4,763 matches
-
auzeau, fie că aveau căștile în urechi, fie că-i împiedicau distanțele?! Când sosise toamna?! Când începuse școala?! Ceilalți călători tăceau, înghițindu-și pseudo-indiferenți obida, agresați de sunetele guturale scoase de băieții cu părul dat cu gel ca să aducă a creastă de cocoș ori de stridențele tinerelor machiate neinspirat, dând peste cap pleoape cu gene exagerat îngroșate de rimel, scoțând printre chicoteli câte un ce zici, fată? ca odinioară la banlieu! Grosieria lor te silea să recunoști, în limbaj de lemn
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
o știai? Nu-ți mai simt zborul Nu te mai simt, nu-ți mai simt zborul, Infinite tăceri alungă și dorul. Nu te mai citesc fără cuvinte Și timpul parcă mă minte. Te chem și nu m-auzi în vise, Creste de noi neatinse, Zăgazuri, triste zăgazuri de dor, Fluturi fără aripi ce mor. Cocori ce duc speranțele cu ei, Plâng ploi, alungă-le de vrei. Referință Bibliografică: Iubire / Adriana Tomoni : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1150, Anul IV, 23
IUBIRE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362547_a_363876]
-
las să facă tot ce îi place. În nicio clipă nu îi voi cere să fie blândă sau să-mi dea pace. Văd unde duce cărarea asta pe care merg tot mai greu de o vreme, care se-nfundă până la creasta ce nu-ncetează să mă tot cheme. Însă nu șovăi,merg înainte sperînd că poate tot voi învinge, atâta vreme cât din cuvinte ninge și plouă,plouă și ninge. 29 ianuarie 2017 Anatol Covali Referință Bibliografică: Merg înainte / Anatol Covali : Confluențe Literare
MERG ÎNAINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361056_a_362385]
-
bine dacă ne-am află mai aproape unii de ceilalți. - Te rog să ne prezinți diferențele dintre Statele Unite și Nouă Zeelandă. Prin ce se deosebesc cele două țări? - Nouă Zeelandă este o țară foarte frumoasă, cu plaje aurii, munți cu crestele acoperite de zăpadă, păduri exuberante și ape limpezi. Populația nu depășește patru milioane de locuitori și cred că unul din cele mai bune lucruri care ne caracterizează, ca zeelandezi, este acela că suntem relaxați și avem un simț al umorului
DIN NOUA ZEELANDA IN ARIZONA. INTERVIU CU ELSA EASTON DESPRE COMPATIBILITATI SI DIFERENTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361194_a_362523]
-
și unde am stat. Cât de mult mi-aș fi dorit să fi trăit într-o lume a luminii și a zâmbetului, să fi avut puterea înălțării păsării spre înaltul celest și goana calului în șesul teluric sau saltul peste crestele munților al caprelor negre, care să mă facă nevăzut în căutările aprige ale destinului. M-aș fi pierdut într-o lume a ideilor scrise, a năzuințelor și a fricii de a trăda arta. Mi-am dorit un puțin material, cât
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
nori , Verbele de bine îmi erau drog Când adjectivele se-așternuseră covor în zori. Cineva Sus m-a trimis în cuvinte, în înalturi ca un zmeu din poveste. De atunci rătăcesc și caut un Părinte, așezat pe-un fotoliu dincolo de creste. Încă aștept fulgerul să-mi dea de veste... Hristos a Înviat! Se aprinde-n inimă lumina Coborând în noi de Sus. Când sevele înverzesc tulpina Înviază-n suflete Iisus! Cântă pădurea-n mierle, prin copaci, Înseninând cerul spre apus De parcă
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360851_a_362180]
-
ale domnului Delavrancea: „De-a stânga Râului Doamnei, rasna de satul Domnești, se vede o casă albă ca laptele, cu ferestrele încondeiate cu roșu și albastru. Pervazurile ușei, curate ca un pahar; prispa din față, lipită cu pământ galben; pe creasta casei, de-o parte și de alta, scârțâie la fitece bătaie de vânt, două limbi de tinichea, așezate pe două goange cât gâgâlicea. Curtea, îngrădită cu nuiele de alun; hambar de fag, obor de vite și grajd pus la pământ
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
ambele părți a spațiului defrișat de copaci se întindea pădurea deasă de conifere printre care își arăta măreția și stejarii sau fagii. La baza pădurii pe ambele părți muntele începea să coboare. Acest platou în coborâre era de fapt o creastă de munte golită de copaci. Pe ea se făcea și alimentarea cu cele necesare cabanei Gârbova, alimente sau alte lucruri necesare nevoilor traiului pe munte. Mergând agale, Tudor o abordă pe partenera sa de coborâre: - Ana, nu te supăra, dar
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
un ochi pe față un ochi pe dos, mereu, haina timpului. toamna ruginie, lumină rece, pe drum bătătorit. bântuit de furtuni, suflet-poezie, fulger în dar. ciocârlie-tril, dimineață de vară, muntele-cântec. pârtie de brazi, verdele suind voios vârfuri amare. mângâierea ta crestele munților în plecăciune depărtările inimă călătoare clipă fugară Referință Bibliografică: Gânduri in haiku / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 237, Anul I, 25 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioana Voicilă Dobre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
GÂNDURI IN HAIKU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360934_a_362263]
-
ce străluminează, odihnește și bucură iubitorii frumosului și armoniei. Această televiziune așterne în fața pașilor banchize de flori de câmp, văpăi albastre de râuri, larga și melancolica deltă cu pajiști acvatice de nuferi, vasta, frământata pânză bleumarin a Mării Negre, răcoarea umbrei crestelor de munți și crepuscule de lampadare astrale...! Toate acestea, în smaragde de cântece folclorice pe care TVH le retrezește într-o nouă stare de spirit, într-o viață de spectacol și emisie estetizată în armonia cântecului, în chipul cel mai
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
din 30 iulie 2013 Toate Articolele Autorului E un dar de la Dumnezeu, Un dar simplu și neprețuit. Ești gingaș precum un crin Și nemărginit ca Infinitul. Ești fluier Din salcie născut, Fluier al cărui cântec Poartă dorurile inimii tale Peste creste de munte și peste văi. Inima ta Se risipește în revărsări de cântec Și-n pulberi de culori dumnezeiești. Doamne, Nenumărate sunt darurile Tale... Tu ești penelul, tu și culoare, Preafrumosul și sublimul Se nasc din ele. Cântecele tale te-
VIAŢA TA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364213_a_365542]
-
a curge nestânjenită de gânduri, prin trupul încolăcit în jurul durerilor uneori firești, alteori surprinzătoare noduri din energii neștiute, în care mă rătăcesc adeseori când las garda iubirii pe pământul reavăn de ură, de falsitate, de indiferență. Aud zbaterea câmpiilor, zbaterea crestelor și mă cutremur scurt, gândind la ceea ce putea să fie spațiul geometriilor plane. Probabil că va ninge mult, probabil că niciun punct accentuat până acum nu se va mai vedea, poate că...nimicul se va fi învelit tot în alb
POVESTE O VESTE POVEŞTI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363171_a_364500]
-
Ne-nșeală viața-ntruna cu tertipul Că fericirea nu stă sub zăbrele, Lumina nu e-nchisă-n jaluzele, Iar dragostea rămâne arhetipul. Dar ce model pot fi toate aceste Sau ce măsură pusă în tipare, Când valurile-și domolesc din creste Și-n spuma lor figura ta dispare ? Șoptește marea, briza-mi dă de veste. E vocea ta sau numai mi se pare ? (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: ARHETIP / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2035, Anul
ARHETIP de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368411_a_369740]
-
moartea. „La început, Cuvântul a fost/ și cuvântul s-a luminat în Om.” Odată cu această iluminare, omul a fost plasat pe o treaptă superioară a conștiinței, a judecății și a moralității. Cu ajutorul cuvintelor, gândurile neexprimate, asemenea unor ape line, furtuni, creste, prăpăstii, au căpătat formă și au putut să-și strige grandoarea și speranța. Și iată ce ne mărturisește poeta Irina Lucia Mihalca: „Cuvintele au început să zboare/ spre cer și înspre soare.” După ce au înțeles „jocul”, în lumina aspră a
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
Biciuie-amintirea, biciuie întruna, Strâng la piept albumul, întețind furtuna; În desiș de simțuri, chipuri se-nfiripă, Zâmbete menite să dispară-n pripă. Pragul casei cheamă, clanța ușii plânge, Teama îmi golește venele de sânge Și-n tăcerea nopții, pe albite creste, Duhul iernii scrie ultimă poveste. Referință Bibliografică: ÎN TÂMPLE-MI CURG ANII / Georgeta Muscă Oană : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1813, Anul V, 18 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Georgeta Muscă Oană : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎN TÂMPLE-MI CURG ANII de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368552_a_369881]
-
aici poți privi latura de sud și de est a castelului, poți zări grădina de trandafiri, magnoliile, Capela „Stella Maris”, vârful stâncilor terasate, acoperite de arbori și arbuști verzi, vila „Săgeata albastră”, care se ridică mândră, albă și luminoasă pe creasta cea mai înaltă și copacul care alături de ea zvâcnește din stâncă înalt și dominator, dornic să lege cerul și pământul. În partea dinspre răsărit vecin cu marea în care parcă ar vrea să coboare se înalță protectoare o stâncă albă
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
graiul românesc./ Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt/ Clădit și-n piatră și-n cuvânt./ Cuvântul românesc, rostit/ În slujbe de altar sfințit/ Prin nobili ctitori, mari bărbați,/ Eroii noștri legendari,/ Semeți, viteji, cu brațe tari,/ Încununați/ Cu creste de Carpați!”... Iar, ca om care ați dat dovada răspunderii ce V-a făcut să demisionați din ambele înalte funcții guvernamentale pentru a candida la cea supremă, de prim și mare fiu al României, ales în fruntea patriei noastre străbune
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]
-
graiul românesc./ Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt / Clădit și-n piatră și-n cuvânt. / Cuvântul românesc, rostit / În slujbe de altar sfințit / Prin nobili ctitori, mari bărbați, / Eroii noștri legendari, / Semeți, viteji, cu brațe tari, / Încununați / Cu creste de Carpați!”... Iar, ca om care ați dat dovada răspunderii ce V-a făcut să demisionați din ambele înalte funcții guvernamentale pentru a candida la cea supremă, de prim și mare fiu al României, ales în fruntea patriei noastre străbune
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
SCENA DE LA "TĂNASE" ÎNRÂUREȘTE VIAȚA Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1455 din 25 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Culisele teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București sunt domeniul guvernat de un veac, de trăiri pe care numai crestele munților le știu, la atingerea lor de umărul cerului! Într-o seară de decembrie, cândva, nu demult nici de curând ci din timp nedatat, nedeterminat, în care crezusem fără a-l trăi vreodată, am fost martor ca puiul orfan cuibărit
SCENA DE LA TĂNASE ÎNRÂUREŞTE VIAŢA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367900_a_369229]
-
patimă la porți Că ți-ai fi pierdut cărarea și-a căzut pradă la hoți; Treci de pe un rug pe altul. După tine vin și eu. Nu mă vezi că-s îmbrăcată cu veșminte de ateu?! Te zăresc flămând pe creste. Câtă secetă-ai cosit! Mi-am umplut cu tine brațul și-amândoi am pribegit. Am avut grijă să curăț ierburile dinspre nord, Habar n-ai că sunt fantoma ce te-așteaptă-n primul rod. Câteodată plimbi pădurea prin legenda-ntunecată, Lângă ea
IUBITUL CE MĂ APĂRĂ DE FRIG de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368013_a_369342]
-
praguri, piatră de fundație la case, grajduri, garduri la curți și grădini, etc. Mai la deal, pe aceeași direcție de mers - suntem în regiunea piemonteză a Sierrei Nevada, munții care domină vestul Californiei nordice dar și centrale și-și epuizează crestele maiestuoase care fac hotarul dinspre vest al Californiei cu Arizona și Nevada până în apropierea Deșertului Mojave și însoțind-se braț la braț pe stânga lor cu vestita Vale a Morții (Death Valey) din sud-estul californian. Întreaga zonă este administrată de
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
Vântul crescuse în intensitate. Stropii de apă sărată ne biciuiau fețele. Nu prinsesem mai mult de 3-4 kilograme de pește și abia era ora nouă. Sub barcă se deschidea hăul când talazurile se repezeau asupra noastră. Când ne ridicau pe creastă, când ne scufundau în abisul mării. Deja au ajuns aproape la doi metri înălțime, însă erau largi. Când vedeam bărcile din jurul nostru deasupra valurilor, când dispăreau, parcă înghițite de hău. Cum aveam de tras la rame peste doi kilometri până la
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367403_a_368732]
-
eroice și nesemnate, și le plantează în urechile fabricanților de cuvinte și fapte la comandă. E vesel sau trist arlechinul din colțul străzii sau de la chioșcul cu ziare? Câinii latră în limbajul universal la stelele de pe frontispiciul hotelurilor și de pe creasta zării, pe motiv că un nor gazos de radon filantrop își cheamă arhitecții adâncurilor să întoarcă pământul pe dos fără să aleagă oamenii de rang de oamenii fără de rang, dar să-i premieze pe unii cu o gură de aer
MEDALION MARIN SORESCU (29.02.1936-08.12.1996) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367425_a_368754]
-
albastre iluzii Nisipul arzând sub pășirea-mi aridă Clepsidrele umple cu-atâtea confuzii Iar trecerea clipei e-acum insipidă. Cioburi de vise sub lacrimi de raze Răsfrânte pe ape și-n sfere de foc Ascund menestrelul vrăjit de Zaraze Și creste de valuri spre lume-și fac loc Lovind fără milă-ntr-un vuiet sălbatic De mare nebună și gemete surde Alungă speranțe pe-un mal singuratic Cu gânduri-cenușă în liniști absurde... Limassol, Cyprus 21 iulie, 2011 Referință Bibliografică: Cenușă de
CENUŞĂ DE GÂNDURI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366834_a_368163]
-
nu mai poată fi rînnodat. Probabil asta este în funcție și de cum „se va scula cocoșul”. În dimineața asta a dezamăgit total pentru că nu a fost atât de matinal (am să vorbesc cu vecinul din spate să-l tragă de creastă, cocoșul nu-i al meu!) cum îi este renumele! Dar vorba românului care nu pripășește (doar mai lenevește...), ci se perpelește, niciodată nu este ora prea ... târzie, ca să mai apuci să faci ceva. „Aflatul în treabă” tocmai de o asemenea
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]