2,383 matches
-
în folosința comunității ortodoxe. Biserica cu hramul „Sfânta Treime” se mai întâlnește în documente și ca „Biserica din câmp”, „Biserica din Copăcele”, „Biserica mare” sau „Biserica nouă”. Aceasta a fost zidită între anii 1800-1814, din donația substanțială în bani a ctitorului principal Ioan Bungărzan din Rășinari, din donațiile credincioșilor dar și din ajutoarele obținute de la comună. De asemenea s-au primit ajutoare și de peste munți, de la donatori, în frunte cu Grigorie Brâncoveanu, strănepotul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Biserica a fost sfințită în
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
rășinăreni, mulți ar fi meritat cuprinderea în această galerie de figuri. Profesorul universitar doctor Vasile Iliuț, Decan si Prorector al Universității Naționale de Muzică București, Învățătorul Aleman Galea, Ioan Roman, directorul liceului "Mihai Viteazul" din București, N. Droc-Barcianu, directorul și ctitorul liceului din Giurgiu, învățatul copist de cărți și manuscrise din secolul al XVIII, Sava Popovici-Barcianu cel bătrân, care își scria sub nume "ot Rășinari", profesorul și rectorul ieșean Traian Bratu, învățatul protopop Emilian Cioran, sufletul harnicului grup local, fără concursul
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
Bunea În 1919 apare un alt studiu, de Zenovie Pâclișanu, în care se precizează că Schitul Racovița a fost ridicat de către călugărul unit Oprea Doican, pe moșia proprie. Cele două surse citate nu precizează din păcate nici condiția socială a ctitorului și nici anul edificării acestui modest lăcaș de închinăciune. C.Lupea în studiile sale referitoare la acest subiect, face următoarele precizări: Asemenea altor lăcașuri de cult din România, biserica din Racovița a fost și încă mai este păstrătoarea unor vechi
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
zugrăvit cu realism, ironie fină și compasiune viața „oamenilor mici” (în ), lumea evreilor din orașele și târgușoarele din răsăritul Europei la sfârșitul secolului al XIX-lea și în primii ani ai secolului al XX-lea. El a fost unul din ctitorii și clasicii literaturii moderne, mentor al scriitorilor în limba idiș din vremea lui alături de Mendele Moher Sfarim și I. L. Pereț. La 2 martie 1859 se naște ca Sholem Rabinovici (alternativ: Sholom, Shulem, Rabinovitz, Rabinovich, etc.), în târgul Periaslav, astăzi orașul
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
mănăstire". Într-o carte de întărire a lui Șerban Cantacuzino Voievod, din 1687, se spune însă, "schitul" de la Vîlcana, iar în hrisoavele domnești de acordare de milă, începând cu cel din 1693, "mănăstioara" dar, mai departe predomină numele de schit. Ctitorul acestui schit este Bunea Gradișteanu, care fugind de frica turcilor veniți să-l ajute pe Constantin Basarab, varul lui Matei Basarab, sa ia domnia, s-a retras în aceste locuri. Făgăduind că de va scăpa cu viață va zidi aici
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
consfințind voința cneazului Grigori Potiomkin, consilierul țarinei, de a se fonda un oraș armenesc între văile Cernea și Cernița, pe baza unui plan elaborat și pe cheltuiala statului rus. Denumirea orașului, călătorul Minas Pjșchianț o revendică de la numele lui Potiomkin, ctitorul localității, totuși episcopul Argutian, păstorul spiritual al armenilor, nota la 22 noiembrie 1791: „Am înaintat, spre a fi trimisă împărătesei o jalbă prin care rugăm să fie încuviințată așezarea poporului nostru într-un oraș înființat lîngă Dubăsari în numele Sfîntului Grigore
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Harald Haardraade. Dintre toți principii locali, novgorodenii prețuiesc cel mai mult memoria lui Iaroslav cel Înțelept, cel care a dat primul cod de legi, (încorporat mai târziu în Russkaia Pravda (Pravila Rusă)) și cel care s-a remarcat ca fiind ctitorul Catedralei Sfânta Sofia, monument care poate fi admirat și azi. Ca semn de mulțumire pentru ajutorul primit în lupta pentru cucerirea tronului, Iaroslav a conferit numeroase privilegii orașului. Piața centrală a orașului poartă numele marelui cneaz. În 1136, negustorii și
Veliki Novgorod () [Corola-website/Science/302815_a_304144]
-
2001 în cadrul unei slujbe arhierești au fost sfințite clopotele: unul mare , în greutate de 210 kg. Și unul mic de 85 kg. Turnate la S.C. ,Brândușa, Baia Mare ,și donate Sfintei mănăstiri de familiile : ing. Ilie Nistor și ing. Florin Ardean, ctitorii principali.. Tot atunci s-a dat binecuvântare pentru săvârșirea slujbelor în biserica Paraclis și s-a pus al doilea hram : Sf. Proroc Ilie Tesviteanul . Se continuă lucrările la Paraclis : se construiește pronaosul, la începutul anului 2002 se înlocuiește acoperișul punându
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
1541-1546). Biserica a fost pictată în frescă, în stil bizantin, atât pe interior, cât și pe exterior. Între pronaos și naos se află camera mormintelor (gropnița), aici fiind pictat sinaxarul (sfinții de peste an). Instituită ca mănăstire domnească și înzestrată de ctitor și de familia acestuia cu numeroase moșii și podoabe, a cunoscut o perioadă de prosperitate până către mijlocul secolului al XVI-lea.<ref name="Pușcașu 13/2005">Voica Maria Pușcașu - ""Mănăstirea Dobrovățului"", în „Monumentul”, vol. VI (Ed. Trinitas, Iași, 2005
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
a fost instalată o pușcărie (în perioada 1865-1900), un orfelinat de fete (1900-1903) și în cele din urmă o școală de agricultură (1903-1930). Cu timpul, pictura bisericii s-a degradat, astfel că în anul 1907 se puteau distinge doar portretele ctitorilor zugrăvite pe tabloul votiv din naos. Între anii 1930-1936, Comisia Monumentelor Istorice, aflată sub președinția lui Nicolae Iorga, a patronat restaurarea picturii bisericii. Deși regele Carol I al României a reînființat Mănăstirea Dobrovăț prin decretul regal din 14 mai 1913
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
1513), luna lui octombrie 14, la veșnicile locașuri"". Celelalte pietre aparțin familiei Racoviță și datează din secolul al XVII-lea, cei înmormântați aici fiind decedați în perioada 1664-1685. Hatmanul Nicolae Racoviță, care a făcut unele danii bisericii, a fost considerat ctitor și, prin urmare, șase dintre membrii familiei sale au fost înmormântați în pronaos, lângă mormântul Doamnei Nastasia. Cei șase membri ai familiei Racoviță înmormântați în biserică sunt: marele logofăt Eftodie Cehan Racoviță (d. 15 decembrie 1664) cu soția sa Teofana
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
7 m amenințată de eroziunea laterală. Elementele de hazard geomorfologic se constituie astfel, într-un factor care amenință chiar și ruinele rămase, cu distrugerea. Dintre elementele care au supraviețuit, două lespezi funerare (din care una se presupune a fi a ctitorului) expuse la intrarea în biserică și piatra cu pisania, sunt păstrate la biserica din Podoleni (cu hramul Înălțarea Domnului - din centru, în pridvorul acesteia), catapeteasma se găsește din 1876 la biserica veche din Frunzeni (Costișa), iar cinci icoane la Mănăstirea
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
o face și după putință a o rădica la locul ce se chiamă Gura Motrului"". La acea vreme primea, după cum amintește același document, moșii în Șușița și Groșieri pentru întreținerea sa și hrana călugărilor. Trebuie subliniat că Logofătul Harvat este ctitorul primului așezământ atestat documentar ridicat la Gura Motrului. Cetatea mănăstirească a fost refăcută din temelii în anii 1642-43 de către domnitorul țării Matei Basarab. Participarea lui vodă Matei Basarab nu este surprinsă de vreo pisanie însă este indicată de Patriarhul Constantinopolului
Mănăstirea Gura Motrului () [Corola-website/Science/310958_a_312287]
-
stâlpi de stejar care susțin bolta, naosul dreptunghiular, ferestrele așezate lateral și la înălțime de peste 3 m, acoperișul naosului, boltă în plin centrul, forma fundului de corabie. Pereții tencuiți și văruiți, în pronaos, în partea de miazănoapte, se află mormântul ctitorului. Altarul despărțit de naos printr-o frumoasă catapeteasmă din lemn de tei, are formă semicirculară, la răsărit, sus o fereastră în părțile laterale ale bisericii câte o ușă. În pridvor, pe ușorii ușii de intrare, se vede o sculptură originală
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
În cei 9 ani cât a condus Flotila Română, Nicolae Dimitrescu-Maican a fost avansat la gradul de colonel (1880) și apoi la cel de general (1886). Pentru activitatea sa de organizare a Marinei Militare Române, generalul Maican a fost supranumit "ctitorul marinei militare". În anul 1888, viața politică românească a fost zguduită de "Cazul colonelului Maican", un scandal de corupție în care au fost implicați mai mulți generali, printre care și prefectul Poliției Capitalei, generalul Radu Mihai și care a constituit
Nicolae Dimitrescu-Maican () [Corola-website/Science/307468_a_308797]
-
învățați români precum stolnicul Constantin Cantacuzino (1650-1716), care a alcătuit cea mai veche hartă geobotanică românească, Dimitrie Brândză (1846-1895) fondatorul botanicii românești, Florian Porcius (1816-1906) unul dintre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice românesti, Iuliu Prodan (1875-1959), marele ctitor al Florei României, Emanoil C. Teodorescu (1866-1949) întemeietorul școlii de algologie din România și Traian Săvulescu (1889-1963), fondatorul școlii românești de fitopatologie.
Botanică () [Corola-website/Science/298176_a_299505]
-
copii. Ghețăria servea la stocarea pe timpul verii a gheții aduse din lacul Mogoșoaia, aflat în apropiere. Biserica „Sfântul Gheorghe” se află în afara zidurilor palatului, lângă turnul porții. Ctitorită de Constantin Brâncoveanu și terminată în 1688, cu puțin timp înainte ca ctitorul ei să devină domnitor, ea adăpostește mormântul lui George-Valentin Bibescu, precum și tabloul votiv ce-i reprezintă pe Constantin Brâncoveanu și pe cei patru fii ai săi.
Palatul Mogoșoaia () [Corola-website/Science/303365_a_304694]
-
Pantocrator, iar pe pandantivi cei patru Evangheliști, pe pereții laterali sunt două rânduri de picturi ale mucenicilor. În stânga intrării se află Sfinții Constantin și Elena, iar în dreapta este tabloul votiv. Spre deosebire de alte tablouri votive, în cel de la biserica din Părhăuți ctitorul nu ține în mână chivotul bisericii, ci este condus de Maica Domnului înaintea tronului Mântuitorului Iisus Hristos. Fața logofătului a fost reînnoită cu tencuială, iar îmbrăcămintea sa reflectă hainele de la curtea suceveană. Scena "Pieta" (a punerii lui Iisus în mormânt
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
aceste date cu informația că biserica a fost sfârșită în al 38-lea an de domnie al voievodului Ștefan cel Mare (1457-1504), reiese că data finalizării construcției este 30 noiembrie 1495. Biserica nu a fost înzestrată cu moșii și sate, ctitorul dorind ca ea să fie biserică a reședinței domnești și nu biserică de mănăstire sau biserică parohială. Mai bine de un secol, târgul Huși a fost proprietate domnească. În anul 1598, domnitorul Ieremia Movilă (1595-1606) a întemeiat Episcopia Hușilor, care
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
acestora până în anul 1948. Rămași fără biserică românii au fost nevoiți să-și construiască o altă biserică. Biserica parohială cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” a fost construită între anii 1755-1757 din piatră de râu cu mortar de var, prin strădania ctitorilor: Andrei Iacobovici, soția acestuia Maria, cneazul Ștefan Pârva împreună cu hălmăgenii și leștiorenii. Mormintele ctitorilor se află în interiorul bisericii (intrare bărbați stânga și naos sub fereastra de nord). Biserica este construită în stil baroc având dimensiunile de 31/12 m. Frumoasa
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
o altă biserică. Biserica parohială cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” a fost construită între anii 1755-1757 din piatră de râu cu mortar de var, prin strădania ctitorilor: Andrei Iacobovici, soția acestuia Maria, cneazul Ștefan Pârva împreună cu hălmăgenii și leștiorenii. Mormintele ctitorilor se află în interiorul bisericii (intrare bărbați stânga și naos sub fereastra de nord). Biserica este construită în stil baroc având dimensiunile de 31/12 m. Frumoasa pictură în frescă de pe pereți, cât și de pe tâmplă, a fost executată în anul
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
de pr. Alexe Apafi din Saramas. Ioan Batranu (1953-1971) a venit la 1 noiembrie 1953. Era originar din comuna Harman. La 29 septembrie 1963, consiliul parohial a hotărât că toți credincioșii ce au donat 1.000 lei să fie numiți "ctitori", iar ceilalți doar binefăcători. Ctitori sunt: cântărețul Vasile Popica, Gheorghe Bularca, Petru Gusba, Nicolae Popica, iar binefăcători: Constantin Bocarnea, Ioan Bocarnea, Cristifon Purecel, Iuliu Moldovan, Susana Gabor, Alexandru Terzea, Vasile Marin. În primăvara anului 1971, pr. Ioan Batranu s-a
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
Saramas. Ioan Batranu (1953-1971) a venit la 1 noiembrie 1953. Era originar din comuna Harman. La 29 septembrie 1963, consiliul parohial a hotărât că toți credincioșii ce au donat 1.000 lei să fie numiți "ctitori", iar ceilalți doar binefăcători. Ctitori sunt: cântărețul Vasile Popica, Gheorghe Bularca, Petru Gusba, Nicolae Popica, iar binefăcători: Constantin Bocarnea, Ioan Bocarnea, Cristifon Purecel, Iuliu Moldovan, Susana Gabor, Alexandru Terzea, Vasile Marin. În primăvara anului 1971, pr. Ioan Batranu s-a pensionat. A urmat pr. Adrian
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
a ridicat edificiul Școlii Normale de băieți, precum și frumoasa clădire a Liceului comercial de băieți din Blaj. Mitropolitul Vasile Suciu urmărea crearea unei clase mijlocii românești, bazate pe morala creștină. De aceea, Mitropolitul Vasile Suciu poate fi numit al treilea ctitor al Blajului. Mitropolitul Vasile Suciu a intervenit pe lângă Sfântul Scaun și a obținut Biserica Minoriților din Cluj, inclusiv clădirea și terenul adiacent, pentru Episcopia de Cluj-Gherla. În acest perimetru a fost ridicată Academia Teologică Unită din Cluj (în imobilul retrocedat
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
an, pe care o termină în anul 1682, luna octombrie” Răpus de o boală necruțătoare, Șerban Cantacuzino moare la 28 octombrie 1688, la numai 54 de ani. Este înmormântat în naosul bisericii de la Cotroceni, asa cum i-a fost dorința. Ctitorul a făcut numeroase danii mănăstirii, care o făceau, după cum am mai amintit, cea mai bogată mănăstire a Țării Românești. Un inventar din 1716, arăta ca mănăstirea poseda 20 de mari moșii (în Ilfov, Dâmbovita, Muscel, Teleorman, Ialomița), 10 sate de
Mănăstirea Cotroceni () [Corola-website/Science/307735_a_309064]