1,737 matches
-
avea în suflet "comoara nestemată a lucrurilor netrăite", și "din sfărâmăturile a tot ce a fost se închega o viață nouă fără trup dar cu suflet (s.n.)". După cum observăm, psihologia personajului lovinescian e descrisă în termenii unui proces complex, de cristalizare a formei-"icoană", proces care pune în funcțiune, sub impulsul unui pretext oarecare, mecanismul imaginarului. Astfel, după aflarea durerosului adevăr despre Mab, "amfora" sufletului se sparge, acoperind cu un văl de ceață "icoana" femeii cu chip de fecioară și a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
oglindă, sub chipul unei femei străine, "ca o arătare de umbră și lumină" dar atracția erotică nu trece, precum odinioară, de acest stadiu incipient, care se cere în mod necesar depășit pentru ca femeia să devină, în sfârșit, o "icoană". Or, cristalizarea iubirii într-o formă perfectă, pură, presupune intervenția creatoare a imaginației, pentru că numai imaginația este izvorul idealizărilor de tot soiul și al credinței în "curățenia dragostei", asumată de Andrei ca un dat necesar "pentru înțelegerea rostului vieții". În mod firesc
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
vindece, e de prevăzut că Andrei va învăța să întrezărească "eternul feminin" și în frumusețile locului, la fel cum odinioară se închina la "icoana" lui Mab ori la "feea lui Shakespeare", plictisit de ifosele prefăcutei franțuzoaice. 4.2.2. Personajul-discurs. Cristalizarea amoroasă, între spațiul public și spațiul privat Incipitul romanului regizează de fapt, prin discursurile de la cazino, apropierea dintre timidul Andrei și seducătoarea Lulù. Cei doi se trezesc la un moment dat față în față, singuri ("în singurătatea desăvârșită a primilor
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
realizarea lui toate energiile materiale și umane nu doar ale celor aflați în exil, ci și ale celor din țară. În aceste condiții, nu mai putea fi vorba ca printre manifestările celor din exil să existe încercări de clarificare sau cristalizare doctrinară. Preocupările din această perioadă, diferite de cele din țară, nu vor contribui la încetarea rivalităților și neînțelegerilor din timpul revoluției, multe dintre ele prelungindu-se. Ele vor lua uneori chiar amploare 35 și vor alimenta viitoarele confruntări politice. Orgoliile
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
adunați de regulă în celebrul salon Balș, rosteau discursuri în care indicau pe evrei ca fiind vinovații principali pentru decăderea Moldovei 644. Dincolo de confruntările politice firești, această perioadă era prolifică din perspectiva redactării unor documente programatice. Contribuția acestora la viitoarele cristalizări doctrinare este certă, chiar dacă în viitorii ani se produc mai multe regrupări de forțe politice. Toamna anului 1866 îi găsea pe liberalii radicali într-un moment propice al activității lor. Programul electoral, elaborat de un comitet condus de I.C. Brătianu
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
noului Parlament, începută la 29 octombrie, conducea la o reanimare a dezbaterilor și confruntărilor politice. Se poate vorbi de faptul că, dincolo de confruntările politice firești, această perioadă este una prolifică din perspectiva redactării unor documente programatice. Contribuția acestora la viitoarele cristalizări doctrinare este una certă, chiar dacă în viitorii ani se produc mai multe regrupări de forțe unele dintre ele apărute ca urmare a unor divorțuri politice. Astfel, dincolo de principii, poate diferite avem și ocazii când o situație precum neînțelegerea de la numirea
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și volum pentru un număr mai mare de forme farmaceutice). O serie de determinări se pot efectua conform metodelor generale de analiză, alte determinări cer efectuarea unor operațiuni, dintre care enumerăm câteva mai importante: - distilări; - extracții selective lichid-lichid sau solid-lichid; - cristalizări; - separări cromatografice preparative pe strat subțire sau pe coloană. Aceastea se efectuează atunci când nu este posibilă identificarea și determinarea cantitativă a substanțelor medicamentoase direct în forma farmaceutică. Astfel, reacția Vitali, reacția Liebermann-Burchardt nu se pot efectua decât după izolarea în
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
contextul determinării limitelor sale? Are limite? Sensul vieții este definit pentru fiecare individ în parte, însă ceea ce determină caracterul individului este tocmai cultura, dobândită fie în urma experienței, fie în urma lecturii. Contextual, ambele elemente nu se exclud, ci se întrepătrund, determinând cristalizarea conceptului de „sens“, de „sens al vieții”. Conștientizarea acestui proces determină individul să respecte o serie de reguli, cu un scop clar - acela de a defini „omul”, sau conștientizarea de norme, spre a dobândi caracter de creator. Astfel principiile își
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
lucrurilor din sfere înalte (nestematele, metalele rare, podoabele de interior etc.). În primul rând, parnasianismul a însemnat obiectivitate față de nebulozitățile lirice ale romantismului, obiectivitate susținută și solicitată de formele prozodice fixe cultivate, punând inspirația și fluctuațiile ei în tipare, întru „cristalizare“, spre a intra apoi „în circuit“ ca „produs nobil (în-nobilator)“ care să pară „de proveniență exterioară“, „din afara eu-lui“. Frumosul preferat de parnasieni era cel din picturile și sculpturile antichității, din miturile și istoriile civilizațiilor arhetipale din toate zonele geografice, îndeosebi
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
sincretismului și oralității , iar mai apoi din perspectiva modalităților de distribuire a valorilor. Etnoestetica are la bază studiul axat pe geneză, structura și funcțiunea categoriilor esteticii populare specifice: tragicul , comicul , dramaticul , grotescul , burlescul „ din perspectiva comunității etnice ”, precum și modalitățile de cristalizare artistică a acestora în opere de artă populară. De asemenea, etnoestetica urmărește „ relatiile estetice pe care le promovează fiecare formă de artă în comunitatea sătească tradițională și contemporană”, modul de valorificare al artei populare propriu fiecărei comunități etnice , precum și arta
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și mai ales la idealul omului. Faust-ul lui Goethe deschide travaliul tuturor experiențelor omului și artistului care a urmărit revoluția franceză, aventurile napoleoniene, creșterea tehnicii, dezvoltarea industriei și a asistat la mijirea socialismului utopic; această succesiune a fost decisivă pentru cristalizarea unei noi concepții asupra mitului faustic. Goethe a presărat aici și caracterul colectiv al ideilor medievale, al Renașerii, precum si noul cult al antichității. „Graba nu este măsura potrivită pentru o operă de seamă. Ca să se poată bucura urmașii, contemporanii trebuie
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
centrale s-a făcut un pas spre reducerea imixtiunii guvernamentale în politicile monetare, totuși moneda din hârtie contemporană rămâne un important element politic, materializat prin modalitățile de susținere și finanțare a deficitelor bugetare. O altă caracteristică a sa o constituie cristalizarea și funcționarea în mod autonom a unei adevărate economii financiare, cu legi proprii și instituții proprii. În ultimele decenii ale secolului trecut, volumul fluxurilor financiare internaționale a crescut în mod exponențial. Băncile comerciale au devenit multinaționale financiare, în căutare permanentă
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
culturi literare e încă mai vizibilă dacă luăm în considerare criteriul central pe care îl evocă dialogul: recunoașterea limbii în "academiele Europei". Acesta se referă la circulația și unitatea practicilor lingvistice, care la rândul ei e determinată de gradul de cristalizare a unității statale. Ca să înțelegem în ce măsură cele trei culturi literare presupun tipare politice distincte, voi apela la cercetarea lui D. Baggioni, Langues et nations en Europe: Franța e un stat "de succes", care a reușit să reunească în jurul curții regale
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prin gradul ridicat de omogenitate, s-a impus în Europa secolului al XVIII-lea ca un simbol al centralității; Italia are structuri statale puternice, dar necentralizate decât foarte târziu, în cursul secolului al XIX-lea; Ungaria se construiește pe o cristalizare statală medievală dar eșuată din cauza intrării sub dominația otomană 14. Privită din acest unghi, cultura română intră în ultima clasă, cea pe care cercetătorul italian o rezervă comunităților etno-religioase, subliniind diferența față de celelalte tipuri de cristalizări statale pe bază națională
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se construiește pe o cristalizare statală medievală dar eșuată din cauza intrării sub dominația otomană 14. Privită din acest unghi, cultura română intră în ultima clasă, cea pe care cercetătorul italian o rezervă comunităților etno-religioase, subliniind diferența față de celelalte tipuri de cristalizări statale pe bază națională: "să vorbim mai degrabă de comunități naționale în acest Imperiu otoman moștenitor al Imperiului bizantin, care administrează populațiile în funcție de comunitatea etno-religioasă, fără preocupare pentru omogenitatea teritorială"15. Astfel, fiecare dispoziție politică și istorică oferă un avantaj
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rămâne după distrugerea istorică a unui text pierdut în integralitatea sa; în celălalt e vorba de ceea ce rămâne după împlinirea unei opere. O epopee sau o creație majoră lasă în urma și în preajma lor o materie verbală nestructurată, oferită vrac, în cristalizări elementare, multiple și proliferante. Dar dacă această materie e strict reziduală, de ce continuă să îi intereseze pe scriitori și pe cercetători? De ce atâtea generații au simțit nevoia să revină și să constate prezența "gunoiului"? Răspunsul îl găsim în preocupările recente
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
reproductibilitatea unor prescripții formale ca sonetul sau rondelul, cât emergența neîntreruptă a noi coduri: posibilitatea unei formalizări en puissance, care operează nu ca o normă, ci mai degrabă ca figură a unei inventivități neîncetat productive, a generării nesfârșite de noi cristalizări. Dacă privim mai îndeaproape investiția lui Alecsandri în această reprezentare, putem distinge două linii de metaforizare. Una "internă", care se referă la temele propriilor poezii și care situează ciclul mărgăritărelelor în dialog cu ciclul lăcrimioarelor. Altfel spus, poetul oferă o
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
contestarea modului de evaluare specific acestei mitologii. Atât calificarea superlativă a unor autori mediocri și a unor realizări modeste, precum și logica sa democratică au devenit problematice din perspectiva instituționalizării canonului și a profesionalizării practicilor literare. Intrarea literaturii române în școală, cristalizarea listei de autori clasici la începutul secolului al XX-lea și fixarea unei reprezentări istoriografice a literaturii care a culminat cu monumentala lucrare a lui G. Călinescu au făcut mitul unei productivități difuze, dacă nu inoperant, cel puțin inutil. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
eroilor și poetica evanescenței în secolul al XIX-lea", ambele cuprinse în Contribuții la istoria ideii de patrimoniu, pp. 33-69. Demonstrațiile profunde ale cercetătorului ieșean angajează temele "pierderii" și ale efemerității specifice regimului monumentalizării în procesele complexe care contribuit la cristalizarea unei reprezentări a identității în spațiul public în cursul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. 79 Heinich, La fabrique du patrimoine..., p. 239. 80 Daniel Fabre, "L'ethnologie devant le monument historique", în Daniel Fabre (ed.
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acizi organici etc). Ea este reținută mecanic sau prin capilaritate. Prin presare, centrifugare sau evaporare, poate fi separată sau eliminată relativ ușor. Apa legată este reprezentată de patru forme inactive: apa coloidală de umflare, apa coloidală de adsorbție, apa de cristalizare și apa de constituție. Apa coloidală îngheață la temperaturi mult mai scăzute decât apa liberă, poate fi extrasă numai parțial prin fragmentarea produsului și ținerea sa 8-12 ore la 105 0 C. Apa coloidală de umflare este legată osmotic de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sa 8-12 ore la 105 0 C. Apa coloidală de umflare este legată osmotic de particulele coloidale. Apa coloidală de adsorbție (apa de hidratare) este reținută molecular pe suprafața particulelor coloidale și poate fi îndepărtată parțial prin criodeshidratare. Apa de cristalizare este necesară unor substanțe constitutive din produsele horticole să cristalizeze într-un anumit sistem. Apa de constituție reprezintă cantitatea de hidrogen și oxigen în proporție de 2:1 din moleculele constitutive ale produselor. Ultimele două forme nu pot fi separate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
industria prelucrătoare se folosesc astfel de compuși, provenind de la specii vegetale din alte zone geografice. Datorită vâscozității lor, se întrebuințează ca agenți antispumanți sau coloizi protectori, contra depunerii suspensiilor în sucurile de fructe, la fabricarea substanțelor aromate protejate, pentru prevenirea cristalizării zahărului în unele produse sau pentru reglarea gradului de îngroșare la diferite preparate etc. 7.4. Conținutul în protide al produselor horticole 7.4.1 Generalități despre protidele din produsele horticole Protidele constituie o clasă de substanțe organice de mare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
enzime. Multiplicarea are loc într-un bioreactor, prin diverse procedee (de suprafață, submersie etc). Eliberarea enzimelor se face prin dezintegrare mecanică sau autoliză. Extracția se face cu apă, soluție de săruri sau solvenți organici. Purificarea are mai multe variante: precipitare, cristalizare, adsorbție, cromatografie etc. Condiționarea se face sub formă de pulberi sau de soluții concentrate. Denumirea se fixează în funcție de enzima cu activitatea cea mai ridicată sau care este utilizată preferențial Preparatele imobilizate sunt obținute din enzime fixate pe diverse suporturi. Cele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
primind caracterul ireversibilității. Nu mai există nici o forță precum cunoașterea, filozofia, religia sau arta în stare să producă o nouă imagine asupra lumii. Civilizația științei și a tehnicii a ajuns la ceea ce într-un eseu omonim din 1961 Gehlen numește cristalizarea culturală. Odată cu împuținarea oxigenului istoriei și a tradiției, se stinge și focul utopiei. Tensiunea dintre a fi și a trebui să fii care în formele secularizării moderne fusese motivul determinant al acțiunii umane în istorie, pe care Kant o preluase
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
marcat de convingerea că s-a micșorat orice capacitate de sinteză și că, prin urmare, este în zadar să pretindem a mai da un nume întregului. În orice caz, cea care va inventa viitorul nu este filozofia, ci tehno-știința. În cristalizarea acestei condiții de renunțare nu au lipsit noi întemeieri și reabilitări. Dar și acestea pot face extrem de puțin împotriva orizontului istorico- cultural al politeismului valorilor, mai mult, nici măcar al valorilor, ci al opțiunilor și deciziilor de fond. Astăzi tirania valorilor
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]