3,251 matches
-
Copacii Înalță o rugă la cer Din urme de cerb, vârcolacii se-adapă O umbră de lup se strecoară stingher... Furtuna cu dinții vântului mușcă Din trupuri de arbori pe drum răsturnați De arcul de lună închiși ca-ntr-o cușcă Stau demonii nopții-n tăceri spânzurați. Ne cheamă iar drumul mereu în derivă Și nopțile grele de atâta balast Doar noaptea zămește-n oglinda parșivă Și râde cu glasul ciobit și nefast. BOLNAVE COPITE NE BAT ÎNGHEȚATE Bolnave copite ne bat
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
topit în psalmi biruinței, Liturghia Învierii. Mi-i tristă această noapte, cu zornăit de fiare,/ m-apasă ca o piatră trecutul izgonit;/ vin amintiri din vreme și calde ca un soare,/ vin să-mi aducă liniști din Templu zăvorât./ În „cușca”unei dube ce duce viața mea,/ Smeritu-mi trup se-nclină ca-n albe primăveri.../ puterile-mi sleite de așteptarea grea/ mi-adun, să mă-nsoțească în noaptea de-nvieri./ Strâmtoarea-năbușită mă ține pironit,/ stau nemișcat în rugă, tristețile-mi supun,/ desprins
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
dă mereu târcol,/ lăuntric o lumină îmi curge ca un șopot,/ aleargă trenu-n noapte cu șuiere în gol,/ fărămițând în aer fășii subțiri de clopot./ Când temnicerul mișcă vizeta, mohorât,/ o undă străvezie cătușele-mi aprind,/ învăluit în umbră, în „cușcă” surghiunit,/ eu chem. În preajmă morții și raze mă cuprind./ E noapte Învierii. Trăiesc fără să fiu.../ închis ca-ntr-un mormânt eu sânger strop cu strop./ Ard dincolo de mine lumini până târziu,/ când eu cobor în Zarcă și-n
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
îndeplinească „atribuțiile” pentru care a ... IV. ȚUICA LU' PĂSĂRILĂ, de Liviu Gogu , publicat în Ediția nr. 828 din 07 aprilie 2013. - Al dracu’ Păsărilă!... Al dracu’ Păsărilă!... nu mai contenește Petre Clăpăugea să exclame înciudat, învârtindu-se ca leul în cușcă, prin curtea propriei gospodării. Luă lopata ce sta sprijinită de zidul casei și-o mută, fără nici un motiv, în colțul format de gardul ce împrejmuiește curtea păsărilor și magazia de deasupra beciului. Mai înjură de câteva ori cu năduf, apoi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
place lui să spună. Adică fundul curții lui Păsărilă pleacă exact din fundul curții lui Clăpăugea. Cele două ... Citește mai mult - Al dracu’ Păsărilă!... Al dracu’ Păsărilă!... nu mai contenește Petre Clăpăugea să exclame înciudat, învârtindu-se ca leul în cușcă, prin curtea propriei gospodării.Luă lopata ce sta sprijinită de zidul casei și-o mută, fără nici un motiv, în colțul format de gardul ce împrejmuiește curtea păsărilor și magazia de deasupra beciului.Mai înjură de câteva ori cu năduf, apoi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
perioadă a copilăriei mele,dacă o poti numi așa nu am vorbit deloc.De ce aș fi făcut-o.? Și cu cine?Cu îngrijitoarele care ne priveau că pe niște șobolani,cu ceilalți copii care încercau să supraviețuiască că animalele în cușcă?Poate doar cu sinele...Am acceptat adevărul în ziua în care am primit o lovitură în cap.Era una din acele zile când oamenii bogați mai dăruiau din firimiturile averilor și ne donau hăinuțe și mâncare de sarbatori.Pentru noi
KARON ,CAP 13 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360153_a_361482]
-
evomediană. Cu lira în brațe, cu alt instrument, un trubadur, un menestrel, ehei, îndrăgostit de orice, femei, copaci, astre, cântând la miezul nopții, apoi provocat la duel de un nobil gelos, ucis în duel, fie trimis de un tiran în cușca leilor. Evoluția poeziei se aseamănă cu evoluția muzicii. Vorba lui Caragiale, „ ne gâdilă plăcut urechile”. Muzica. Poezia ar gâdila plăcut sufletul, prin extrapolare. Înainte de a spune ce îmi place, voi face o digresiune în ceea ce nu-mi place. Poezia antică
PUMNUL ŞI PALMA de BORIS MEHR în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359786_a_361115]
-
să apelați la Sediul General al muzeului nostru din Groenlanda, acolo sigur trebuie să vă găsească răspunsul!... - Mulțumim pentru indicații și te salutăm, unchiule Larion! Rămâi sănătos! Rămași singuri și nedumeriți în continuare, Tudor îi zice puștiului: - Hai să teleportăm cușca asta, cu pasăre cu tot, la Sediul General din Groenlanda. Ah, dar nu mai am nicio para, nu ți-a mai rămas vreun ban, ne trebuie pentru teleportare? - Ba da, am niște monede, căci azi n-am mai apucat să
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
colivia cea cu misteriosul “miriapterix“-ul, s-au teleportat îndată la sediul asociației, cheltuind alți bănuți dintre cei pe care îi mai aveau. Bătrânul muzeograf îi aștepta deja. De cum i-a văzut și, mai ales, după ce i se prezentă și cușca cu ciudata pasăre, bătrânul specialist, în calitatea sa de președinte al asociației, începu cu o introducere lungă, cu fraze multe și întortocheate, încât abia de putea fi înțeles: - Admirabil!... Exceptional!... Ce forme superbe!... Cum poate oare natura asta să fie
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
un zeu, Când am, când nu am nici un Dumnezeu. Legat la ochi, te caut ca un orb, Sunt când stăpânul meu, când al tău rob. Alerg prin timp cu mare grabă Și nu răspund la cei ce mă întreabă. În cuști de-argint, iubirile le strâng Și-abia acum încep să-nvăț să plâng. Te port în taină zilnic pe picioare, Precum un foc ce arde și nu doare. Nu știu nici azi ce nu se poate, Nu știu ce-i dincolo de moarte
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
privirea la priveliștea ce se desfășura în fața ochilor ei .Pădurea era luminată de razele ca niște săgeți ale soarelui primăvăratic, dând impresia de mister,unul care abia aștepta să fie descoperit.Insa nu putea asta ,nu putea să evadeze din cușcă care îi îngrădea sufletul și să își întindă aripile până deasupra norilor care o chemau spre infinit... Karon rămase uimită de acest gest de îndrăzneala ,si gândindu-se că Johnathan era mult mai abil și experimentat decât se aștepta, isi
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
plumb. Cavoul lui Bacovia ieșit în stradă ! Și eu ca o umbră protejându-i singurătatea : rece și înțepenit de depărtare! Și totuși nu scriu să-mi vindec sufletul de durerea mută ce mă ține încătușat. Pacă aș trăi într-o cușcă nevralgică, înnebunitoare! Principiul călcâiului lui Ahile, în cazul meu, Dio, funcționează invers : arâtându-mi pe unde aș putea ajunge cel mai repede în prezent. Simt că suferința a epuizat toate datele despre Univers. Sau poate că Dio nu acceptă că ar
ÎNVIEREA (2) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359905_a_361234]
-
manifestare de voință a celui bătut, care i-a atras o ploaie de lovituri peste picioare din partea celorlalți doi agresori. Cel scuipat a ridicat pumnul să-i lovească fața, umilit și, cu atât mai mult, furios ca o fiară în cușcă. Gândul i-a anulat intenția. A scos de undeva de la spate, de sub curea, un cuțit și l-a ridicat, strângându-l puternic în pumn, cât a putut de sus. - Mori, câine! Mori, f...i sfinții morților mă-tii de... - Nu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359657_a_360986]
-
în jur, dacă vrei să întorci spatele. Cine se împiedică de adevăr, e destinat mersului în genunchi. Pasul piticului nu ajută la săritură în înălțime. Cand se încaieră conștiința și cariera, nefericitul purtător al celor două e prins într-o cușcă. Cine ar putea, cu vorbe bune, să dea jos din copac o pisică, n-ar mai avea nicio neliniște. Pace și bunăvoință. Oameni mărunți pentru vremuri mărunte. Sforari înhămați la șareta clovnului. Nu mai stau îngerii de ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
în jur, dacă vrei să întorci spatele.Cine se împiedică de adevăr, e destinat mersului în genunchi. Pasul piticului nu ajută la săritură în înălțime. Cand se încaieră conștiința și cariera, nefericitul purtător al celor două e prins într-o cușcă. Cine ar putea, cu vorbe bune, să dea jos din copac o pisică, n-ar mai avea nicio neliniște. Pace și bunăvoință. Oameni mărunți pentru vremuri mărunte. Sforari înhămați la șareta clovnului. Nu mai stau îngerii de ... IV. TIRI ... TIRI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
iernii, între noiembrie și februarie. frig și fierbințeala plăcută a scrisului mă copleșesc. simt gheara cum strânge creierul mic și... delăsarea... mâine va fi o zi mai bună. așa vreau, așa văd, așa mă mint. tac. scriu. mă strigă în cușca de aur, glasul copilului cu ochi de cărbune. rup firele banalului în care mi se cere să uit, să tac, să fiu fericită deplin... e greu rolul mamei care nu va mai fi mamă niciodată. sânul explodează când ochiul privește
ROL IMPUS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359260_a_360589]
-
sau a observatorilor în exercitarea atribuțiilor lor 7 Articolul 90 alineatul (2) litera (e) Transbordarea fără autorizația necesară sau atunci când transbordarea este interzisă 7 Articolul 90 alineatul (2) litera (f) Efectuarea de operațiuni de transfer sau de plasare în cuști, în special astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2023/2.053, încălcându-se normele politicii comune în domeniul pescuitului 5 Articolul 90 alineatul (2) litera (g) Transbordarea de la sau către navele incluse pe lista de nave de pescuit INN a
MĂSURI din 7 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297877]
-
despărțirea de colegi a fost ca la premiile Oscar! Patria, familia, onoarea, servirea statului, amicii, mă voi întoarce ...Până atunci va fi, se pare, la refacere în Seychelles! Depinde cum va suporta canicula!?! Boborul cere trezirea tigrului. Ținut într-o cușcă separată. Pe alt deal. De la bun început, păpușarilor nu le-a plăcut achiziționarea lui. Presimțeau că ceva nu era în regulă, dar nu aveau ce face. Poporului i-a plăcut ideea! Și celui dinăuntru și celui plecat în bejenie. Cum
TABLETA DE WEEKEND (184): CIRCUL DIN DEAL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340373_a_341702]
-
ceva aduce în text condiția umană, astfel că la nivelul întregii cărți sunt colectate stările umanului cu relevanță pentru existența adesea nostalgică, insistând asupra tristeții cu sugestii metafizice. “Via Dolorosa” spune: “Despre cum / A înflorit bumbacul / Cântă trubadurii ferecați în cușca bestiei / Cu sângele-n spumă. Arena de luptă este tixită cu mame și / Cu prunci înfășați în flori de hârtie. / Poporul invocă din rărunchi și din buze / Dreptul la fericire. / Mai departe-i Păcatul.” Poemele au deopotrivă un inedit, cum
MELANIA CUC SI VIA DOLOROSA de MELANIA CUC în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340428_a_341757]
-
de care mai mari și mai viteji, avem senzația că putem mai mult. Că suntem sortiți unui destin măreț spre care altcineva trebuie să ne poarte. Și-n lipsa măririi, creștem cu frustrarea națională că România e un curcubeu în cușcă, nelăsat să-și consume culorile până la capăt. Și uităm că-n noi, în fiecare din noi, e România, urâtă, sau frumoasă, după forma coloanei vertebrale și a culorii sufletului fiecăruia. În Bucuresti, la 19:46, prin geamul aburit al trenului
România, un curcubeu ținut în cușcă () [Corola-blog/BlogPost/338253_a_339582]
-
să am, totuși, dreptul să decid eu. Asupra utilizării spațiului închiriat sau deținut ar trebui să decidă proprietarul sau chiriașul. Ar trebui ca aceștia să aibă dreptul de a construi acele acvarii bine izolate, bine ventilate, exclusiv pentru fumători. O cușcă practic care, dacă nu are un sistem de aerisire foarte bun, poți să leșini doar inhalând fumul a zeci de țigări. Este decizia mea, fumător fiind, să decid cât de mult mă supun acestui risc imens. Este decizia mea, fumător
Dragă nefumătorule, recunosc, păcătuiesc, dar este dreptul meu constituțional! () [Corola-blog/BlogPost/338339_a_339668]
-
să-l distrugem. Din contră, să-l însuflețim. Să-i dăm viață. Să-i dăm voie să respire și să ne aducă împreună. Să organizăm aici evenimente, să aducem muzica bună în parc. Îți recomandăm România, un curcubeu ținut în cușcă Cum stau acum în hamac îmi dau seama că mai sunt cinci zile până la festivalul care le-a redat clujenilor Parcul Central și care a făcut posibilă senzația mea de libertate. Jazz in the Park e festivalul care m-a
„O ciudățenie și o practică nepermisă acum 5 ani”. În parc, la Cluj... () [Corola-blog/BlogPost/338496_a_339825]
-
au murit săptămâna asta în Siria și Afganistan - nu au acaparat Facebook-ul pentru că au avut neșansa de a fi măcelăriți într-o țară în care ne-am obișnuit să vedem tot timpul oameni aruncați în aer, împușcați, arși, înecați în cuști de fier, decapitați sau bombardați. Ești ușor ipocrit dacă îți pui steagul francez peste poza de profil după o vară întreagă în care te-ai uitat cum mor mii de refugiați în Mediterană Autoritățile locale estimează că peste 4.000
De ce nu ar trebui să îți schimbi poza de profil cu steagul țărilor în care au loc atentate teroriste () [Corola-blog/BlogPost/338530_a_339859]
-
deuteriului; aplicații ale teoriei grafurilor în chimie (enumerări de izomeri, inclusiv prima enumerare a izomerilor de valență ai anulenelor; prezicerea conurilor grafitice; primele grafuri de reacție și descoperirea grafurilor minime cu circuite de 10 si 11 puncte, cunoscute sub denimirile “cuștile Balaban-10 și Balaban-11; noi descriptori moleculari, inclusiv indicele topologic cunoscut ca indicele Balaban). Mulțumim d-lui Academician Profesor Doctor Docent Alexandru T. Balaban pentru amabilitate, deschidere și informațiile furnizate. Vă dorim multă sănătate și vă așteptăm cât mai des printre
Confesiuni, Academician Alexandru T. Balaban () [Corola-blog/BlogPost/339959_a_341288]
-
o desparțea simetric în două. După ce deschidea-i cu destulă greutate ușa masivă de stejar de la intrare erai imediat “înhățat” de un covor stacojiu aliniat perfect de-a lungul culoarului care te conducea ca într-o arenă romană direct spre “cușca fiarelor”, mai precis la o scenă pe care trona o masă lungă făurită tot din stejar masiv îndărătul căreia se aflau...”tartorii” adică marele șef flancat stânga dreapta de alți șefuleți mai mici. Ne simțeam practic ca o turma de
Toate-s vechi și nouă toate! () [Corola-blog/BlogPost/339991_a_341320]