51,468 matches
-
textului criticat, judecătorul învestit cu soluționarea cererii de extrădare, în cazul în care consideră că se impune luarea unei măsuri preventive până la soluționarea cererii anterior menționate, nu poate dispune o altă măsură preventivă decât arestarea provizorie. Astfel, dispozițiile legale criticate nu permit judecătorului să analizeze dacă pentru atingerea scopului urmărit, respectiv împiedicarea sustragerii persoanei extrădabile de la extrădare, nu ar fi suficientă o altă măsură preventivă, privativă sau neprivativă de libertate. ... 20. Se menționează că situațiile persoanelor cu privire la
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
măsură preventivă, rezultând astfel implicit că judecătorul poate dispune încă de la începutul procedurii o altă măsură preventivă decât cea a arestării, în cazul în care consideră necesar acest lucru. Se arată că interpretarea dată de persoana extrădabilă textului legal criticat duce la concluzia că, în cazul în care judecătorul ar considera că nu este necesară arestarea provizorie a celui solicitat, ar trebui totuși să dispună această măsură, iar ulterior, teoretic chiar a doua zi după luarea măsurii, să decidă înlocuirea
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
libertăți. ... 34. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 35. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
că, prin argumentele formulate în susținerea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia solicită, în realitate, instanței de contencios constituțional să completeze dispozițiile legale criticate cu o soluție legislativă pe care el o consideră adecvată, aceea ca, în ipoteza reglementată de textul criticat, judecătorul să poată dispune și o altă măsură preventivă decât cea a arestării. Or, Curtea a reținut că astfel de susțineri nu constituie veritabile argumente de neconstituționalitate, completarea legii fiind o intervenție legislativă aflată în competența exclusivă a Parlamentului, având
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și celor ale art. 44 alin. (8) potrivit cărora „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.“ 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că reglementarea criticată a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor susțineri similare, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 1.159 din 28 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 8 noiembrie
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
fost ridicată de Cristina Torcică Rădoiu și Maria Antonia Lascăr într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în răspundere patrimonială formulată de societatea angajatoare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia arată că prin textul de lege criticat se stabilește că au competența teritorială de a soluționa conflicte de muncă instanțele în a căror circumscripție își are domiciliul sau sediul reclamantul. Art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 nu distinge după cum reclamantul este angajatul sau angajatorul
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Liberul acces la justiție include și apropierea cetățenilor de instanța de judecată. Cum dreptul muncii, inclusiv Legea nr. 53/2003, este un drept de protecție socială, dispozițiile de lege criticate, care obligă pe angajat să se deplaseze la instanța în a cărei circumscripție își are sediul angajatorul său, sunt neconstituționale, contravenind art. 21 din Constituție. Arată că, în multe cazuri, sediul societății se află într-o zonă, dar are sucursale
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
cea în a cărei circumscripție se află domiciliul sau locul de muncă al angajatului. ... 9. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, arată că prevederea criticată este de natură să restrângă dreptul de acces liber la justiție și dreptul de apărare. Astfel, este evident că o apărare mai eficientă, mai ales în ceea ce privește administrarea probatoriului, nu poate fi realizată decât la instanța unde salariatul
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
care au următoarea redactare: „Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.“ ... 14. Autoarele excepției de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind accesul liber la justiție. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. ... 19. Prin aceeași decizie, Curtea, analizând criticile vizând încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare, a observat că, departe de a consacra o soluție legislativă defavorabilă angajatului, textul criticat vizează ocrotirea sa, astfel încât acesta, care, de altfel, de cele mai multe ori are calitatea de reclamant, să nu fie obligat să introducă acțiunea la instanța de domiciliu/sediu al pârâtului, deci al angajatorului. Desigur că în ipoteza în care
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
prezenta cauză, autoarele excepției critică dispozițiile de lege prin raportare la aceleași prevederi constituționale, dar dintr-o perspectivă diferită. Astfel, acestea pun în discuție situația când angajatorul are calitate de reclamant, astfel că instanța competentă este, potrivit textului de lege criticat, cea de la sediul reclamantului. ... 21. În susținerea criticii formulate, autoarele excepției invocă și dispozițiile art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, cu modificările și
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
acesteia, necunoscând data de la care este dispusă și pe ce perioadă se execută. Concluzionând, autorii arată că în funcție de locul săvârșirii faptei sancțiunea complementară se aplică diferit, de autorități diferite, ceea ce duce la neclaritatea textului de lege criticat. ... 13. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 se susține că, în prezent, este obligatorie indicarea în procesul-verbal de stabilire și sancționare a contravenției a actului normativ prin care se stabilește
DECIZIA nr. 861 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258422]
-
susține că, în prezent, este obligatorie indicarea în procesul-verbal de stabilire și sancționare a contravenției a actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția și nu este obligatorie individualizarea sancțiunii în concret. Sub acest aspect, textul de lege criticat este neconstituțional întrucât ar trebui să reglementeze o sancțiune clară și stabilită în concret, în raport cu pericolul social al faptei. ... 14. Probleme identice ridică și art. 111 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 în ceea ce privește
DECIZIA nr. 861 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258422]
-
Guvernului nr. 195/2002 în ceea ce privește materia penală, unde procurorul nu poate decât să prelungească dreptul de circulație, dar nu se poate pronunța asupra sancțiunii complementare aplicate de polițist. ... 15. Judecătoria Brăila - Secția civilă apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. ... 16. Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ-fiscal - Completul specializat pentru contencios administrativ și fiscal apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate și că autorul invocă elemente
DECIZIA nr. 861 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258422]
-
15. Judecătoria Brăila - Secția civilă apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. ... 16. Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ-fiscal - Completul specializat pentru contencios administrativ și fiscal apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate și că autorul invocă elemente ce țin de interpretarea textelor criticate. ... 17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
DECIZIA nr. 861 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258422]
-
16. Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ-fiscal - Completul specializat pentru contencios administrativ și fiscal apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate și că autorul invocă elemente ce țin de interpretarea textelor criticate. ... 17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 18. Președinții
DECIZIA nr. 861 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258422]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 18. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 19. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 861 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258422]
-
cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. ... 24. Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 115 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, Curtea constată că textul de lege criticat reglementează cu privire la suspendarea exercitării dreptului de a conduce sau anularea permisului de conducere în cazul în care împotriva titularului acestuia s-a hotărât o astfel de măsură de către o autoritate străină competentă pentru o faptă săvârșită pe
DECIZIA nr. 861 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258422]
-
măsură de către o autoritate străină competentă pentru o faptă săvârșită pe teritoriul altui stat. Curtea reține că faptele sancționate contravențional în cauzele în care s-a ridicat excepția au fost săvârșite pe teritoriul național, astfel că textul de lege criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei, acesta neîndeplinind condiția de admisibilitate a legăturii cu soluționarea cauzei, prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție urmând a fi respinsă ca inadmisibilă. ... 25
DECIZIA nr. 861 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258422]
-
unei sume de bani încasate în mod necuvenit ca urmare a cumulării de venituri salariale cu venituri obținute din pensia de urmaș prin încadrarea în gradul I de invaliditate. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că prevederile criticate sunt neconstituționale având în vedere că sistemul public de pensii are la bază principiile unicității și egalității. În cazul gradului I sau II de invaliditate, pensia de urmaș nu poate fi cumulată cu venituri din salarii, însă poate fi cumulată
DECIZIA nr. 324 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258431]
-
criticată nu retroactivează, ci stabilește, începând cu data intrării sale în vigoare, situații de suspendare a pensiei de invaliditate, și nici nu anulează drepturile legal obținute până la acest moment. În ceea ce privește pretinsa discriminare operată prin dispozițiile legale criticate, instanța evocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.359 din 13 octombrie 2011. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a
DECIZIA nr. 324 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258431]
-
de neconstituționalitate. ... 10. Guvernul, președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 324 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258431]
-
alin. (1) lit. e), coroborate cu art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Textele legale criticate au următorul cuprins: – Art. 114 alin. (1) lit. e): „În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: [...] e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau
DECIZIA nr. 324 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258431]