757 matches
-
sudul Europei Centrale, de-a lungul coastei estice a Mării Adriatice și o estimare de aproximativ 9 milioane în restul lumii. Din motive politice, sociale și economice, mulți croați au emigrat în jurul lumii, instaurând o remarcabilă diasporă croată. Mari comunități croate există în mai multe țări precum, Statele Unite ale Americii, Germania, Chile, Australia, Argentina, Noua Zeelandă și Africa de Sud. Croații sunt cunoscuți pentru cultura lor unică, care de-a lungul anilor a fost influențată din diferitele colțuri occidentale și orientale. Predominant, croații sunt
Croați () [Corola-website/Science/316471_a_317800]
-
limbă pluricentrică astăzi). Germana austriacă este definită de dicționarul austriac (Österreichisches Wörterbuch), publicat sub autoritatea ministerului de educație, artă și cultură. Astfel, toate site-urile, anunțuri oficiale și de cele mai multe mass-media sunt realizate în Austria germană.Limbile minorităților sunt: slovena, croata și maghiara sunt vorbite și recunoscute oficial.
Austrieci () [Corola-website/Science/323336_a_324665]
-
de la Haga privind situația copilului în raporturile de drept internațional privat, cererea sa fiind admisă. De aceea, guvernul german a luat legătura cu cel croat pentru a asigura, cu forța, readucerea copilului la mama sa. Multă vreme, serviciile de poliție croate au afirmat că nu l-au găsit pe tatăl copilului, motiv pentru care i s-au aplicat câteva amenzi. Ulterior, la domiciliul acestuia s-au prezentat trei polițiști și un executor judecătoresc care nu au reușit să ia copilul, întrucât
Karadžić contra Croația () [Corola-website/Science/324150_a_325479]
-
aplicat câteva amenzi. Ulterior, la domiciliul acestuia s-au prezentat trei polițiști și un executor judecătoresc care nu au reușit să ia copilul, întrucât tatăl său s-a împotrivit violent și a reușit să evadeze. Curtea a constatat că autoritățile croate nu au luat măsuri suficiente pentru a asigura punerea în executare a deciziilor judecătorești care au obligat tatăl copilului să permită acestuia ca băiatul să se întoarcă în Germania. Curtea a relevat în special faptul că poliția nu a reușit
Karadžić contra Croația () [Corola-website/Science/324150_a_325479]
-
din Cehoslovacia. Există o Piață Masaryk în Tel Aviv - Masaryk a vizitat orașul Tel Aviv în anul 1927. Numeroase străzi poartă numele lui Masarik pe teritoriul fostei Iugoslavii: există "Masarykova ulica" la Zagreb, capitala Croației, precum și în multe alte orașe croate, cum ar fi Dubrovnik, Daruvar, Varaždin și Split. "Masarikova ulica" din Belgrad, Serbia, deși una dintre cele mai mici din oraș, este locul unde se află cea mai înaltă clădire din Belgrad, palatul Beograđanka. Una dintre străzile din centrul orașului
Tomáš Garrigue Masaryk () [Corola-website/Science/325821_a_327150]
-
el s-a mutat în Lucca, Italia. Este membru al Royal Society of Canada (Academy of Humanities and Social Sciences). În 2009, a primit premiul croat SFera pentru contribuțiile sale de o viață în domeniul SF. Este membru al asociațiilor croate de scriitori: "Croatian Writers Society" (HDP), și "Croatian Writers' Association" (DHK).
Darko Suvin () [Corola-website/Science/324706_a_326035]
-
(în traducere: „Fosilele noi”) este una din cele mai populare formații pop croate din anii 1970 și 1980. Formația „” s-a format în anul 1969, iar primul succes discografic l-a avut în 1976, odată cu venirea lui Rajko Dummić. În acest an au fost chemați la festivalul din Split, iar cântecul lor vesel
Novi fosili () [Corola-website/Science/326334_a_327663]
-
lui au fost investiți cu toate drepturile regale asupra Regatului Croației: să numească bani, să ofere privilegii și moșii, să semneze legile votate de supușii lui croați, să strângă taxe și impozite, să stăpânească domeniile regale ("terra regalis") a dinastiei croate dispărute, să stabilească politica externă a regatului și să acționeze ca șef suprem al armatei. Validitatea documentului a fost pusă la îndoială. În vreme ce există istorici care consideră că presupusul acord este de fapt un document din secolul al XIV-lea
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
autonomie internă. Sursa de inspirație pentru textul documentului ar fi putut fi situația politică și socială din cei 300 de ani de după anul 1102, când cele două regate au fost unite sub conducerea regelui maghiar prin libera alegere a nobilimii croate sau prin forța armelor ungurilor. Aristocrația croată și-a menținut legile și privilegiile, inclusiv prevederile care priveau serviciul militar doar în limitele granițelor propriului regat. În conformitate cu studiile pentru fosta Iugoslavie a Bibliotecii Congresului SUA, regele Coloman a zdrobit orice opoziție
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
civil, banul. După moartea regelui Ludovic al II-lea al Ungariei în bătălia de la Mohács din 1526, parlamentul croat l-a ales pe Ferdinand de Habsburg ca rege al Croației. Cultura maghiară a influențat-o în mod permanent pe cea croată. Frontiera comună s-a modificat adeseori, uneori Ungaria tratând Croația ca pe un stat vasal. În conformitate cu istoriografia croată, parlamentul a profitat de momentul prielnic din 1526 pentru a-și întări autonomia față de Ungaria prin alegerea lui Ferdinand de Hambsburg și
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
vedere al interpretării juridice a uniunii personale din punctul de vedere croat, Ludovic al II-lea nu a lăsat nici un moștenitor pe linie masculină și purtătorul legal al uniunii (regele) nu a mai existat din momentul morții sale, permițând nobilimii croate să își aleagă din nou monarhul. Spre deosebire de unguri, istoricii austrieci nu au pretins niciodată că au cucerit Croația și nu au ridicat nicio obiecție față de abordarea alegerii monarhului de către croați după anul 1526. Preambulul Compromisului ungaro-croat din 1868 afirmă că
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
ungare i-au dat numele de "Adolf Hitler". După al doilea război mondial a fost redenumită în "Piața Malinovski", după Rodion Malinovski, mareșalul sovietic învingător în bătălia de la Stalingrad, unde au fost încercuite deopotrivă trupele germane, ungare, române, italiene și croate. În contextul disensiunilor dintre regimul comunist român și cel comunist sovietic, în timpul regimului Nicolae Ceaușescu, numele Malinovski a fost înlocuit în "Piața Victoriei". Din 1993 poartă actuala denumire. În această piață se găsesc următoarele clădiri: Catedrala Mitropolitană din Cluj (sfințită
Piața Avram Iancu din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/327165_a_328494]
-
Split, al doilea oraș din țară, centrul istoric al regiunii Dalmația, și reprezintă un coridor major de transport pe direcția nord-sud la nivel național, și o parte semnificativă din . În afară de Zagreb și Split, autostrada A1 trece pe lângă mai multe orașe croate, oferind acces în mai multe parcuri naționale și naturale, situri din patrimoniul mondial UNESCO și numeroase stațiuni, în special de-a lungul coastei Mării Adriatice. Autostrada este în curs de extindere spre sud de la Split către și orașul Dubrovnik. Importanța
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
ieșirea Bosiljevo 2 sunt operate de compania . Autostrada A1 (în ) este o autostradă majoră pe direcția nord-sud și leagă capitala țării, Zagreb, cu regiunea istorică Dalmația, unde urmează o rută paralelă cu coasta Mării Adriatice. Ca parte a rețelei rutiere croate, este integrată în două drumuri europene majore: E65 Praga-Bratislava-Zagreb-Rijeka-Split-Dubrovnik și E71 Budapesta-Zagreb-Karlovac-Bihać-Knin-Split. Autostrada este una de mare importanță pentru Croația în termeni de dezvoltare a economiei, în special turismul, dar și ca rută de tranzit. Aceasta este reflectată prin dezvoltarea
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
și Karlovac a autostrăzii Zagreb-Rijeka, astăzi parte din autostrada A1, a fost terminată în 1972. Construcția altor autostrăzi între Zagreb și Rijeka sau Split a fost însă suspendată pentru următorii 28 de ani în urma unei hotărâri politice a noii conduceri croate, instaurate după suprimarea de către Iugoslavia a Primăverii Croate, cu justificarea că ar fi un „proiect megalomanic”. Se consideră că adevăratul motiv pentru anularea lucrărilor a fost acela că autostrada era considerată a fi un proiect naționalist. Concluzia este susținută și
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
autostrada A1, a fost terminată în 1972. Construcția altor autostrăzi între Zagreb și Rijeka sau Split a fost însă suspendată pentru următorii 28 de ani în urma unei hotărâri politice a noii conduceri croate, instaurate după suprimarea de către Iugoslavia a Primăverii Croate, cu justificarea că ar fi un „proiect megalomanic”. Se consideră că adevăratul motiv pentru anularea lucrărilor a fost acela că autostrada era considerată a fi un proiect naționalist. Concluzia este susținută și de faptul că autostrada a fost poreclită spontan
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
o semnificativă modificare a rutei A1 lângă Vrgorac, precum și o reproiectare totală a rutei viitoarei autostrăzi A10. În august 2012, secțiunea până la Ploče urma să fie terminată până la finele lui 2012, și lucrările erau efectuate de un consorțiu de firme croate și străine. Segmentul trebuie să se termine la nodul Ploče, unde se va intersecta cu autostrada A10, și cu un drum expres de de legătură între nod și Șoseaua Adriatică lângă orașul Ploče. Hrvatske autoceste, operatorul segmentului de sud al
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
importantă rută de transport pe direcția nord-sud în Croația, legând capitala Zagreb, de Graz, Austria, prin Maribor, Slovenia, precum și de Viena și de alte destinații de pe ruta Pyhrn. Autostrada urmează un traseu prin regiunea Hrvatsko Zagorje. Parte a rețelei rutiere croate, autostrada face parte și din drumul european E59 Zagreb-Graz-Viena-Praga. Ea joacă un rol de importanță majoră pentru Croația în termeni de dezvoltare economică, în special pentru turism, ca rută de transport. Drumul deservește un trafic semnificativ turistic și de tranzit
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
cu cardul bancar de debit sau de credit. Este în funcțiune și un sistem de colectare a taxei de autostradă "prepaid". A2 este singura autostradă din Croația care nu permite utilizarea sistemului "ENC"—un sistem electronic utilizat de majoritatea autostrăzilor croate, prin care șoferii beneficiază de taxe reduse și benzi speciale la punctele de taxare. Pe lângă clasificarea vehiculelor la nivel național, operatorul autostrăzii are o categorie specială pentru motociclete, care sunt taxate cu sume între 7 kuna (0,94 euro) și
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, s-a decis la nivel guvernamental inițierea planificării unei noi infrastructuri rutiere. Prima propunere a unei autostrăzi care să facă legătura între Zagreb și Split a venit din partea lui Josip Roglić, pe atunci membru al Academiei Croate de Științe și Arte. În 1962, autoritățile locale din Split au făcut o nouă propunere, care a dus în 1966 la adoptarea unui plan de autostrăzi. Proiectul a fost realizat în 1967, iar acesta presupunea extinderea rutei de nord până în
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
două benzi și o intersecție care conecta mai multe orașe și localități din Zagreb și Maribor. Acest proiect reprezenta o îmbunătățire a drumului Zagreb-Maribor folosit încă din Evul Mediu. Planul a fost suspendat din cauza presiunilor politice care au urmat Primăverii Croate, fiind reluat în considerare abia după obținerea independenței față de Iugoslavia. Prima porțiune a actualei autostrăzi A2 a fost cea dintre Jankomir și Zaprešić din 1990. Aceasta includea mai multe poduri și viaducte peste râul Sava și mai multe drumuri și
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
și o parte importantă din coridorul pan-european X, în cadrul căreia servește drept rută de transport între țările Uniunii Europene și Peninsula Balcanică. În afara Zagrebului, unde A3 formează o parte considerabilă din centura Zagrebului, autostrada trece pe lângă mai multe orașe croate importante. Autostrada are un impact economic pozitiv asupra orașelor pe care le leagă. Autostrada are câte două benzi de circulație și o bandă de urgență pe fiecare sens, cele două sensuri fiind separate. Toate intersecțiile autostrăzii A3 sunt denivelate și
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
Serbia și Slovenia. Ca parte a rețelei de drumuri din Croația, ea se suprapune cu drumul european E70 Bordeaux-Torino-Ljubljana-Zagreb-Belgrad-București. Autostrada a facilitat o dezvoltare accelerată a economiei regiunilor pe care le leagă. Ea se leagă și cu mai multe autostrăzi croate (de la vest către est): A2 la , A1 la , A4 la și cu A5 la . În octombrie 2010, era în construcție un nod de legătură cu A11 lângă Jakuševec. Autostrada se întinde pe o distanță de de la punctul de trecere a
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
informații. Pe autostradă sunt numeroase spații de servicii, ce oferă dverse tipuri de servicii, de la simple parcări cu toatele până la benzinării, restaurante și moteluri. A3 este operată de Hrvatske autoceste, compania de stat ce se ocupă cu construcția și întreținerea autostrăzilor croate. Ruta dintre nodurile Bobovica și Ivanja Reka (inclusiv) servește drept parte a centurii Zagrebului, și nu este cu plată. Secțiunea centurii reprezentată de A3 cuprinde și intersecții cu mai multe alte autostrăzi: cu A1 la nodul Lučko, cu A2 la
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
cu 18 registre sunătoare. Ultima restaurare a avut loc în 2010. Următorul tabel prezintă date culese din recensăminte în funcție de limba maternă vorbită de locuitorii orașului Reșița. În prezent se celebrează sfinte liturghii în limbile română, maghiară și germană (rugăciuni în croată și/sau cehă se rostesc uneori de sărbătorile mari). Tot în limbile română, maghiară și germană se desfășoară ore de religie pentru copii, tineri și adulți. Parohia este afiliată cu Asociația Caritativă „Sf. Vincențiu de Paul”, amplasată relativ în proximitatea
Biserica Maria Zăpezii din Reșița () [Corola-website/Science/328549_a_329878]