3,849 matches
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > SUNT UN EU Autor: Irina Bbota Publicat în: Ediția nr. 1458 din 28 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sunt un Eu a cărei inimă se răscoală, care cu poezia cochetează, care a cunoscut în viață și durerea, dar nu și-
SUNT UN EU de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/367904_a_369233]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > SONET DE 1 APRILIE Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului În ziua de întâi April nu e nicio sfârâială legată de păcăleală, cu obiceiul pueril. Este o zi ca oricare. Iar
SONET DE 1 APRILIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368004_a_369333]
-
Acasă > Stihuri > Cugetare > NIMENI NU MĂ ACOPERĂ Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1591 din 10 mai 2015 Toate Articolele Autorului Nimeni nu mă acoperă Nori grei îmi învăluie că o mantie rece sufletul, Picături de ploaie cad ropotind pe fata mea
NIMENI NU MA ACOPERA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368038_a_369367]
-
fie datorită răspândirii iudeilor în toate părțile, fie prin păstrarea unei vechi tradiții. Astfel printre zeitățile Egiptului era un zeu Hermes pe care caldeenii îl numeau mântuitorul oamenilor. Învățații au aflat în istorie și scrierile popoarelor vechi o mulțime de cugetări care dovedesc o așteptare universală a lui Mesia. Aceasta, nu numai la egipteni, fenicieni, caldeeni și perși, ci și la arabi, chinezi, japonezi, mexicani și la celelalte popoare din lumea nouă. Cu 550 ani înainte de Hristos, filozoful Confucius întemeietorul religiei
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
unei noi experiențe. Tocmai de aceea, pe rana deschisă a desprinderii de cei dragi, a plecării din mijlocul comunității pe care a servit-o un timp atât de îndelungat, autorul plantează pur și simplu, o colecție de meditații și de cugetări menite să-i întărească și să-i susțină pe toți cei care se împărtășesc de suferința separării pentru o vreme, de cei iubiți. „Pâinea mea sufletească” „Merinde pentru sufletul trudit de spasmele acestei schimbări mi-a fost din nou, Cuvântul
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
pe care mi-l oferea calendarul deschis pe masa de lucru. Așa s-au născut aceste scurte meditații, care poartă în ele nu doar pâinea mea sufletească pentru acele zile, dar au și o parte din atmosfera acelor frământări lăuntrice. Cugetarea mea la aceste cuvinte sfinte mi-a adus alinarea sufletească și încurajarea de a înfrunta o nouă zi.” Cu siguranță că atunci când ne deschidem sufletul înaintea Creatorului nostru la început de zi, vom putea să gustăm o astfel de experiență
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
răcoarea dimineții”. Cele mai mari opere au fost realizate în momentele de cumpănă, de incertitudine și, uneori, chiar de îndoială. În laboratorul tainic al inimii omenești, impresiile cauzate de experiențe dificile se transformă sub acțiunea harului divin, în capodopere sau cugetări ce rămân ca învățăminte valabile pentru viitor. Din registrul bogat al trăirilor lui Petru Lascău consemnate în acest volum, un element central este conceptul păcii în Hristos. Astfel, autorul ne spune: „Isus nu ne promite o lume fără necazuri. Fără
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > GLASUL PRUNCILOR Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului într-o lacrimă se zbătea de ceasul morții o altă inimă crescută aproape de cealaltă cultiva uimire de jur împrejurul venei asemeni unei aorte în ritmicitatea
GLASUL PRUNCILOR de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367312_a_368641]
-
spre mărturisirea credinței ortodoxe pe care au întruchipat-o în viața lor. Vorbind puțin, în cele ce urmează, și de a doua carte - „Bine ești cuvântat, Doamne - meditații”, vom preciza faptul că este o lucrare de reflecție și introspecție, de cugetare interioară a Părintelui Petroniu asupra diferitelor etape, ipostaze și componente ale vieții și ale mediului înconjurător, carte ce are un profund caracter latreutic - de mulțumire, de slăvire și de binecuvântare aduse lui Dumnezeu pentru toate darurile și binefacerile revărsate asupra
PARINTELE PETRONIU TANASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367325_a_368654]
-
o singură dată. El confirmă adevărul creștinismului primar care vedea în liturghie „locul și modalitatea proprii Duhului” - sau, cu alte cuvinte, spațiul de actualizare a harismelor tuturor celor botezați sub semnul Crucii. Când este protejată de acoperământul liturgic al Duhului, cugetarea teologică își păstrează puritatea. În locul martorului acuzării într-o instanță de judecată umană, liturghisitorul asumă asceza ascultării lui Dumnezeu în ecoul suspinelor creației (Rom. 8, 22). Sfânta Liturghie - ca topologie a paradisului - nu face decât să trezească și să hrănească
PARINTELE ANDRE SCRIMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367335_a_368664]
-
chiar de Dumnezeu. De multe ori prin „singurătate” înțelegem „solitudine”, cu alte cuvinte retragerea voită a unei persoane din tumultul vieții pentru a petrece o vreme singură cu un anumit scop, cum ar fi refacerea fizică, psihică, emoțională, meditația sau cugetarea etc. În acest documentar, fațetele termenului „singurătate” se întrepătrund, fapt care ne ajută să înțelegem mai bine că, în ultimă instanță, orice persoană, nu numai cea cu statutul social de „persoană singură”, poate experimenta momente de singurătate, când se simte
REZUMAT DOCUMENTAR de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367327_a_368656]
-
La cele spuse mai sus mai adaug că această creatură dotată cu inteligență și limbaj trebuie să aibă grije ,pe deasupra,și de sănătatea și hrana spirituală. Lucru mai puțin reflectat în societatea noastră. Eu sunt ceea ce spunea Nicolae Iorga în Cugetări, acel “Învățat care se învață necontenit pe dânsul și învață necontenit pe alții”. Sunt produsul școlii drăgășenene și al facultăților din Baia Mare și Târgu Mureș. Sunt cel care în 1959 urcam timid scările spre redacția revistei Tribuna din Cluj cu
DIALOGURI PRIVILEGIATE-ALEXANDRU FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367378_a_368707]
-
trupul Fiului Omului și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață în voi.”( In. 6, 53) Prin urmare, Adevărul este viață, este ființă concretă. Pentru Sfântul Apostol Ioan Adevărul este identic cu viața, cu ființa, el depășește neajunsul cugetării filozofice a lui Aristotel care vedea viața ca o calitate adăugată ființei, nu ființa însăși. Creștinul trebuie să le rostească dintr-o răsuflare pe amândouă. Toată Evanghelia a 4-a, a Sfântului Apostol Ioan autentifică că cunoașterea este „viață veșnică
PARINTELE GHEORGHE ISPAS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367334_a_368663]
-
orgoliul acesta omenesc, deseori: crezi că-i mai elegant să te declari liber-cugetător. Nu este elegant deloc, sau este foarte elegant, dacă vrei. A fi liber-cugetător înseamnă a fi liber să gândești drept, nu ca un hoț, a avea o cugetare sănătoasă, de care să te folosești liber. O rațiune sănătoasă este întotdeauna cheia spre Dumnezeu. - Care sunt categoriile sociale cele mai năpăstuite în vremea noastră și către care ar trebui îndreptată, cu precădere, atenția milostivirii noastre? - Mereu ni se spune
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
șovăitori sau pe cei neîncrezători? Să revenim la critica literară pentru a o elibera de o acuzație generată de falsa interpretare a elementului subiectiv. Spuneam în unele lucrări ale mele: criticul literar este un prozator ratat.Am ajuns la această cugetare când am văzut că încercările literare ale unor critici nu s-au ridicat nici la nivelul unor compuneri de elevi mediocri. Un rol important în creația literară îl are imaginația. Nu se întâmplă nimic în această lume fără imaginație, fără
SINCERITATEA ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366793_a_368122]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > EU CRED CĂ-S MORT ȘI NICI NU ȘTIU Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 211 din 30 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Motto: Zadarnic la icoane sărutul îl întinzi; Lumina în morminte, nu poți ca s-o aprinzi
EU CRED CĂ-S MORT ŞI NICI NU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366888_a_368217]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > EU NU TE ROG DOAMNE NIMIC... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 205 din 24 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Eu nu te rog, Doamne, nimic. Ai fost cu mine rău, de mic; Palma dulce, părintească, Mi-ai dat
EU NU TE ROG DOAMNE NIMIC... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366914_a_368243]
-
Nașterii tragediei” va căuta să-și imagineze, după „amurgul zeilor”, cum va arăta „răsăritul zeilor” noi. Stefan Zweig vedea în fostul profesor de filologie clasică de la Universitatea din Basel „un geniu al întorsăturilor, al contrazicerilor violente” (Tolstoi. Nietzsche, București, Editura Cugetarea, f.a., p. 182), pe motivul că acesta se complace, în jocul instabil al negației și afirmației, dar și în luxurianta proliferare de antinomii. Autorul volumului „Clipe astrale ale omenirii” explica evoluția gândirii lui Nietzsche de la contestarea zeilor la nostalgia lor
AL.FLORIN ŢENE NETZCHE ÎNTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366924_a_368253]
-
la nostalgia lor. Evoluția gândirii acestuia a fost sinuoasă, bogată în neașteptate fiorduri, cu drumul segmentat de mai multe etape. Trăsătura etapelor lui Nietzsche a stârnit dispute în rândul comentatorilor săi. Karl Jaspers, în monografia dedicată lui Nietzsche, împarte evoluția cugetării lui în trei perioade: 1. perioada încrederii în cultură și genii (până la 1876) 2. perioada încrederii pozitiviste în știință (până la 1881) 3. perioada elaborării unei „noi” filosofii impregnate de viziunea profetică a filosofului (până la sfârșitul lui 1888) Dincolo de latitudinea capricioasă
AL.FLORIN ŢENE NETZCHE ÎNTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366924_a_368253]
-
Pentru aceea, ascetica ortodoxă face din răbdarea, bunătatea și îngăduința acestora o adevărată virtute - fiind socotită a șasea în lista tradițională a virtuților, și este pusă în legătură cu smerenia și iubirea, căci scopul lor fundamental este dobândirea smereniei sau a smeritei cugetări - care duce la adevărata iubire de Dumnezeu și de oameni. Înțelegerea adevăratelor dimensiuni duhovnicești ne apropie de ținta vieții creștine, încercarea de a le evita, eschivarea sau aparentul lor refuz, le înmulțesc, împovărându-ne înaintarea” - mărturisește Părintele Ioan Cristinel Teșu
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
trupul Fiului Omului și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață în voi.”( In. 6, 53). Prin urmare, Adevărul este viață, este ființă concretă. Pentru Sfântul Apostol Ioan Adevărul este identic cu viața, cu ființa, el depășește neajunsul cugetării filozofice a lui Aristotel care vedea viața ca o calitate adăugată ființei, nu ființa însăși. Creștinul trebuie să le rostească dintr-o răsuflare pe amândouă. Toată Evanghelia a 4-a, a Sfântului Apostol Ioan autentifică că cunoașterea este „viață veșnică
DESPRE FRMUSETEA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366928_a_368257]
-
și de această dată, în detaliile actului gnoseologic. Ei pătrund în zonele cele mai adânci, am putea spune, în termenii psihologiei experimentale moderne, în zonele abisale ale conștiinței umane, de acolo de unde, din faza de "gând întâi născut", ia naștere cugetarea. În Epistolele duhovnicești, Sfântul Maxim Mărturisitorul arată drumul pe care îl parcurge gândirea de la lucruri prezumtive, până la cunoașterea lucrului în sine. Într-un limbaj silogistic, Sfântul Maxim Mărturisitorul face distincții între actul cugetării, pe care îl consideră o relație; lucrul
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
faza de "gând întâi născut", ia naștere cugetarea. În Epistolele duhovnicești, Sfântul Maxim Mărturisitorul arată drumul pe care îl parcurge gândirea de la lucruri prezumtive, până la cunoașterea lucrului în sine. Într-un limbaj silogistic, Sfântul Maxim Mărturisitorul face distincții între actul cugetării, pe care îl consideră o relație; lucrul cugetat și mintea cugetătoare, care este cunoștința născută a lucrului cugetat în mintea cugetătoare. Tot Sfântul Maxim Mărturisitorul precizează următoarele etape ale actului cugetării: întâia mișcare a minții către un conținut ideatic sau
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
limbaj silogistic, Sfântul Maxim Mărturisitorul face distincții între actul cugetării, pe care îl consideră o relație; lucrul cugetat și mintea cugetătoare, care este cunoștința născută a lucrului cugetat în mintea cugetătoare. Tot Sfântul Maxim Mărturisitorul precizează următoarele etape ale actului cugetării: întâia mișcare a minții către un conținut ideatic sau înțelegerea. Stăruința acesteia în minte dă naștere gândului la lucrul înțeles și apoi unei forme mai elaborate a acestuia cugetarea cu grijă. Acest conținut mai elaborat, la rândul lui, insistând și
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
mintea cugetătoare. Tot Sfântul Maxim Mărturisitorul precizează următoarele etape ale actului cugetării: întâia mișcare a minții către un conținut ideatic sau înțelegerea. Stăruința acesteia în minte dă naștere gândului la lucrul înțeles și apoi unei forme mai elaborate a acestuia cugetarea cu grijă. Acest conținut mai elaborat, la rândul lui, insistând și stăruind în minte, constituie ceea ce Sfântul Maxim Mărturisitorul, ca de altfel și alți Părinți filocalici, numesc convorbire lăuntrică, interioară, din care izvorăște cuvântul rostit. Al doilea mod, mai presus
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]