1,813 matches
-
amplasat de obicei într-un arbust cu spini, de obicei la o înălțime de maximum 1 m de la sol. Cuibul este de obicei construit în vecinătatea unuia de sfrâncioc roșiatic, fiind cunoscut în literatură faptul că speciile obișnuiesc să cuibărească împreună, astfel rezultând un număr mai mare de pui ce zboară de la cuib din ambele specii, comparativ cu perechile care aleg să cuibărească izolat. Acest lucru se explică prin agresivitatea ridicată a ambelor specii față de prădători, beneficiind astfel
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
construit în vecinătatea unuia de sfrâncioc roșiatic, fiind cunoscut în literatură faptul că speciile obișnuiesc să cuibărească împreună, astfel rezultând un număr mai mare de pui ce zboară de la cuib din ambele specii, comparativ cu perechile care aleg să cuibărească izolat. Acest lucru se explică prin agresivitatea ridicată a ambelor specii față de prădători, beneficiind astfel mutual de pe urma acestui tip de comportament. Femela depune în mod obișnuit 3-6 ouă de culoare gălbui-albicioasă cu pete mici, verzui. Dimensiunea medie
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
etc. B.3. Amenințare viitoare B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în parcurs de uscare B.4. Detalii Lucrările forestiere pot avea un impact direct puternic asupra speciilor de păsări care cuibăresc în păduri. Plantațiile cu specii nenative sunt habitate inferioare pădurilor naturale. Îndepărtarea tuturor arborilor uscați/în caz de uscare diminuează foarte mult densitatea insectelor saproxilofage, care reprezintă o bază de hrană foarte importantă pentru păsări. Pe de altă parte, acesti arbori
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Îndepărtarea tuturor arborilor uscați/în caz de uscare diminuează foarte mult densitatea insectelor saproxilofage, care reprezintă o bază de hrană foarte importantă pentru păsări. Pe de altă parte, acesti arbori morți reprezintă si locuri importante de reproducere pentru unele specii care cuibăresc în scorburi. B.5. Amenințare viitoare F02.01 Pescuit profesional pasiv F02.02 Pescuit profesional activ F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj F03.02.05 Captură accidentală B.6. Detalii Pescuitul poate avea efecte negative multiple asupra păsărilor piscivore și nu numai: 1) păsările care vânează activ sub
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.35. la Planul de management. D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Pădurile din interiorul sitului. D.3. Intensitatea amenințării viitoare Scăzută D.4. Detalii Lucrările forestiere pot avea un impact direct puternic asupra speciilor de păsări care cuibăresc în păduri. Plantațiile cu specii nenative sunt habitate inferioare pădurilor naturale. Îndepărtarea tuturor arborilor uscați/în caz de uscare diminuează foarte mult densitatea insectelor saproxilofage, care reprezintă o bază de hrană foarte importantă pentru păsări. Pe de altă parte acești arbori
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Îndepărtarea tuturor arborilor uscați/în caz de uscare diminuează foarte mult densitatea insectelor saproxilofage, care reprezintă o bază de hrană foarte importantă pentru păsări. Pe de altă parte acești arbori morți reprezintă și locuri importante de reproducere pentru unele specii care cuibăresc în scorburi. Specii: Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius minor, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria. Tabelul 105. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Pădurile din interiorul sitului. F.4. Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei Medie F.5. Confidențialitate Informații publice F.6. Detalii Lucrările forestiere pot avea un impact direct puternic asupra speciilor de păsări care cuibăresc în păduri. Plantațiile cu specii nenative sunt habitate inferioare pădurilor naturale. Îndepărtarea tuturor arborilor uscați/în caz de uscare diminuează foarte mult densitatea insectelor saproxilofage, care reprezintă o bază de hrană foarte importantă pentru păsări. Pe de altă parte acești arbori
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Îndepărtarea tuturor arborilor uscați/în caz de uscare diminuează foarte mult densitatea insectelor saproxilofage, care reprezintă o bază de hrană foarte importantă pentru păsări. Pe de altă parte acești arbori morți reprezintă și locuri importante de reproducere pentru unele specii care cuibăresc în scorburi. Tabelul 127. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Cod Parametru Descriere B.5. Amenințare viitoare F02.01 Pescuit profesional pasiv F02.02 Pescuit profesional activ F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj F03.02.05 Captură accidentală F.1. Specia Alcedo athis, Aythya nyroca, Ciconia
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
sau câmpuri agricole. Astfel, habitatul optim pentru această specie îl reprezintă pădurile de stejar de la câmpie, deal sau din zonele montane joase, care sunt învecinate cu suprafețe deschise (așa cum sunt pășunile), folosite de specie pentru vânătoare. În România cuibărește local în zone împădurite învecinate cu zone umede sau/și agricole, unde preferă pădurile de amestec, nu foarte dese, care să îi confere vizibilitate ridicată. Poate să ajungă și de-a lungul râurilor de munte. Nu există date din trecut cu
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
minutus, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Nycticorax nycticorax, Pernis apivorus, Sylvia nisoria. 1.1.4. (A) Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări Lucrările cu specific silvic pot avea un impact direct asupra speciilor de păsări care cuibăresc în păduri. De aceea, se impune evitarea deranjului în jurul cuiburilor active, în perioada de cuibărire, după cum urmează: Accipiter brevipes, 15 mai - 15 iunie; Buteo rufinus, 15 aprilie - 31 mai; Ciconia nigra, 1 mai - 30 iunie; Coracias garrulus, 15
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
alpin, datorită fructificației abundente la afin și merișor, sunt atrase specii din pădurea de molid sau din tufărișurile de jneapăn. Aici își face cuibul fâsa de munte - Anthus spinoletta L. și brumărița alpină - Prunella collaris Scop. În crăpăturile din stânci, cuibărește: codroșul- Phoenicurus ochruros Gmel., corbul- Corvus corax L., vinderelul- Falco tinnunculus L. În sezonul cald, urcă până în golul alpin pietrarul- Oenanthe oenanthe L., codobatura albă - Motacilla alba L. și cenușie - Motacilla cinerea L. În jnepenișul de pe platoul Călimanilor
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
răpitoarele de zi, tetraonidele, cu populații fragile și care au nevoie de o conservare a habitatului în care trăiesc, reducerea numărului câinilor de la stâne și reglementarea perioadei de pășunat, pentru a nu perturba activitatea de clocit, pentru speciile care cuibăresc pe sol și nu în ultimul rând, de liniștea pe care numai o zonă retrasă o poate oferi. O problemă este afluxul foarte mare de culegători de ciuperci, fructe de pădure și alte produse accesorii în scop comercial din parc
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
monitorizărilor desfășurate de administrația parcului în perioada 2015-2021. 41 Falco subbuteo 4400 1-5 p 42 Falco tinnunculus 10000 10-15 p 43 Ficedula hypoleuca Nu a fost identificat habitatul favorabil Specia nu a fost identificată ca și cuibăritoare. Posibil să nu cuibărească 44 Fringilla coelebs 28000 - 45 Fringila montifringilla Nu a fost identificat habitatul favorabil Posibil iernare ocazională. Specia a fost observată în cadrul monitorizărilor desfășurate de administrația parcului în perioada 2015-2021. 46 Hippolais icterina Nu a fost identificat habitatul favorabil Specia
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
identificat habitatul favorabil Posibil iernare ocazională. Specia a fost observată în cadrul monitorizărilor desfășurate de administrația parcului în perioada 2015-2021. 46 Hippolais icterina Nu a fost identificat habitatul favorabil Specia nu a fost identificată ca și cuibăritoare. Posibil să nu cuibărească 47 Hirundo daurica Nu a fost identificat habitatul favorabil Specia nu a fost identificată ca și cuibăritoare. Posibil să nu cuibărească 48 Hirundo rustica 1200 Habitat favorabil dar specia nu a fost observată 49 Jynx torquilla 1500 Habitat favorabil dar
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Hippolais icterina Nu a fost identificat habitatul favorabil Specia nu a fost identificată ca și cuibăritoare. Posibil să nu cuibărească 47 Hirundo daurica Nu a fost identificat habitatul favorabil Specia nu a fost identificată ca și cuibăritoare. Posibil să nu cuibărească 48 Hirundo rustica 1200 Habitat favorabil dar specia nu a fost observată 49 Jynx torquilla 1500 Habitat favorabil dar specia nu a fost observată 50 Lanius excubitor Nu a fost identificat habitatul favorabil Posibil iernare ocazională 51 Luscinia megarhynchos Nu
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Habitat favorabil dar specia nu a fost observată 61 Phylloscopus collybita 28000 Habitat favorabil dar specia nu a fost observată 62 Phylloscopus trochilus Nu a fost identificat habitatul favorabil Specia nu a fost identificată ca și cuibăritoare. Posibil să nu cuibărească 63 Prunella modularis 1100 Habitat favorabil dar specia nu a fost observată 64 Pyrrhula pyrrhula 7100 Habitat favorabil dar specia nu a fost observată 65 Regulus ignicapillus 7100 Habitat favorabil dar specia nu a fost observată 66 Regulus regulus 7100
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
habitatul favorabil - 69 Serinus serinus 1000 Specia a fost observată în cadrul monitorizărilor desfășurate de administrația parcului în perioada 2015-2021. 70 Streptopelia turtur Nu a fost identificat habitatul favorabil Specia nu a fost identificată ca și cuibăritoare. Posibil să nu cuibărească 71 Sturnus vulgaris 7700 Habitat favorabil dar specia nu a fost observată 72 Sylvia atricapilla 23300 Habitat favorabil dar specia nu a fost observată 73 Sylvia communis 5800 Habitat favorabil dar specia nu a fost observată 74 Turdus merula 38000
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
2009/147/CE 2. Informații specifice speciei În urma protocolului specific aplicat în luna martie au fost observate 3 perechi de inidivizi de acvilă de munte, fiind localizată o pereche în interiorul sitului. Acest lucru nu denotă faptul că pe teritoriul sitului cuibărește o singură pereche. 3. Statutul de prezență (temporal) • Rezident 4. Statutul de prezență (spațial) • Izolat. 5. Statutul de prezență (management) • Nativă 6. Abundență • Rară 7. Perioada de colectare a datelor din teren Iunie 2018 Martie 2019 8. Distribuția specie (interpretare
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
spațial) • Izolat. 5. Statutul de prezență (management) • Nativă 6. Abundență • Rară 7. Perioada de colectare a datelor din teren Iunie 2018 Martie 2019 8. Distribuția specie (interpretare) Specia este prezentă în zonele cu habitate de stâncărie, acolo unde aceasta și cuibărește. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Anexa Harta distribuției speciei Aquila chrysaetos 10. Alte informații privind sursele de informații - Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
care se găsește în păduri cu exemplare mature de stejari, carpeni, ulmi și fagi bătrâni și un amestec de zone deschise, pajiști și desișuri, dar poate fi observată și în parcuri mai mari cu arbori bătrâni. Limitele altitudinale la care cuibărește specia sunt determinate de prezența habitatelor cu stejar sau gorun și sunt localizate în principal între 200 și 600 m. Se hrănește atât pe sol cât și pe arbori, în cea mai mare măsură pe stejari, însă acolo unde există
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
viață. Cuibul este o mică adâncitură în sol, deseori ascuns printre copaci și tufișuri, fiind construit de preferință în zonele cu pietriș sau nisip de pe malurile habitatelor acvatice de către femelă în timp ce masculul păzește teritoriul. Perechile solitare cuibăresc la distanță de 60-70 m una față de cealaltă. În perioada mai- iunie femela depune 3-4 ouă. Ponta este clocită pe rând de către ambii parteneri pe o perioadă de 21-22 de zile. Puii părăsesc cuibul la câteva ore de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
marginile cozii sunt albe. Uneori cântă de pe ramuri, dar de obicei, cântă tipic în timpul zborului, urcând tot mai sus până când se oprește la un anumit punct, după care începe să coboare cântând, până ajunge pe sol. Ciocârlia cuibărește între lunile aprilie și august, având până la 4 ponte într-un singur sezon. Perechile monogame se formează relativ devreme în martie-mai iar dansul nupțial este foarte spectaculos la această specie: ambii parteneri se înalță de la sol, ajungând
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
în iarbă; ponta este formată din 4-8 ouă este clocită numai de femelă timp de 12-14 zile, iar puii sunt hrăniți de ambele sexe, părăsind cuibul după aproximativ două săptămâni 5. Perioade critice Mai - august 6. Cerințe de habitat Specia cuibărește la marginea pădurilor de foioase și conifere, în poienile din interiorul acestora, precum și în tăieturile ce prezintă arbori înalți, izolați, din zonele colinare și cele de munte. Apare și pe pajiști cu tufărișuri și arbori, de la nivelul mării
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
din interiorul acestora, precum și în tăieturile ce prezintă arbori înalți, izolați, din zonele colinare și cele de munte. Apare și pe pajiști cu tufărișuri și arbori, de la nivelul mării până la înălțimea de 2.300 m în Alpi. Deși cuibărește și își caută hrana pe sol care este formată preponderent din nevertebrate, la fel ca și celelalte specii de fâse, este unică prin preferința pentru prezența arborilor în locurile de cuibărit, folosind crengile acestora ca loc de marcare a teritoriului
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
de iarnă concentrațiile de nevertebrate sunt mai mari către trofice. ... B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Apus melba Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/CE 2. Informații specifice speciei Specie care cuibărește la nivelul sitului în zone de stâncării ce prezintă fisuri sau peșteri. 3. Statutul de prezență (temporal) () Reproducere 4. Statutul de prezență (spațial) () Izolată 5. Statutul de prezență (management) () Nativă 6. Abundență () Comună. 7. Perioada de colectare a datelor din
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]