1,315 matches
-
a orașului natal prin personalități, străzi, parcuri, lăcașe de cultură), Lucrezzia Karrnabat (Capri: insulă de aur), Mihail Șerban (Vis). Sub pseudonimul George Lotru, George Lesnea traduce din Serghei Esenin și din poetul polonez Titus Czyzenski. În primul număr Ionel Teodoreanu creionează un portret sentimental al lui Mihail Sadoveanu, în care este rememorată cunoștința cu marele prozator, dar și cu G. Ibrăileanu și cu G. Topîrceanu, petrecută la îndemnul și în casa lui Demostene Botez, unde revista „Însemnări literare” își stabilise efemer
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
manieră autenticistă, rămâne, prin detalii și precizie, prea strâns legată de extraliterar, având aerul reconstituirilor sau al reportajului gazetăresc. Personajele trăiesc exclusiv în umbra manifestărilor exterioare, într-o lume a conveniențelor, a imaginii celorlalți, iar analiza comportamentistă nu reușește să creioneze psihologii viabile. Poate singura izbândă este atmosfera specifică mediului profesional al medicilor, restituită într-o optică pesimist-caricaturală, amintind de invidia și ura care macină lumea lui L.-F. Céline, departe însă de umorul negru al scriitorului francez și într-un
ZAVERGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
decenii, din 1913 până în 1945, acoperă ariile tematice fundamentale ale jurnalisticii românești din epocă, de la cronica literară și culturală la militantismul politic și de la manifestul artistic incendiar la reportajul monden. Scriitorul a început prin a face cronică literară la „Rampa”, creionând, într-un stil viguros și percutant, fundalul literelor române ale începutului de secol ca spațiu de receptare și gestație a celor mai noi idei ivite în cultura europeană. Astfel, într-un articol din 1913 atrage atenția asupra multiplelor fațete ale
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
unei iubiri amplificate în contextul pregătirilor de război, cu alt conținut și altă desfășurare decât cea prezentă mai târziu la Camil Petrescu în Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război. În roman se discută filosofie, se cimentează prietenii, se creionează tablouri idilice și scene mondene. O secvență aventuroasă - trecerea Dunării noaptea, cu lotci, în misiune de recunoaștere - e preludiul contracarării erosului prin tragic. Comăneșteanu, Milescu și maiorul Șonțu participă la atacul asupra redutei Grivița și își pierd viața. Moartea lui
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
a lui S. îi corespund coordonate la fel de obișnuite pentru activitatea sa literară. În noiembrie 1935-octombrie 1936 scoate la Mediaș, împreună cu poetul Gheorghe Munteanu, revista ,,Darul”. Editorialul îi exprimă crezul cu privire la sentimentul național, cantonat cam desuet într-un ,,pașoptism” declarativ. Publicistul creionează portretul scriitorului ,,din provincie”, dezavantajat de poziția geografică și de inaccesibilitatea la viața culturală bucureșteană. Transplantat destul de timpuriu în Transilvania, S. rămâne veșnicul nostalgic al Bucovinei natale, imaginea codrilor și poveștile de aici intrând cu prisosință în versuri, puțin diferite
SUCEVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
concepe, pregăti sau prevedea rezultatele unei acțiuni rezultatele expertizelor medico-legale psihiatrice au fost: Cu discernămÎnt 42 73,68% FĂră discernămÎnt 12 21,05% DiscernămÎnt diminuat 3 5,26% În loc de concluzii, pe baza datelor furnizate de acest studiu am Încercat să creionăm cîteva din trăsĂturile care definesc oligofrenul care comite acte de agresiune. Este vorba de un oligofren gr.I, de sex masculin, cu vîrsta cuprinsă Între 18-30 ani, neșcolarizat sau absolvent de 4 clase primare, necăsĂtorit, fărĂ ocupație (sau cei din
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
protestul lui John Dewey din The Child and the Curriculum (1902): un pamflet care, practic, a dat naștere gândirii curriculare moderne și științei curriculumului. Atmosfera pedagogică nu corespundea deloc cu cea economică și politică. Pe acestea din urmă le-am creionat deja în paragraful anterior. Impulsul polemic al lui Dewey a dat roade în 1918, când Bobbitt a publicat primul model curricular autentic științific. Îl redăm, în continuare, sintetic, alături de alte modele importante ale perioadei antebelice. Sunt modele cu adevărat moderne
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se străduia să identifice „trebuințele umane” pentru a schița „curriculumul anilor 2000”. „Umanismul” său era un -ism general; Shane pare a avea în vedere un „Om” abstract care va trebui să supraviețuiască în secolul XXI; de aceea se străduia să creioneze un curriculum to serve persons of all ages („un curriculum care să servească persoanelor de orice vârstă)41. Astăzi, putem constata, „pe viu”, că „Omul secolului XXI”, preconizat de el, nu seamănă decât vag cu locuitorii concreți ai „satului global
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
79. Critici precum Aggleton (1987)80 și Whitty (1985)81 descriseseră o teorie a rezistenței care avansa conceptul de gramatică a provocării (grammar of challenge). Aceasta ar fi alcătuită din „contestații” (contestations) și „rezistență” (resistance). În plus, cei doi cercetători creionau și o „teorie a riscului” asumat de „actorii sociali” prin „intenții” și „comportamente sociale” opuse normelor sociale în vigoare. Roman și Christian-Smith (1988) au arătat însă că teoria rezistenței implica, ea însăși, un risc: riscul esențialismului de clasă (risk of
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o premerge, la Moromeții lui Marin Preda și la unele scrieri ale lui Ion Agârbiceanu și Pavel Dan. Memorabile sunt certurile pentru pământ (pentru avere în general) din sânul familiei, precum și tirania „Moșului” asupra copiilor. De altfel, „Moșul” și „Buna”, creionați după chipul real al bunicilor din Ogra ai scriitorului, cu delicatețea și sensibilitatea ivite din dragostea pe care le-o păstra, dar și cu privirea rece, a observatorului imparțial, sunt, poate, personajele cele mai reușite ale cărții. Dacă în romanul
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
bucuria împlinirilor și mai ales continua îndoială privitoare la sensul existenței și la valoarea artei răzbat din aceste pagini emoționante. Demnă de consemnat e în Obraze și măști (1995) suita de portrete ale unor personalități pe care le-a cunoscut, creionate în tonuri alb-negru intense. SCRIERI: Am plecat din sat, Sighișoara, 1938; ed. București, 1957; ed. pref. Dan Grigorescu, București, 1988; Amintiri, cu desene de Valentin Bardu, București, 1941; Poveste cu năluci, București, 1941; Drum spre oameni, Sibiu, 1947; ed. București
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
și papuci, 1933, în colaborare cu Victor Rodan și L. G. Legrel), apoi, în 1936, un volum de reportaj (Constanța), iar în 1938 unul de publicistică, Istoria vieții publice în România, unde sunt trecute în revistă doctrinele politice și e creionat succint modul lor de manifestare în spațiul românesc, lucrarea fiind ilustrată oportun și atrăgător cu reproduceri ale unor caricaturi de presă de la cumpăna veacurilor XIX și XX. Adevăratul debut literar al lui Ș. s-a produs însă în ipostaza de
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
sunt frați, dar mai ales pe aceea atât de labilă a copiilor, deveniți adolescenți, Matei, și sora sa, Regina. În plus, aici, mai marcat poate decât în scrierile anterioare, e pus în evidență și umorul, este exploatat darul de a creiona personaje nu doar prin ceea ce spun, ci și prin modul cum o spun, de multe ori ele individualizându-se tocmai prin coloritul verbal, prin spontaneitate în dialog. SCRIERI: Deschiderea spaniolă, București, 1971; Norda, București, 1979; Catalan, București, 1981; Fiul luminii
RAICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289116_a_290445]
-
uneori la simpla notație, cu miza pe sugestie și pe asocierile de tip simbolist. Proza din Vârsta neuitării (1973) și Punte peste ani (1984), marcat autobiografică, evocă lumea arhaică din zona Rarăului, unde autorul și-a petrecut copilăria și adolescența, creionează portretele părinților și ale fraților, atmosfera școlară de la Câmpulung Moldovenesc, anii studenției la Iași, cu întâmplări și eroi conturați între real și fabulos. SCRIERI: Dezacord, Cernăuți, 1934; Întoarceri în biografia mea, pref. Octav Botez, cu un portret de N. Popa
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
Treboniu (1944). Poezii ale sale sunt incluse în antologiile Primăvara, vara, destinul, Dumnezeu, toamna, iarna (1938), Dragostea văzută de șapte poeți (1939), scoase în aceeași colecție. Mai multe pasteluri, în genere autumnale (Stanțe, Teama, Sfârșit, Final, Umbre), din placheta Versuri, creionează climatul apăsător al unei amărăciuni provocate de nefericiri familiale (moartea tatălui, părăsirea casei părintești), maladii fizice ori nevroze, despărțiri. Versul clasic face loc deseori celui liber, aspirând să capteze duritatea cotidianului, însă glisând mereu în prozaic. Mai ambițios este Țărm
MUNTEANU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
mască a eului liric, care, de altfel, se exprimă și direct („Haiduc m-am vrut pe-a cerului Vlăsie...”, - Îndrăzneața haiducie). Atât motivele, cât și cele două modalități sunt reluate în Poeme cu vin și haiduci, unde un text, Eu, creionează un autoportret („Sunt din Pietrari, un cot de văgăună,/ Nepot al răposatului Coman,/ Rumân pietros și bulgăr de furtună/ Când mirosea ucazul că-i dușman”) și o „artă poetică” („Îmi place versul dur, ca o ghioagă/ S-aud din slove
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
caracterizante și pe o continuă încadrare axiologică. „Dacia literară”. Destinul unei reviste, viața unei epoci literare este un studiu monografic temeinic, în care prospectarea exactă a cadrului istoric se îmbină cu cercetarea temeinică a împrejurărilor socio-culturale. Personalitatea lui Mihail Kogălniceanu, creionată cu acuratețe și pregnanță, are credibilitate și carismă. Programul revistei, cu toate semnificațiile lui, e raportat la realitățile anilor în care periodicul a apărut, dar se urmărește și însemnătatea inițiativei lui Kogălniceanu pentru deceniile postpașoptiste, precum și deschiderile pe care le-
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
din România, foarte activi se dovedesc Eugen Gluck (probleme de istorie și relații reciproce), Mircea Popa (legături culturale și literare), Iulian Negrilă, Gheorghe Șora, Geza Kovacs, Gavril Scridon, Vasile Voia. Victor Iancu ține o „cronică a limbii”, iar Maria Berenyi creionează Portrete române din Ungaria (Petre Mihuțiu, Ioan Popovici-Desseanu, Ilie Mișcuția, George Vasilievici ș.a.). Sunt prezenți și unii scriitori români locali, precum Șt. Oroianu, I. Ivănaș, Ștefan F. Olaru. Se publică o serie de comentarii la cărți recent apărute, se discută
NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288471_a_289800]
-
a început activitatea culturală la „Universul literar”, în care între 1938 și 1943 a semnat o rubrică permanentă dedicată cărții franceze și un foileton de critică literară. Observator profund și lucid al peisajului literar francez contemporan, pe care l-a creionat cu siguranță și finețe analitică, a scris despre majoritatea autorilor francezi de marcă din epocă - André Gide, Paul Valéry, André Maurois, Céline, Roger Martin du Gard, Jean Cocteau, Jules Romains, Jean Giraudoux, Marcel Brion. Cronicile sale, în care erudiția se
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
decât atât, Școala gustiană nu s-ar fi legitimat fără asumarea rolului de factor modernizator al satului și, În același timp, de participant la construirea instituțiilor statului după 1918. Prin urmare, o istorie alternativă a școlii al cărei contur se creionează În ultimii ani trebuie să fie istoria unui fenomen În contextul culturii interbelice. Cercetarea acestei culturi În spiritul noii istorii culturale trebuie să se desfășoare sub impactul sociologiei și antropologiei, astfel ca analiza să nu se mai concentreze exclusiv pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unui efort altminteri nepoetic prin excelență. Înscriindu-se în sfera acelorași preocupări, Mateiu I. Caragiale - un personaj..., lucrare indispensabilă oricărui cercetător al creației mateine, conturează o imagine a scriitorului care concurează, venind dinspre latura documentară, celebrul portret al lui Mateiu creionat de G. Călinescu în Istoria... sa. Rod al efortului de editare a publicisticii eminesciene din cadrul monumentalei ediții inițiate de Perpessicius, În căutarea lui Eminescu gazetarul (1983) reunește studiile introductive ale volumelor IX (1980) și XIV (1983), în care rigoarea documentaristică
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
ea pe cititorul de azi. Îi vine în ajutor mai întâi criteriul de alcătuire a corpusului de texte, care nu este unul valoric, ci în funcție de relevanța în comunicarea scriitorilor cu cititorii din epocă și de miza prozelor în discuție. Cercetătorul creionează astfel poetica prozei antejunimiste, a cărei trăsătură principală - din perspectiva comunicării - este hiperdeterminarea textuală, altfel spus, comunicativitatea excesivă. Demonstrația are un fundament teoretic solid, convocând o bibliografie dominată de nume importante ale naratologiei, teoriei comunicării și semioticii. SCRIERI: În livada
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
important roman al lui P., înfățișează antagonismele sociale, politice, naționale și confesionale manifestate în Transilvania după Unire, dar aspectul de frescă este subordonat unei probleme psihologice privind criza religioasă declanșată într-o conștiință primară. Pe urmele lui Liviu Rebreanu, romancierul creionează cu trăsături sigure un portret de grup al sectei milenariste, în cadrul căruia evidențiază figura lui Maxim Muscă, șeful mișcării. Personaj dostoievskian, acesta oscilează între abjecție și candoare, micime sufletească și extaz, prăbușire și înălțare morală, impunându-și cu forța personalitatea
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
ale genului, K. izbutește să contureze o lume a celor mici plină de sensibilitate și delicatețe. Cealaltă latură a operei sale ține de literatura memorialistică. Fereastra de la Veneția (1983), carte de amintiri din perioada în care autoarea a fost reporter, creionează, folosind tehnica memoriei involuntare, portretele unor figuri celebre ale muzicii și filmului. Vedere din „Parfumerie” (2000) este construită ingenios pe contrastul dintre două „vederi” ale unei străzi bucureștene, Strada Parfumului, luate în două epoci diferite: anii ’30 și sfârșitul anilor
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
Creangă, I.L. Caragiale, V. Alecsandri, A.I. Odobescu, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, O. Goga, I.A. Bassarabescu, V. Voiculescu, Al. Mateevici, D. Iov, Ion Minulescu, G. Topîrceanu, St. O. Iosif, Emil Gârleanu, I. Pillat ș.a. Încursiunile în arta populară tind să creioneze imaginea frumuseților tezaurului folcloric strămoșesc, iar evocările aduc în prim-plan figuri reprezentative ale istoriei și culturii naționale. Mai puțin prezentă în primele numere, literatura originală a diasporei ocupă cu timpul un loc din ce în ce mai însemnat. Alături de versurile și proza Elisabetei
MIORIŢA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288165_a_289494]