2,064 matches
-
ești. Predai acum pe loc la domnu' Schweini o cerere de scuză, că altfel nu mai pui picioarele tale murdare niciodată în localul meu. KARLI: Scuzați pentru obrăznicie, d-le Schweindi... HASI: Domnul Anticrist își cere scuze, Schweindi. SCHWEINDI: O să cugetăm despre asta, domne Karli. HERTA (către Karli): Lașule, cârpă în stare de ebrietate ce ești. (Karli o lovește pe Herta și o duce trăgând-o de păr până la Schweindi) KARLI: Te scuzi imediat față de domnu' Schweindi sau te fac bucățele
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mă gândesc la d-voastră atunci când te sărut. EL: Puteți săruta un corp străin? EA: Dacă tu te pricepi să săruți, atunci pot să vă includ pe d-voastră într-o asemenea posibilitate care să se ivească după ce am să cuget. EL: S-ar fi putut ca trupul d-voastră se se fi născut mai deștept decât al meu? Ce deșteaptă un corp deștept? S-ar putea atunci ca trupul d-vostră să fie mereu deștept, atunci când întâlnește un corp străin? Ce
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
se desenează ca o delicatesă, care în ea însăși nu este, nu există. PIANISTA: Asta-i bine, bine în față și în spate. Te poți baza pe ceva. COMPOZITORUL: Să mergem sus și în înălțime. Primul cuțit îți aparține. PIANISTA (cugetă o clipă și începe să declame): Odată am vrut așa o muzică cu adevărat muzicală, o muzicalitate cu adevărat muzicală, care... așa de drept, deci așa de veritabil deci veritabil drept Înțelegeți doar, pe care cineva a uitat-o a
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
tuturor acestor gânditori obsedați de urgența unei lumi alternative este că lumea și răul coincid. Că negativitatea e proprie chiar și celei mai mici părticele de realitate. Pentru a ajunge la o astfel de concluzie, nu-i nicio nevoie să cugeți și să postulezi. E suficient să constați, să privești în jurul tău, să înveți deschizând larg ochii. Vremea împăraților iulio-caudieni - Isus e conceput ca un contemporan al lui Tiberiu - aceea a sfârșitului Imperiului și a Evului Mediu timpuriu sunt pline de
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
prin aceasta, deschid drum larg unei revoluții în gândirea occidentală. Montaigne și Descartes nu se mai mulțumesc cu bibliotecile lor pentru a gândi realitatea, pentru a elabora o viziune asupra lumii având ca punct de plecare un birou la care cugetă asupra universului. Amândoi concep călătoria ca pe o ocazie de a învăța, de a descoperi, de „a citi în marea carte a lumii”, după expresia din Discurs asupra metodei. Cum să judecăm corect moravurile noastre, adevărul, eroarea, dacă ignorăm valorile
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a omului neuronal sau după cea freudiană a omului libidinal, dar, cu patru secole înaintea erei noastre, ea făcea o adevărată spărtură în cerul filosofic, asemeni unui fulger uriaș și de lungă durată. Carnea gândește, trupul reflectează, materia elaborează, atomii cugetă. Și aceste procese complexe iau naștere sub învelișul unei ființe reductibile la numele ei. Identitatea unui filosof coincide foarte exact cu fiziologia, cu biologia, cu anatomia lui. Ce știm despre acest trup filosofic? Starea lui precară, fragilitatea lui, faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Rigby, op. cit., p. 127. (trad. n.) 361 Ibidem, p. 128. 110 infidelă și incapabilă de a păstra intimitatea defectelor masculine. 362 O întrebare fundamentală pe care o formulează, demonstrând astfel puterea ei de a problematiza, de a dezbate și a cugeta, este legată de rolul bărbatului în lume, târgoveața percepând principiul masculin ca fiind subordonat nevoilor și cerințelor exigente ale femeilor: „Barbatul pentru ce folos a fost?”363. Esența acestei feminități este de o ferocitate uluitoare, târgoveața devine asemănătoare cu un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
1985-6, pp. 215-231 apud N. S. Thompson, Chaucer..., ed. cit., p. 42. (trad. n.) 567 Vittore Branca, op. cit., p. 169. 154 întâmplările schimbătoare ale vieții.”568 Nu este, precum și Chaucer de altfel, genul de creator care să se interiorizeze, să cugete profund și cu o atitudine gravă asupra problemelor cu care se confruntă omenirea, nu întâmplător era numit de contemporanii săi „Giovanni cel liniștit”. Aduce viața în prim plan, alungând departe extazul, cugetările melancolice. „Lumea spiritului dispare: apare lumea naturii.”569
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pentru desăvârșita urmare a îndemnului creștin, perceperea celestului, a sacrului camuflat în profan. Gestul ei, dar și al soțului care acceptase convertirea, este răsplătit cu încununarea divină, simbolică celor virtuoși, curați. Un înger le rostește solemn: „Cu trup curat și cuget ca de rouă/ Purtați-vă - le spuse el - cununa,/ Căci eu din rai adusu-vi-le-am vouă,/ și nicecând usca-se-va vreuna,/ Ci tare miresma-vor totdeauna;/ Acela doar le vede, care cată/ Cu ochi de prunc și inimă curată.” 867
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o lumină favorabilă, ca pe o taină instituită de Biserică și binecuvântată. Tendința împotriva căsătoriei, susținută de Justin, nu face decât să completeze ceea ce afirmase târgoveața din Bath în prologul ei atât de sugestiv și de edificator: „Să tragi nădejde, cugetând că ție/ Chiar soața poate purgator să-ți fie!/ Ea-i canon, și drum spre slăvi cerești;/ și-atunci către rai ai să zvâcnești/ Mai iute ca săgeata! Nu mă-ndoi/ Că 882 Ibidem, p. 379. 883 Ibidem. 884 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
concepție, sunt percepute un pic vag, neclar, din cauza vălului care se interpunea.”982 Cresida rămâne un prototip al feminității enigmatice, nu este cochetă, ci frumoasă, bună, veselă, nu se aruncă dintru început în mirajul dragostei propus de Pandar, ci analizează, cugetă, cântărește evenimentele în care este implicată, dar, o dată acceptându-l pe Troilus, devine pasională, nu i se poate imputa ipocrizia. Reprezintă un ideal de grație și de curtoazie, care însă va decădea de pe piedestalul inițial.983 Drumurile celor două personaje
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care se produce prin revalorificarea regulilor Antichității. " Totul s-a spus" afirma La Bruyère în incipitul la Caracterele "și noi ne-am ivit prea târziu, după mai bine de șapte mii de ani de când există oameni pe lume și de când cugetă. Pe tărâmul moravurilor, ce-a fost mai frumos și mai bun s-a recoltat; nouă nu ne mai rămâne decât să spicuim pe urmele anticilor..."18 Din acest punct de vedere, se poate afirma că se cultivă în secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
To die, to sleep;/ To sleep: perchance to dream:/ ay, there’s the rub;/ For in that sleep of death what dreams may come („Să mori, să dormi,/ Să dormi - visând, mai știi? Aici e greul,/ Căci se cuvine-a cugeta: ce vise/ Pot răsări din somnu-acesta-al morții” - W. Shakespeare, Hamlet, Opere complete 5, Editura Univers, București, 1986, p. 372, trad. Leon Levițchi și Dan Duțescu) și, în afara puternicei sonorități, nu stabilește neapărat o legătură cu substanța cărții. E mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Mihaela Alexandra Constantinescu Cel care nici nu găndește singur, nici nu primește în cuget cele spuse de alții, acela este un om de nimic. Hesiod În filosofia Renașterii demnitatea se axează pe libertate, iar definirea omului, în primul rănd, pe conceptul teologic. Concepția lui Giovanni Pico della Mirandola, încearcă să cristalizeze filosofia lui Platon
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Mihaela Alexandra Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2298]
-
pornind de la o singură regulă care generează un număr nelimitat de soluții: Dumnezeul Genezei nu este Dumnezeul suprem al tradiției platoniciene. Această concluzie a fost revoluționară, Însă poate că n-a fost surprinzătoare; platonicienii epocii de mijloc, precum Numenius, au cugetat uneori la o distincție similară Între Dumnezeu și Demiurg 214. Filon a exorcizat asemenea interpretări radicale În doctrina sa despre Logos, deschizîndu-le Însă În același timp calea din moment ce numește Logosul - Dumnezeul secund. Ajunși aici, devine indispensabilă o scurtă prezentare a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
restabilesc echilibrul, Iată, corbule, sau cobe, sensul adevărat, răscolitor! Alertele confesiuni din ciclul La Lilieci (șase volume primul din 1973, ultimul, postum, 1998) compun o spirituală monografie a oltenismului rural contemporan; texte amintind de "țărăniile" lui Creangă! Un Nea Florea cugetă cu socoteală: Îmi arăta încă de cu toamnă opincile viitoare pe spinarea porcului gras"; un convorbitor sărac, "avea pământ doar pe sub unghii, cum zicea el". Chipuri precum Mama sau văduva Mitruța (cu o casă de copii care mor pe rând
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
La Vitoria, cuvintele deveneau lucruri, îi măsurau pașii: „Vitoria clipi din ochi asupra unui întuneric care-i izbucni înăuntru. Domnu Iorgu Vasiliu își repetă afirmarea. Ca și cum întunericul care se iscase în ea avea să se deschidă, munteanca stătu așteptînd și cugetînd. Acuma vedea adevărat și bine că vîntul a contenit. Căzuse jos în vale, și amuțise și el. Semnul era vădit. Mai înainte nu putea trece. Trebuie să se întoarcă îndărăt. Nu avea în ea nici cea mai mică îndoială, că
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Sadoveanu: „Gheorghiță urmărea cu mare luare-aminte toate vorbele și purtările maică-si. Îi plăcea dar se mira”. Era deajuns doar să-l privească și ea îi ghicea, chiar comanda gîndurile feciorului: «Mama asta trebuie să fie fărmăcătoare: cunoaște gîndul omului...», cugetă cu mirare Gheorghiță”. Uneori este incomodă, dacă nu răutăcioasă cu cei din jur. După o scurtă și utilă discuție cu un slujbaș de primărie de la Dorna, munteanca pare din nou stăpînită de un sindrom psihic, aș zice, sau de iluminare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vitejește pe baltag ori să intre în dialog cu moartea. La drept vorbind, am mai spus-o, păgubitul a fost Nichifor Lipan. Spune și femeia: „Ca și cum întunericul care se iscase în ea avea să se deschidă, munteanca stătu așteptînd și cugetînd. Acuma vedea adevărat și bine că vîntul a contenit. Căzuse jos, în vale, și amuțise și el. Semnul era vădit. Mai înainte nu putea trece. Trebuie să se întoarcă îndărăt. Nu avea în ea nici cea mai mică îndoială că
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
suficient de bine pentru a se destăinui cu acuratețe. Când ne uităm în sufletul nostru, știm că acest lucru nu este corect, iar Carrie din „Sex and the City” avea dreptate când, în al doilea episod din seria a treia, cugeta: „Nu este ciudat faptul că ne cunoaștem prietenii perfect, dar nu suntem în stare să ne înțelegem pe noi înșine?”. Suntem nelămuriți cu privire la noi. Tineri și bătrâni încearcă „să se regăsească”, tentativă care de puține ori duce undeva. Ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
printr-un climat adecvat, printr-o ambianță pe potrivă. Procesul creativ deține un rol important în societatea nostră în curs de schimbare și modernizare. Dacă l-aș parafraza pe vestitul filosof - Decarte (Descartes), sec. XIII, aș zice, că omul crează, cugetă atât cât este: „Cognito ergo sunt”. Aceste cuvinte le-aș considera ca motto al lecțiilor mele de limbă franceză. La orele mele eu am ca punct de reper criteriile curriculare, care stau la baza fiecărei lecții. Ca oricare alt cadru
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
Bătrânul Guru, după ce l-a privit lung, tu trebuie să-ți bagi bine în cap că tot ce ți se întâmplă este în favoarea ta! Dacă vei înțelege asta, vei fi fericit!". Iar Julius, șomer fiind, a avut destul timp să cugete și să-și spună: Dacă-l cred pe Bătrânul Guru, nu mai trebuie să mai întreb nimic, voi fi fericit și nu va trebui să mă mai duc la el. Dacă nu-l cred, tot nu va mai trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
de a mișca tot corpul, de a vorbi și de a respira. Acestea sunt în puterea noastră de a le face și de a nu le face. Omul se alătură prin rațiune de naturile necorporale și spirituale, deoarece el raționează, cugetă judecă fiecare lucru, năzuiește după virtute și iubește punctul culminant al virtuților, cucernicia. Pentru aceea omul este un microcosmos"122. Dincolo de aspectele obișnuite pe care le dezvoltă Damaschin cum ar fi "liberul arbitru", sau componenta cunoașterii care aparține simțurilor și
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
poate apropia de certitudine eliminând lucrurile incerte din cunoaștere. Prin cenzura realizată putem să ajungem la adevăr. Un al doilea plan este cel metafizic prin dubito-ul este prezentat ca parte a cogito-ului: "Dar ce sunt, prin urmare? Un lucru ce cugetă. Ce este acesta? Unul ce se îndoiește, înțelege, afirmă, neagă, vroiește, nu vroiește, totdeodată imaginează și simte"110. Principala calitate a cugetării este îndoiala. Astfel dubito-ul este o formă fundamentală a cogito-ului cartezian și prin aceasta este o formă fundamentală
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
există, că gândește, că triunghiul e limitat doar de trei laturi, iar o sferă doar de o suprafață, și alte lucruri de același soi, mult mai multe decât își închipuie oamenii de obicei, deprinși fiind să disprețuiască faptul de a cugeta la lucruri atât de simple"88. Acest tip de instrument aduce cunoștințe care îndeplinesc două dintre regulile fundamentale dezvoltate de Descartes: cunoștințele sunt simple, clare și precise. În acest context putem vorbi despre o formă de apriorism cartezian. Cunoștințele acestea
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]