orice tentație a parteneriatului mărunt și a privirii joase. Bună cunoscătoare a artei europene și universale, cu o solidă cultură literară, filosofică și estetică, dar implicată profund și în arta românescă, în special în cea interbelică, Amelia Pavel și-a creat, pornind poate tocmai de la acest spațiu al diversității, un mod de a evalua și de a judeca generos, fără pusee voluntariste și fără nici cea mai palidă prejudecată. Privind lucrurile ca un profesionist cu un îndelungat exercițiu și cu o
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
alături de Mircea Eliade și Mihail Sebastian. El notează că scrie zilnic, publicând chiar două și trei articole într-un număr. Trăia în mijlocul unei redacții de mare efervescență intelectuală, patronată firește de Nae Ionescu, cel ce avea meritul de a fi creat o echipă, și să adăugăm, nu oarecare. Ion Călugăru ia masa deseori cu directorul, dar suspicios din fire, crede că acesta nu-l poate suferi. Portretul pe care i-l desenează, așa cum observă Cornelia Ștefănescu, e unul destul de negativ, spre deosebire de
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
colaboratori sau foști studenți. În 1937, îi apărea plin de ambiție și vanitos. În 1949, revine mai pe larg: „... inteligent și sofist, logic și puțin nebun...” „Cu calități mari, dar dominat de pofte care îi strivesc calitățile. Nu el a creat antisemitismul din ultimii ani?” Cu toate acestea, ca și colegii lui evrei (M. Sebastian) e și el copleșit până la urmă de personalitatea strălucitului profesor și director de gazetă. Autoarea Traiectoriilor îl caracterizează pe Ion Călugăru ca fiind exclusivist, complexat, caustic
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
convinsă printr-un discurs, ori a fost învinsă de dorință. Ea n-a fost vinovată pentru că a fost victima unor forțe superioare, pe care nu le-a putut stăpâni. Discursul epidictic, o formă de laudă publică, era în stare să creeze convingeri. Adânc cugetător, tocmai pentru că era format în lumina cărții latine, Miron Costin trăia nostalgia antichității „cea plină de spirit”, atunci când pronunța discursuri în speranța civilizării manierelor de la curtea domnească moldavă. Spre a confirma urma lecturilor sale ne-am întors
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
accidentele unei lumi “amăgitoare”. Naivul e calea către fundațiile omului. Artistul naiv temperează subiectivitatea pentru a obține perfecția senină a materiilor șlefuite de natură zeci de ani. Acesta era visul lui Brâncuși. Acesta e visul lui Brook. Unul vrea să creeze sculpturi, celălalt spectacole “pe care să le putem percepe dintr-o singură privire” și înțelege “fără a se servi de ajutorul limbii”. Între afirmație și dispariție Pentru Brook, teatrul se distinge de viață prin diferența de concentrare. “Dacă există o
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
aș înființa o instituție de valorificare a talentului literar din România. Există deja diverse instituții care fac asta - redacții, edituri, Uniunea Scriitorilor, Ministerul Culturii etc. -, dar o fac parțial, nesistematic, tangențial, implicit, tendențios sau ineficient, de la caz la caz. Instituția creată de mine s-ar ocupa exclusiv de valorificarea talentului literar. Aș trata talentul literar ca pe una din resursele naturale ale țării. Ceea ce înseamnă că l-aș demitologiza și l-aș exploata rece și nemilos. Aș avea, în această ipostază
Dacă aș avea un milion de dolari by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13276_a_14601]
-
acestea nu au deloc de-a face cu problema, reală și serioasă, așa cum am semnalat-o și eu în multiple rânduri, a antisemitismului în România. La mijloc e doar încercarea iresponsabilă a unor funcționari de a semăna confuzie, de a crea tensiuni, de a mânji persoane și de a surpa reputații cu unicul scop de-a mai palma o finanțare. Pentru ei, un Vadim e vital precum aerul. Mi-e perfect egal dacă d-nii Katz-Florian au să mă răstignească în post-it-urile
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
prezentăm cititorilor, Aaron Greidinger apare tulburat de această hotărâre (pe care o va duce totuși la îndeplinire) și de dificultăți profesionale, între care, mai ales, eșecul unei piese scrise pentru Betty Slonim. La starea lui depresivă contribuie mult atmosfera apăsătoare creată de amenințarea invadării Poloniei de către Germania hitleristă și de presimțirea Holocaustului. Versiunea românească a romanului Șoșa va apărea în curînd la Editura Hasefer. Oberchelnerul alergă în întâmpinarea noastră și ne conduse în nișa unde Sam și Betty luau masa ori de câte ori
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
enciclopedie la fel de fictivă (ficțiune de gradul doi) care invadează realul pământean. „Și lumea toată va fi Tlön”, căci ficțiunea generează realul. Povestirea face legătura cu a doua temă esențială a creației lui Borges: lumea ca bibliotecă. Pe această planetă fictivă, creată după chipul și asemănarea autorului, „subiectul cunoașterii e unul și etern”, deci literatura nu poate avea decât „un subiect unic” cu „infinite variații”, mai mult, „cu toate permutările imaginabile”, așa cum apare, de data aceasta, în Biblioteca Babel. Astfel, autorul își
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
ficționar într-o lume ce-și ascunde sub straturile de reprezentări, metafore și mituri realitatea intimă. Niște falsuri cu pretenții de sens. Dacă acceptăm existența unui Creator, atunci conceptul trebuie resemantizat. Creatorul ca ficționar de la gradul 2 în sus, care creează mituri după mituri, care rescrie cópii după cópii, căci instrumentele pe care le are la îndemână: arta, limbajul, știința nu sunt altceva decât simboluri variate nu din realitate, ci din reprezentările alegorice așezate ca niște măști peste o lume și
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
în același loc sub semnătura sa, intitulat semnificativ Aviograma, nu era mai cuminte: adresându-se “cetitorului”, îi cerea să-și “deparaziteze creierul”, pentru a lichida un trecut de lecturi conformiste și convenționale; proclama apoi categoric că “artistul nu imită artistul creează linia cuvântul culoarea pe care n-o găsești în dicționar”, califica disprețuitor “gramatica logica sentimentalismul ca agățătoare de rufe” și cerea imperativ “să vie sângerarea cuvântului metalic lepădarea formulelor purgative”, promițând chiar, nu fără accente patetice, că atunci “cînd formulă
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
dorea adus la zi, adică în sincronie cu pulsul epocii mașiniste și ritmurile ei mecanice, în opoziție însă cu aceeași gramatică și logică nu de mult ironizate: “Creatorul nou a dărâmat deci și regulile cunoscute ale gramaticii. Imaginea nouă a creat și o construcție nouă. Și cât de admirabile imagini rezultă uneori din o greșeală de gramatică” - scria el într-un articol de referință, intitulat chiar Gramatică (în “Punct”, nr. 6-7, 1925). Jurând, atunci, pe doctrina constructivistă ilustrată în artele plastice
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
între parte și întreg. Între un întreg infinit ca forță de proliferare, ce trece dincolo de constrîngerile fizice ale pînzei, și o parte ea însăși mărturie a întregului prin bogăția sugestiilor coagulate pe un spațiu determinat. Asemenea lui Arcimboldo, Georgeta Năpăruș creează metonimii plastice și redefinește noțiunile în cîmpul imaginarului. Eposul ei, atît de confortabil și de generos la prima vedere, este, în profunzimea lui, o încercare patetică de a salva pluridimensionalitatea unei lumi subminate implacabil de ignoranță și amenințate permanent de
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
cea liric sociologizantă a lui François Ruy-Vidal și cea ludico-exuberantă a lui Prévert pentru același Degețel, neuitînd nici Autobiografia lui Degețel de Martin Wincler, care joacă pe omofonia cuvîntului din original (avînd sensul de “deget” și “a crește”) pentru a crea un Degețel paradoxal, care crește prea mult, dar într-un climat sumbru, de complot și crimă, într-un cuib de feministe extremiste (căpcăune la figurat), ceea ce îl împinge la o căutare îndelungată a unui adevărat acasă. Iată, așadar, că poveștile
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
țară ca a noastră e de preferat integrarea în UE cît mai rapidă, fiindcă scrie editorialistul: “Situația României e atît de dezastruoasă încît integrarea în UE este pozitivă și va aduce beneficii, iar o integrare în ritm cît mai rapid creează o presiune instituțională și politică imensă, mult mai puternică decît determinarea actorilor politici interni de a face reformă și a aduce prosperitatea cetățenilor acestei țări”. Dar nu uită să adauge Dan Pavel: “Asta nu înseamnă că indivizii trebuie să renunțe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
și nici nu vreau pînă la coadă, pentru că trebuie mers și văzut, despre valurile inepuizabile de situații comice, parodice care se revarsă frenetic din imaginația lui Alexandru Dabija, sensibilă profund la cuvînt, la funcția lui. Și nici despre o lume creată din obiecte, într-o absență inspirată a decorului. Obiectele și lumina nasc cel mai potrivit decor pentru această feerie în termenii lui “azi”. Ca un fel de Harry Potter. Și nici despre contrapunct, despre pledoaria neașteptată a unui ciudat și
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
ai inspectorilor - care, gîndindu-se mai bine, s-au temut cu toții că li s-ar fi putut micșora veniturile. Totuși, o proclamație generală emisă de rege, care a instituit un statu quo în această privință, a domolit toate neliniștile și a creat o loialitate înfocată în rîndul concesionarilor. În aceeași perioadă, Ministerul pentru Monumentele Naționale i-a remis regelui o factură în valoare de trei sute de mii de franci - suma cheltuită cînd prințesa Clotilde nu numai că a pus în funcțiune jocurile
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
Coroana în sine era o problemă, dat fiind că nu exista. Totuși, Van Cleef și Arpels, Harry Windston și cei la Tiffany’s și-au sondat resursele, și-au pus la bătaie pietrele prețioase și și-au mobilizat giuvaiergii ca să creeze o diademă înaltă de aproape un metru și atît de plină de nestemate, încît a fost nevoie de instalarea unui suport în spatele tronului, fiindcă altminteri greutatea obiectului i-ar fi frînt gîtul monarhului. Coroana a fost dusă de patru preoți
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
i-ar fi frînt gîtul monarhului. Coroana a fost dusă de patru preoți, iar după încoronare, cînd a fost desfăcută și fiecare piatră prețioasă a fost atestată corespunzător, a fost vîndută cu douăsprezece milioane de dolari, iar firmele care o creaseră au primit dreptul de a etala blazonul regal și de a se intitula „Producătorii de coroane ai regelui Franței”. Dincolo de chestiunile referitoare la stat, finanțe, relațiile internaționale și protocol, trecerea de la republică la monarhie presupunea o mie de detalii care
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
fi rege al Franței fără să ai o amantă care să-ți înveselească supușii prin extravaganțele comise și prin fermecătoarea ei capacitate de a nu fi cîtuși de puțin demnă de încredere, faci o mare greșeală. - Dar amantele regilor au creat aproape invariabil probleme poporului. - Bineînțeles, băiete. Bineînțeles, nici nu s-ar putea altfel. Oare astronomia te-a făcut să nu mai ai simțul măsurii și să uiți lecțiile istoriei? - O să-mi fac rost de-un ministru, spuse Pépin îndîrjit. Asta
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
evidente. În vara anului 1861 fiind la Vîlcele, lângă Brașov, unde se aflau și câțiva dintre vechii săi prieteni, scriitori din Țara Românească, abia îl făceau să vorbească câte ceva1. Pentru a-l convinge că poate să scrie și să creeze, Bariț care dispunea de o subvenție din partea Comitetului Scarlat Rosetti, îi propune să traducă operele lui Tacitus. Poetul se apucă de lucru și tălmăcirea înaintează încurajator, dar pentru traducerea din Suetonius și Iordanes cere o prelungire a termenului de predare
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]