3,503 matches
-
genetic, care are loc astfel: celulele sexuale, până să ajungă la stadiul de spermatozoizi sau ovule, se divid, dar Își păstrează fiecare un număr constant de cromozomi În celulele divizate. În această divizare celulară se află secretul eredității. În conținutul cromozomilor pe care Îi dețin celulele se află gene care hotărăsc destinul cățelului ce se va naște și fac legătura dintre noii produși ce se vor naște și Înaintașii lor, care transmit de la o generație la alta anumite caractere. Aspectul viitorului
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
care duc la reducerea variației genetice a efectivului etc. Dacă se Împerechează o femelă cu un mascul, frați după tată, care au gene identice după origine de la strămoșul comun, există șansa ca ele să se Întâlnească În același loc În cadrul cromozomilor la cățeii rezultați din Împerecherea respectivă, ceea ce se numește homozigoție, adică identitate de gene. Fără să intrăm În detalii, crescătorii specializați În creșterea câinilor de rasă cunosc faptul că În practica ameliorării există mai multe feluri de consangvinizare, dintre care
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
În declanșarea agresivității la vertebrate, indicând rolul testosteronului În manifestarea combatitivității la om. Respingerea cvazi-generală a naturii instinctuale a agresiviatății nu Înseamnă, Însă, și ignorararea unor influențe biologice asupra ei. S-a vorbit multa vreme În anii ’60 despre un cromozom Y suplimentar, numit “cromnozom al crimei”, ce ar fi responsabil de actele agresive. Studiile au arătat Însă că nu există diferențe Între oameni În privința agresivității care să se datoreze unui cromozom Y suplimentar. Sunt recunoscute Însă influențele neuronale prezentate
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
vorbit multa vreme În anii ’60 despre un cromozom Y suplimentar, numit “cromnozom al crimei”, ce ar fi responsabil de actele agresive. Studiile au arătat Însă că nu există diferențe Între oameni În privința agresivității care să se datoreze unui cromozom Y suplimentar. Sunt recunoscute Însă influențele neuronale prezentate de modelul neurobiologic. Pe lângă acestea ar mai fi influențele hormonale (masculii sunt mult mai agresivi decât femelele datorită diferențelor de natură hormonalăă și cele biochimice (creșterea alcoolului În sânge, săcderea glicemiei pot
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
materială" ("sămânța" femeii). Galen are un studiu foarte extins despre anatomia femeii, despre fluidul din coarnele uterului (Kühn IV). Azi, când a fost dovedit că, până în luna a doua a sarcinii, toți fetușii sunt de gen feminin, după care prezența cromozomului Y impune transformarea organelor feminine, modificând fătul în mascul, omenirea poate aprecia genialitatea lui Galen. Galen s-a bucurat și se bucură de un imens prestigiu, datorită influenței considerabile pe care tratatele sale medicale au avut-o timp de un
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
deficiență de vedere. Publică articolul "Fapte extraordinare legate de vederea culorilor", care-i aduce consacrarea și numirea ca membru al Societății literare și filosofice din Manchester. Explicația sa este primitivă ("decolorarea lichidului ocular") față de cea de azi ("genopatie" legată de cromozomul X, cu absența conurilor de culoare). Descoperirea clinică a fenomenului îi aparține. Iată descrierea lui originală: "Acea parte a imaginii pe care alții o numesc roșu, pentru mine este o umbră sau un defect de lumină. În afară de asta, portocaliul, galbenul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
separării, cunoscută azi ca legea eredității: cele două trăsături ereditare se separă una de alta în gametul provenit din fuzionarea lor și se dezvoltă în gameți diferiți. Astăzi este considerat un fenomen de la sine înțeles faptul că cei 46 de cromozomi ai celulei umane diploide provin jumătate de la spermatozoidul tatălui și jumătate din ovulul mamei, combinându-se separat. Iar trăsăturile diferite ale copiilor sunt rezultatul combinărilor alelelor de a lungul generațiilor. Posibilitatea de combinație a alelelor este de 223 , adică de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cromozomiale a eredității Ulterior descoperirilor lui Gregor Mendel, cercetările geneticienilor Edmund Beecher Wilson 75 și Theophilus Painter 76 și ale embriologului Wilhelm Roux77 stabilesc că încărcătura cromozomică poartă toate trăsăturile genetice care îi caracterizează și diferențiază pe indivizi. Diagrama unui cromozom eukariotic: 1) cromatina (după faza S); 2) Centromerul punctual de încrucișare; 3) brațul scurt; 4) brațul lung. Cartea publicată de Boveri și Sutton, în 1902, The Cell in Development and Heredity ("Celula în dezvoltare și ereditatea"), definitivează teoria cromozomială a
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
eredității. Citat din carte: "Entități independente păstrate în nucleul celulei își păstrează identitatea, deoarece ceea ce iese din nucleu este ceea ce intră în nucleu". Imagine din cartea Celula în dezvoltare și ereditatea Theophilus Painter 76 publică în 1923 prima hartă a cromozomilor ca fiind în număr de 24, și abia în 1956 eroarea este corectată și se ajunge la adevărata cifră de 23 cromozomi incluzând perechea XY. Barbara McClintock (1902-1992), citogeneticiană, laureată a Pemiului Nobel în 1983 pentru fiziologie și medicină. După ce
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
nucleu". Imagine din cartea Celula în dezvoltare și ereditatea Theophilus Painter 76 publică în 1923 prima hartă a cromozomilor ca fiind în număr de 24, și abia în 1956 eroarea este corectată și se ajunge la adevărata cifră de 23 cromozomi incluzând perechea XY. Barbara McClintock (1902-1992), citogeneticiană, laureată a Pemiului Nobel în 1983 pentru fiziologie și medicină. După ce studiază botanica la Cornell University, cercetează citogenetica porumbului, schimbarea cromozomilor de-a lungul reproducerii porumbului, dezvoltând tehnici microscopice de vizualizare. Descoperă recombinarea
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
1956 eroarea este corectată și se ajunge la adevărata cifră de 23 cromozomi incluzând perechea XY. Barbara McClintock (1902-1992), citogeneticiană, laureată a Pemiului Nobel în 1983 pentru fiziologie și medicină. După ce studiază botanica la Cornell University, cercetează citogenetica porumbului, schimbarea cromozomilor de-a lungul reproducerii porumbului, dezvoltând tehnici microscopice de vizualizare. Descoperă recombinarea genetică în timpul miozei (prin care cromozomii "schimbă" informații), dar și transpoziția, adică transferul de gene de la un loc la altul, de la o generație la alta, printr-un proces
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
1902-1992), citogeneticiană, laureată a Pemiului Nobel în 1983 pentru fiziologie și medicină. După ce studiază botanica la Cornell University, cercetează citogenetica porumbului, schimbarea cromozomilor de-a lungul reproducerii porumbului, dezvoltând tehnici microscopice de vizualizare. Descoperă recombinarea genetică în timpul miozei (prin care cromozomii "schimbă" informații), dar și transpoziția, adică transferul de gene de la un loc la altul, de la o generație la alta, printr-un proces de gene săritoare. Astfel, găsește explicația faptului că genele își manifestă sau își reprimă caracteristicile fizice de la o
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
O altă întîlnire (pe care spiralogia o consideră "a umbrei") are loc în 1931, când Lewis Stadler 79, descoperitorul rolului mutagenic al radiațiilor Roentgen, o introduce pe Barbara McClintock în tehnica uitlizării acestei tehnici. Astfel ea identifică pentru prima oară cromozomii "inel", rezultat al leziunii cromozomului. Formarea cromozomului "inel" cu eliminarea centromerilor Această descoperire conduce, în următoarele decenii, la depistarea cromozom/inelului 20 la oamenii suferind de epilepsie, a cromozom/inelului 13 și 14 la cei suferind de debilitatea mintală, dismorfism
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
spiralogia o consideră "a umbrei") are loc în 1931, când Lewis Stadler 79, descoperitorul rolului mutagenic al radiațiilor Roentgen, o introduce pe Barbara McClintock în tehnica uitlizării acestei tehnici. Astfel ea identifică pentru prima oară cromozomii "inel", rezultat al leziunii cromozomului. Formarea cromozomului "inel" cu eliminarea centromerilor Această descoperire conduce, în următoarele decenii, la depistarea cromozom/inelului 20 la oamenii suferind de epilepsie, a cromozom/inelului 13 și 14 la cei suferind de debilitatea mintală, dismorfism facial, microencefalie și statură mică
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
consideră "a umbrei") are loc în 1931, când Lewis Stadler 79, descoperitorul rolului mutagenic al radiațiilor Roentgen, o introduce pe Barbara McClintock în tehnica uitlizării acestei tehnici. Astfel ea identifică pentru prima oară cromozomii "inel", rezultat al leziunii cromozomului. Formarea cromozomului "inel" cu eliminarea centromerilor Această descoperire conduce, în următoarele decenii, la depistarea cromozom/inelului 20 la oamenii suferind de epilepsie, a cromozom/inelului 13 și 14 la cei suferind de debilitatea mintală, dismorfism facial, microencefalie și statură mică. McClintock realizează
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
mutagenic al radiațiilor Roentgen, o introduce pe Barbara McClintock în tehnica uitlizării acestei tehnici. Astfel ea identifică pentru prima oară cromozomii "inel", rezultat al leziunii cromozomului. Formarea cromozomului "inel" cu eliminarea centromerilor Această descoperire conduce, în următoarele decenii, la depistarea cromozom/inelului 20 la oamenii suferind de epilepsie, a cromozom/inelului 13 și 14 la cei suferind de debilitatea mintală, dismorfism facial, microencefalie și statură mică. McClintock realizează că, pentru menținerea nevătămată a cromozomului, este nevoie de organizatori nucleari, și descrie
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
în tehnica uitlizării acestei tehnici. Astfel ea identifică pentru prima oară cromozomii "inel", rezultat al leziunii cromozomului. Formarea cromozomului "inel" cu eliminarea centromerilor Această descoperire conduce, în următoarele decenii, la depistarea cromozom/inelului 20 la oamenii suferind de epilepsie, a cromozom/inelului 13 și 14 la cei suferind de debilitatea mintală, dismorfism facial, microencefalie și statură mică. McClintock realizează că, pentru menținerea nevătămată a cromozomului, este nevoie de organizatori nucleari, și descrie regulatorul genetic, din cromozomul 6 al porumbului. Punerea în
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
descoperire conduce, în următoarele decenii, la depistarea cromozom/inelului 20 la oamenii suferind de epilepsie, a cromozom/inelului 13 și 14 la cei suferind de debilitatea mintală, dismorfism facial, microencefalie și statură mică. McClintock realizează că, pentru menținerea nevătămată a cromozomului, este nevoie de organizatori nucleari, și descrie regulatorul genetic, din cromozomul 6 al porumbului. Punerea în valoare a descoperirii regularizării genetice de către McClintock este realizată, încă în timpul vieții ei, prin descrierea regularizării genetice, prin operon, de către laureații Premiului Nobel François
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
oamenii suferind de epilepsie, a cromozom/inelului 13 și 14 la cei suferind de debilitatea mintală, dismorfism facial, microencefalie și statură mică. McClintock realizează că, pentru menținerea nevătămată a cromozomului, este nevoie de organizatori nucleari, și descrie regulatorul genetic, din cromozomul 6 al porumbului. Punerea în valoare a descoperirii regularizării genetice de către McClintock este realizată, încă în timpul vieții ei, prin descrierea regularizării genetice, prin operon, de către laureații Premiului Nobel François Jacob 80 și Jacques Monod 81. Ei demonstrează că fiecare moleculă
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
secvențelor genelor). Diferența genetică dintre ADN-ul diferiților indivizi este mai mică de 0,1%. Între cimpanzeii de tip bonobos și oameni diferențele sunt de sub 4%. Genomul uman, sau setul de gene, este conținut în cele 23 de perechi de cromozomi. În celulele germinative cromozomii se înjumătățesc în două jumătăți haploide, pentru a realiza cromozomii celulei germinative a noii progenituri. În stânga este reprezentat graficul idealizat al cariotipului diploid al omului, separat în cromozomi, cu cele 2 tipuri de cromozom sexual, aliniați
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
dintre ADN-ul diferiților indivizi este mai mică de 0,1%. Între cimpanzeii de tip bonobos și oameni diferențele sunt de sub 4%. Genomul uman, sau setul de gene, este conținut în cele 23 de perechi de cromozomi. În celulele germinative cromozomii se înjumătățesc în două jumătăți haploide, pentru a realiza cromozomii celulei germinative a noii progenituri. În stânga este reprezentat graficul idealizat al cariotipului diploid al omului, separat în cromozomi, cu cele 2 tipuri de cromozom sexual, aliniați conform centromerilor Decodificarea genomului
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
1%. Între cimpanzeii de tip bonobos și oameni diferențele sunt de sub 4%. Genomul uman, sau setul de gene, este conținut în cele 23 de perechi de cromozomi. În celulele germinative cromozomii se înjumătățesc în două jumătăți haploide, pentru a realiza cromozomii celulei germinative a noii progenituri. În stânga este reprezentat graficul idealizat al cariotipului diploid al omului, separat în cromozomi, cu cele 2 tipuri de cromozom sexual, aliniați conform centromerilor Decodificarea genomului uman a permis realizarea de mari progrese în biotehnologie, antropologie
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
este conținut în cele 23 de perechi de cromozomi. În celulele germinative cromozomii se înjumătățesc în două jumătăți haploide, pentru a realiza cromozomii celulei germinative a noii progenituri. În stânga este reprezentat graficul idealizat al cariotipului diploid al omului, separat în cromozomi, cu cele 2 tipuri de cromozom sexual, aliniați conform centromerilor Decodificarea genomului uman a permis realizarea de mari progrese în biotehnologie, antropologie și medicina judiciară. Culoarea pielii, ochilor și părului, fizionomia, înălțimea, preferințele gustative, talentul și multe alte caracteristici ale
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
perechi de cromozomi. În celulele germinative cromozomii se înjumătățesc în două jumătăți haploide, pentru a realiza cromozomii celulei germinative a noii progenituri. În stânga este reprezentat graficul idealizat al cariotipului diploid al omului, separat în cromozomi, cu cele 2 tipuri de cromozom sexual, aliniați conform centromerilor Decodificarea genomului uman a permis realizarea de mari progrese în biotehnologie, antropologie și medicina judiciară. Culoarea pielii, ochilor și părului, fizionomia, înălțimea, preferințele gustative, talentul și multe alte caracteristici ale omului sunt moștenite. Mutațiile unei singure
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
1300 de diferite mutații ale genelor, aflate în permanentă creștere. Cele mai frecvente boli ereditare sunt rezultatul mutațiilor mai multor gene, boli poligenice. Până azi au fost descrise aproximativ 2200 de boli poligenice. Multe boli genetice sunt rezultatul absenței unui cromozom sau al unui cromozom în plus. Ele dau, de obicei, variații fenotipice ușor de recunoscut: Boala Fenotipul Cromozomul Sindromul Down 1:600 21 de 3 ori Sindromul Klinefelter 1:500-1000 bărbați X în plus Sindromul Turner 1 :2000 femei X
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]