728 matches
-
faptei, testarea lor, analizarea și interpretarea rezultatelor obținute și transformarea prin argumentație științifică a acestor rezultate în mijloace de probă relevante. Așadar, în ultimă instanță, valoarea unei probe medicolegale în justiție depinde în totalitate de calitatea ei științifică. Statistica pentru criminologie se ocupă de analiza dovezilor (fluide corporale, amprente, droguri sau medicamente, fragmente de obiecte etc.) lăsate la locul crimei de criminal, victimă sau alte persoane implicate în acest gen de evenimente. Aceste dovezi pot fi ulterior utilizate pentru a acuza
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
pot fi ulterior utilizate pentru a acuza sau exonera o persoană suspectată de crimă, sau doar pentru a aprofunda și rezolva incidentul. În timp, odată cu dezvoltarea tehnologiei, acest aspect a devenit o latură esențială a investigațiilor criminale, în toată lumea. Dar criminologia nu implică numai identificarea dovezilor. La fel de important este să se știe cum au ajuns dovezile la locul crimei, de unde provin și cine le-a lăsat acolo. Aceasă etapă sugerează în mod natural utilizarea statisticii, întrucât la întrebările de mai sus
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
finanțate integral din bugetul de stat A. Institutul Național al Magistraturii 48 B. Centrul de Pregătire și Perfecționare a Grefierilor și a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate 27 C. Serviciul Independent de Protecție și Anticorupție 202 D. Institutul Național de Criminologie 38 ÎI. Instituții publice finanțate din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat A. Institutul Național de Expertize Criminalistice: 54 a) Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice București b) Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj c) Laboratorul Interjudețean de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152116_a_153445]
-
prietenilor de căutare câțiva sâmburi de gând și, mai ales, câteva bune întrebări. 1.1. înțelesuri diferite ale violenței 1.2. Definiții și diferite forme ale violenței 1.3. Violența umană 1.4. Agresivitate și violență 1.5. înțelesul crimei: criminologia 1.6. Violența la nivel de societate: trecut și prezent în România 1.7. Violența în familie 1.8. Violența în comunitate și riscul expunerii copiilor 1.9. Efectul violenței în dezvoltarea umană: copiii și violența 1.10. Neurobiologia emoțiilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a toleranței față de propriile limite și vulnerabilități; 3. filosofia de viață a persoanei se va schimba în sensul unei mai intense aprecieri a fiecărei zi din viață, a unei reorganizări și reașezări a valorilor și priorităților. 1.5. înțelesul crimei: criminologia 1 în vreme ce suntem dotați, ca ființe umane, cu aceleași resorturi energetice care ne împing spre comportamente violente precum și spre cooperare, există mari diferențe de manifestare, de la un individ la altul. Legile aduc însă la un numitor comun manifestările indivizilor, apărând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de crimă violentă, rezultând din interacțiuni violente, se recunosc prin tensiunea confruntării și spaima pe care o induc (Collins, 2009). în caz de crimă, avem însă întotdeauna o încălcare a legii, a regulilor, deci o devianță comportamentală. Studierea comportamentelor criminale, criminologia 1, reprezintă o veche preocupare în domeniul științelor umane, avându-și originile în secolele XVII-XVIII. Filosofi ai acestei perioade romantice a gândirii au dezvoltat câteva principii de bază în înțelegerea crimei și stabilirea pedepsei. Aceste principii susțineau faptul că: 1
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și imediată, cu atât forța ei de prevenire a crimei e mai mare. în aceeași perioadă, secolul al XVIII-lea, s-au organizat închisorile și sisteme legislative noi, în Franța consecutiv Revoluției Franceze și în SUA. Un pionier al începuturilor criminologiei a fost italianul Cesare Lombroso. în secolul al XIX lea, ca doctor de închisoare, a observat anumite trăsături ale constituției fizice a persoanelor închise pentru crimă, ajungând la concluzia existenței unor trăsături comune. Teoria lui Lombroso particulariza frenologia, care consideră
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
observat anumite trăsături ale constituției fizice a persoanelor închise pentru crimă, ajungând la concluzia existenței unor trăsături comune. Teoria lui Lombroso particulariza frenologia, care consideră că aspectul constitutiv al craniului poate indică anumite calități psihice. Cesare Lombroso, unul dintre fondatorii criminologiei, descria anumite particularități ale oaselor feței, palatului, linia părului, la criminali, găsind „atavisme”din perioade mai timpurii ale dezvoltării umanității. Această teorie care vedea crimă ca pe un „destin”al individului și-a găsit destul de repede infirmări, consecutiv unor cercetări
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
direct proporțional cu rata crimei. Emile Durkheim însă, unul dintre cei mai mari sociologi, consideră că, la nivelul societății, crima este inevitabilă și că nu se leagă neapărat de sărăcie sau bogăție. Unul din cele mai cunoscute curente în domeniul criminologiei actuale este Școala din Chicago. Sociologii acestei școli promovează o viziune a unei ecologii sociale în studierea zonei urbane, postulând faptul că în zonele cu o sărăcie crescută principalele structuri sociale de susținere a individului (familia și școala) devin disfuncționale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
faptul că în zonele cu o sărăcie crescută principalele structuri sociale de susținere a individului (familia și școala) devin disfuncționale și nu mai sunt apte să controleze comportamentele indivizilor. Astfel se creează un mediu favorabil învățării comportamentelor deviante. în domeniul criminologiei există numeroase teorii explicative. Vom aminti pe scurt, în continuare, câteva dintre aceste teorii, de sorginte sociologică și psihologică. 1. teorii ale structurii sociale (teoria conflictului, perspectiva structurală asupra conflictului); 2. teoria dezorganizării sociale (susține că zonele sărace sunt suprapopulate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Pe de altă parte, într-o comunitate eficientă în prevenirea violenței, femeia victimă va fi mai dispusă să dezvăluie situația în care se află și să ceară ajutor. Browning (2002) pleacă în analiza datelor de la teoria dezorganizării sociale din domeniul criminologiei, pe care o extinde la domeniul violenței domestice. Teoria consideră că sărăcia, instabilitatea locuinței și eterogenitatea etnică diminuează capacitatea de control a comunității în domeniul criminalității în comunitate. Sărăcia afectează instituțiile esențiale ale comunității: familia, biserica, școala și organizațiile neguvernamentale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
critique de la nouvelle législation neerlandaise concernant la libération conditionnelle (avance) et le sursis avec mise à l'épreuve, Revue sciences criminelles, 1988, p. 703 7 A Normandeal, L'abolition des libérations conditionnelles aux Etats-Unis, Bilan de recherche, Revue canadienne de criminologie, janvier,1994, p. 63 8 Ion Retca, Liberarea Condiționată. Comisie de propuneri, R.D.P. nr. 4/1998; 9 Radu Lupașcu, Unele probleme privind liberarea condiționată, Dreptul, nr. 5/1998, p. 91 10 Constantin Bulai, Grațierea condiționată și liberarea condiționată, R.D.P. nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Nevropatia în antichitate", "Confuziunea mintală și demența precoce", din România Medicală ("Progresele psihiatriei și raporturile ei cu celelalte ramuri ale medicinii și științei"), din Revista științifică Adamachi ("Ce-i real și posibil în therapia sterilisans magna și în general în criminologie din București). A colaborat, de altfel, la revistele de prestigiu cum au fost studiile de neurohistologie apărute în Neurologische Zentral Blatt, cele de clinică publicate în Iconographie de Salpêtrière94, Archives de Neurologie 95 etc. Este unul din pionierii geriatriei românești
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la adulți (demență precoce, epilepsie, paralizie generală), Comunicare la cel de al 2-lea Congres al psihiatrilor români, Iași, sept. 1921, Buletinul Asoc. psihiatrilor din Rom., Iași, 1922, nr. 1. 104. C. I. Parhon, Constituția somato-psihică și raporturile ei cu criminologia, Revista de drept penal și știință penitenciară, București, 1930, nr. 3-4 și 9-10. 105. C. I. Parhon, Sur l'origine réelle du nerf sciatique (în colaborare cu M. Popescu), Roumanie Médicale, 1899, nr. 2. 106. C. I. Parhon, Recherches sur
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
11. 131. C. I. Parhon, Obiectul neuropatologiei și psihiatriei. Metodele lor de cercetare, Revista științelor medicale, București, februarie 1913, nr. 2. 132. C. I. Parhon, Quelques mots sur les aliénés criminels et les criminels aliénés, Archives de sociologie et de criminologie, București, feb. 1914, nr. 1 133. C. I. Parhon, Asupra constituției somatice la alienați, în Congresul psihiatrilor români, Cluj, 1920, și Revista medicală Sibiu, 1920. 134. C. I. Parhon, Bătrânețea, senilitatea, psihoza vârstei și involuția, demența senilă, demența arteriosclerotică, publicată
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mémoires de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie et endocrinologie, 1927, nr. 3. 127 Ibidem, 1927, nr. 3. 128 Revista Științelor Medicale, 1930, nr. 10. 129 Higiena, București, 1912, nr. 11. 130 Ibidem, nr. 5. 131 Archives de sociologie et de criminologie, București, 1914, nr. 1. 132 Noua revistă medicală, 1937, nr. 9. 133 Idem. 134 Idem. * Aceeași concepție are și Gh. Marinescu (România medicală, 1963, nr. 3, pp. 57-58), care afirmă: "La baza fenomenelor isterice nu se găsește sugestia". 135 "Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
alienați (Demență precoce, epilepsie, paralizie generală)", Comunicare prezentată la al II-lea Congres al psihiatrilor din România, Iași, 25 septembrie 1921, publicată în Buletinul Asociaților psihiatrilor din România, 1922, an I, nr. 1. 138 "Raportul dintre psihiatrie, știința dreptului și criminologie", în Revista de drept penal și știință penitenciară. 139 Raport prezentat la al XIII-lea Congres al Societății române de neurologie, psihiatrie, psihologie și endocrinologie, Sibiu, 1923, publicat în Bulletin de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie, psychologie et endocrinologie, 1933
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și a surdomutismului endemic în România", Comunicare prezentată la Congresul Societății Române de neurologie, psihiatrie și endocrinologie, Sibiu, septembrie 1924, publicată în Bulletin de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie, psychologie et endocrinologie, 1924. 144 "Raporturile dintre psihiatrie, știința dreptului și criminologie", în Revista de drept penal, București, 1936, nr. 8-9, p. 20. 145 Cluj, 1969. * Acad. V. Mârza, elev apropiat al lui C. I. Parhon, ne relata că domnia sa era responsabil cu difuzarea acestui Buletin, care avea peste 250 schimburi în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
potențate de consumul de alcool În familie, carențele culturale ale părinților, reproducerea modelelor culturale existente În familia de origine de către părinți, confruntarea cu realitățile dure ale vieții cotidiene, lipsa de afecțiune a părinților față de copii etc. Bibliografie Amza, T. (1998). Criminologie. București: Editura Lumina Lex. Banciu, D. (1999). Control social și sancțiuni sociale. București: Editura Hyperion XXI. Butoi, T. (2003). Criminali În serie. Psihologia crimei. București: Editura Phobos. Butoi, T et al. (2004). Victimologie. Curs universitar. București: Penguin Book. Cario, R.
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Romania up to EU standards? A New Europe Barometer Evaluation. Glasgow: University of Strathclyde. Sacco, Vincent F. (1995). Media constructions of crime. Annals of the American Academy of Political and Social Science, 539, 141-154. Sandu, Florin și Ioniță, Gheorghe-Iulian. (2004). Criminologie teoretică și aplicată. București: Universitatea București. Sheley, Joseph F. și Ashkins, Cindy D. (1981). Crime, crime news, and crime views. The Public Opinion Quarterly, 45, 4, 492-506. Stănculescu, Elena. (2003). Accesibilitatea expectanțelor. În S. Chelcea și P. Iluț (coord.). Enciclopedie
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
l) Complexul «Flamingo» din Eforie Sud." ... 9. La anexa nr. 3, punctul III se abrogă. 10. La anexa nr. 3 punctul IV, literele B și C se abrogă. Articolul II (1) La data de 31 ianuarie 2007, Institutul Național de Criminologie din subordinea Ministerului Justiției se desființează. ... (2) Până la data prevăzută la alin. (1): ... a) întregul patrimoniu al Institutului Național de Criminologie va fi inventariat de o comisie numită prin ordin al ministrului justiției și predat pe bază de protocol Ministerului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184054_a_185383]
-
IV, literele B și C se abrogă. Articolul II (1) La data de 31 ianuarie 2007, Institutul Național de Criminologie din subordinea Ministerului Justiției se desființează. ... (2) Până la data prevăzută la alin. (1): ... a) întregul patrimoniu al Institutului Național de Criminologie va fi inventariat de o comisie numită prin ordin al ministrului justiției și predat pe bază de protocol Ministerului Justiției; ... b) documentele în lucru aparținând Institutului Național de Criminologie vor fi inventariate de o comisie constituită prin ordin al ministrului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184054_a_185383]
-
prevăzută la alin. (1): ... a) întregul patrimoniu al Institutului Național de Criminologie va fi inventariat de o comisie numită prin ordin al ministrului justiției și predat pe bază de protocol Ministerului Justiției; ... b) documentele în lucru aparținând Institutului Național de Criminologie vor fi inventariate de o comisie constituită prin ordin al ministrului justiției și preluate de Ministerul Justiției. ... (3) De la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se sistează încadrarea posturilor vacante din statul de funcții, precum și orice modificare a raporturilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184054_a_185383]
-
al ministrului justiției și preluate de Ministerul Justiției. ... (3) De la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se sistează încadrarea posturilor vacante din statul de funcții, precum și orice modificare a raporturilor de muncă ale personalului angajat în cadrul Institutului Național de Criminologie, cu excepția transferului prevăzut la alin. (5). ... (4) Cele 32 de posturi aprobate pentru Institutul Național de Criminologie se desființează, cu excepția a 19 posturi de personal de specialitate din categoria consilierilor juridici, sociologilor, psihologilor sau a filologilor, precum și de funcționar public
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184054_a_185383]
-
se sistează încadrarea posturilor vacante din statul de funcții, precum și orice modificare a raporturilor de muncă ale personalului angajat în cadrul Institutului Național de Criminologie, cu excepția transferului prevăzut la alin. (5). ... (4) Cele 32 de posturi aprobate pentru Institutul Național de Criminologie se desființează, cu excepția a 19 posturi de personal de specialitate din categoria consilierilor juridici, sociologilor, psihologilor sau a filologilor, precum și de funcționar public și personal contractual, care vor fi redistribuite în cadrul aparatului propriu al Ministerului Justiției, în funcție de necesități, și a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184054_a_185383]