8,982 matches
-
tată?! se miră Norica sosind pe neașteptate în vizită într-o zi de sâmbătă, împreună cu Sever și cu copiii. Ce rost are să mai pui uluci noi la garduri sau mai știu eu ce, când mai bine-ar fi să vedem cui putem să-i vindem casa asta, ca să te muți odată cu noi, la oraș?... Sever examină mai întâi atent și curios atelierul din chioșc, apoi îi dădu socrului său de știre că aveau de gând să-i amenajeze o cameră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
arăta exact așa cum trebuie să arate un lider proletar din România: vânjos, bine legat, nu prea chipeș, dar totuși înzestrat cu o anumită carismă pentru ochii și inimile mulțimii. În locul salopetei de electrician, pe care o agățase de mult în cui, purta un costum de lucru, de culoare deschisă, care se încheia până la gât, ca un mondir. Șapca proletară de rigoare îi acoperea capul cu păr încărunțit și-i proiecta o umbră conspirativă peste ochii expresivi. Cu un gest de om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
-i trebui mult timp ca să-și dea seama că singur n-ar fi putut să se descurce și cu copilul, și cu serviciul. Ar fi fost bine să-l dea în grija unei femei serioase, care mai crescuse copii, dar cui?... Parcă ghicind ce gânduri îi treceau prin cap tatălui său, copilul se porni să bocească și mai amarnic: Unde e mama?... O vreau pe mama!... Mama, mama!... Lasă, nu mai plânge, că mama o să vină înapoi... Hai, taci..., încercă Virgil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
N-are rost. Te-au scos de-acolo din motive politice și n-o să te mai primească înapoi, fii sigur de asta... Știi cum e cu politica la noi!... Partidul hotărăște, și cum a hotărât, așa rămâne. E bătut în cuie. Îmi pare rău, dar asta e! Eu nu pot să-i oblig să te primească înapoi, dar aș putea să te ajut să nu mai rămâi mult timp cioclu la Belu..., mama ei de porcărie!... Am să te ajut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
recamier unde a descoperit un adevărat filon de aur: în afară de iarba de mare și legăturile din sfoară pescărească ce asambla arcurile somierei într-un tot unitar, acolo se aflau zeci de sârme și sârmulițe, sute de șuruburi și piulițe, șaibe, cuie, ce trebuiau atent examinate, în condițiile unui nor de pene și a numeroase caiere de lână răvășite pe jos. Înțepăturile, zgârieturile, juliturile, tăieturile i-au provocat sângerări abundente la ambele mâini, penele i-au pătruns în freză și flanelă, puful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mișcări cât se poate de naturale, a coborât pe scara mobilă și a dat mâna cu mulți dintre cei care îl așteptau. Întreaga scenă aflată în desfășurare a produs o impresie deosebită. Surpriza fu atât de mare, încât pionierii întrebau cui anume să-i ofere cele două buchete de flori, că n-o fi venit ambasadorul, se lamentau față de vajataia, mai ales că aveau și ceva întrebări pentru Excelența Sa. Surprindere, nedumerire și chiar dezorientare a stârnit neobișnuita descindere a acestui trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
brațe către o destinație misterioasă... Voce de Donna Mona, cu doi de n, nu puteam uita asta, deși nu înțelegeam: "Fii pe fază, pentru că altfel vei fi păcălită, înșelată. Un pic de viclenie feminină nu strică aici, pentru că, știut este, cui pe cui se scoate... Un fel de vuiet discret, abia șoptit: "Uuuuuuuuuu!"... "Cartea nr. XIII: Moartea!" Doamnă în negru, mască albă de speriat și vitejii, coasă de coasă, trandafir alb rătăcit în decor și ceva care aduce a iad... Sec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
iar înjură... Bă, a mai citit cineva plicurile astea?... Bă era tata. Bă răspunde: "Numai eu. Ceilalți doar au ascultat"... Îl văd pe Pitu foarte fericit. Trag cu ochiul la nea Onuț, văd aceeași reacție... Cum, când ai citit și cui?... Pălăriosul urlă, nu întreabă. Tata adaugă calm: "Eu am citit și ceilalți, care au venit la priveghi, au ascultat. Aveam nevoie de martori pentru bani, hârtii și celelalte. Noi nu ne pricepem la proces-verbal, " U-na bu-ca-tă plic Fi-ii mei...""... Dumnezeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
aparțin Europei Occidentale sau Americii de Nord. Un sistem extrem de avansat de mediatori acționează ca un tampon emoțional între consumator și necesitățile sale, anticipându-i-le, preluându-i-le și, în funcție de circumstanțe, augmentându-i-le. Concret, dacă japonezul trebuie să bată un cui, cheamă tâmplarul. Dacă trebuie să facă o conexiune la internet sau la televiziunea prin cablu ori, pur și simplu, pentru a schimba un bec, cheamă un electrician. Dacă i s-a stricat mașina, nu ridică niciodată capota, ca să împingă vreo
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
n-ar fi nici o problemă. În definitiv, câți dintre noi n-ar vrea să scape de corvezile supărătoare? Însă, aruncat într-o zonă lipsită de aceste facilități sociale, niponul obișnuit nu ar ști să schimbe un bec, să bată un cui sau să împacheteze un colet. La poștă, plicul îi este închis și timbrat de funcționar, care se ocupă, firește, și de ambalarea pachetelor (între paranteze fie spus, zelul lucrătorilor nu cunoaște limite: poștașul literalmente aleargă de la casă la casă pentru
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
a întrebat nedumerit moș Grigore. -Adu-ți aminte că în urmă cu câteva zile a stricat o meliță și amu n-am ce face cu ea, s-a plâns mătușa Saveta. Știi bine că ți-am spus să-i pui alt cui, dar ori ai uitat, ori n-ai avut timp. -Măi! măi! unde-i copchila asta? Oare trebuie să strig să m-audă tot cotul? Când o cauți, tocmai atunci n-o găsești, se tot frăsuia moș Grigore mai mult pentru
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cum, nu ar mai avea ce căuta acolo. La rându-i Craiul bărbaților, s-a gândit ce s-a gândit și a întrebat: -Prea frumoasă crăiasă, ai străbătut atâtea ținuturi ca să te plimbi sau ai vreo fetișcană cu gândul în cui și vrei ca mintea la loc bun să i-o pui?... Dacă știi alt vraci, nu voi fi împotrivă. -Gura are și măsele stricate nu numai bune, zise crăiasa. Iar vraci găseam și mai aproape de ținuturile mele. Am venit în
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
noastră pe munte am ajuns acum la un perete abrupt, ce trebuie depășit transcendându-l. Unii se vor da înapoi, alții știu însă că nu se poate ajunge altfel în vârf. De aceea voi încerca cel puțin să fixez câte un cui în stâncă. Dacă privim retrospectiv la istoria umanității, este indubitabil că religia are un trecut semnificativ. Cercetările de natură istorico-culturală ne arată că nu au fost niciodată găsite un popor sau un neam lipsite de elemente religioase, chiar dacă adesea astfel
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Cristos și Buda Iluminatul. Iluminatul și Răstignitul Diferența decisivă dintre cele două figuri poate fi înțeleasă doar îndrăznind să le așezăm una lângă alta, imaginea lui Buda zâmbitor șezând sub floarea de lotus și cea a lui Isus bătut în cuie pe cruce. Doar din această perspectivă istorică se poate înțelege, în toată complexitatea sa, semnificația lui Buda pentru adepții săi și a lui Cristos pentru credincioșii săi. În Japonia și în sud-estul Asiei deseori mi-am plecat capul în semn
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
bine după niște stacane de Valdeiglesias. Se sculase În picioare, răsturnând un taburet, și cu palma pe mânerul spadei Îi fulgera din ochi pe ocupanții unei mese Învecinate, doi necunoscuți ale căror „fierării“ - spade lungi - și cape atârnau Într-un cui pe perete. Aceștia tocmai Îl felicitaseră pe poet pentru niște versuri care În realitate Îi aparțineau lui don Luis de Góngora, cel mai detestat dușman de-al lui din republica literelor, pe care Îl acuza de tot ce se putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cu spor. Din tinerețea lui despre care nu vorbea niciodată, nici puțin, nici mult, căpitanul păstrase o anumită Înclinație spre lectură; și nu era lucru neobișnuit să-l vezi șezând la masă, singur, cu spada și pălăria atârnate Într-un cui din perete, citind versiunea tipărită a ultimei piese a lui Lope de Vega - care era autorul lui preferat - jucată pe scenele populare improvizate Del Príncipe sau De la Cruz, ori una din gazetele și fițuicile cu versuri satirice și anonime care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
II-lea. Acum, fiul său, Álvaro, mesteca alene În fața lui, cugetând. Apoi Îl privi din nou pe Alatriste. — Mascații aceia care te-au plătit pentru serviciile tale pot fi agenți În slujba Veneției, Savoiei, Franței sau mai știu eu a cui... Ești sigur că erau spanioli? — Tot atât de spanioli ca domnia voastră și ca mine. Oameni de calitate. — Lasă calitatea În pace. Aici toată lumea se crede vechi creștin, hidalg și cavaler. Ieri a trebuit să-l dau afară pe bărbierul meu, care avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
tine aici, m-aș pomeni implicat. De-aș fi În locul tău, aș face o lungă călătorie, foarte departe... Și, orice ai ști sau bănui, n-o spune nici În confesional. Dacă află un preot toate astea, Își anină sutana În cui, vinde secretul și se Îmbogățește. Dar ce se-aude cu englezul?... E salvat? Guadalmedina Îl asigură că da, bineînțeles. Cu toată Europa la curent, englezul se putea considera la fel de bine adăpostit ca În blestematul lui de Turn al Angliei. Una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
zâmbind În barbă. În ce mă privește, n-am rămas acasă, nici nu m-am dus la Caridad Lebrijana. De cum au coborât scările, fără să mă mai gândesc de două ori, am Înșfăcat pistoalele de pe masă și spada atârnată În cui și, Învelindu-le pe toate În capă, am luat bocceaua sub braț și am tulit-o după ei. Se Înserase bine; abia dacă mai dăinuia o lumină difuză pe care se profilau acoperișuri și clopotnițe, Înspre malurile râului Manzanares și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
viu și În stare să-și miște limba În gură pentru a articula sunete, și nu omorât ca un câine și aruncat pe un morman de gunoi. Ceea ce Îi preocupa Îndeosebi pe anchetatorii lui era ce anume povestise el și cui. Multe Întrebări se Învârteau În jurul rolului jucat de Guadalmedina În noaptea celor doi englezi și ținteau să scoată la lumină cum de fusese implicat contele și cât știa din desfășurarea faptelor. Inchizitorii demonstrară de asemenea un interes special În a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
putea trăi în casa de serviciu din localitate. De fapt n-o construise el singur, ci pusese să fie construită. Micii arendași din fermele Lyckan, Världens înde, Nåden, Saligheten și Återlösningen puseseră bârnele și le fixaseră, ciocăniseră și bătuseră în cuie totul. După desenele lui. Căci tata știa să facă și asta: să deseneze. Ar fi trebuit să amintesc și ferma Evigheten („Eternitatea“). Se afla în partea cea mai depărtată a ocolului silvic, de aceea se și numea așa. Bunicul locuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
iar eu iubesc capacitatea lui de fabulație și laconismele lui paternale. în tinerețe a fost brutar și cărțile lui sunt ca pâinea de casă. Niciodată nu voi uita fragmentul acesta: Dulgherul Felke și ceilalți bărbați în paltoane negre prind în cuie sicriul. Tata mă ține de mână. Mâna lui e netedă și caldă. Văd pentru ultima oară mâinile bunicului. Odinioară erau boante și brune ca niște rădăcini cioturoase. Acum sunt palide și cenușii ca oasele. Niciodată nu vor mai săpa pământul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
ucenicului ei. Îl felicitase pentru voința dovedită și pentru progresele vădite pe care le făcuse într-un timp atât de scurt, prezicându-i plină de siguranță că în anul ce avea să vină urma să-și agațe definitiv cârjele în cui și să arunce la bena de gunoi scaunul cu rotile. Bart o lăsase să vorbească, ascultând-o cu un sentiment de satisfacție, chiar de împlinire și, când ea sfârși cu aprecierile, aplecându-se, îi luă mâna și io duse la
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
și meseria a ajutat-o să fie o mamă deosebită, nu știu, dar așa a fost... Țin minte că eram așa, de vreo cinci ani și mama se tot plângea „Femeie fără bărbat, nam și eu cine să bată un cui în casa asta!” Și într-o zi, când a venit acasă, dorința îi era îndeplinită: găsisem eu cuiele, și vreau să știi că le bătusem pe toate, pe unde am ajuns și am nimerit și eu, biet copil silitor. Îți
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
că eram așa, de vreo cinci ani și mama se tot plângea „Femeie fără bărbat, nam și eu cine să bată un cui în casa asta!” Și într-o zi, când a venit acasă, dorința îi era îndeplinită: găsisem eu cuiele, și vreau să știi că le bătusem pe toate, pe unde am ajuns și am nimerit și eu, biet copil silitor. Îți dai seama, i-am făcut ceva pagube, dar a avut răbdare să mă asculte și să înțeleagă de ce
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]