1,157 matches
-
una din metodele de bază în întreaga lume, nu este însoțită de alte metode, ci doar de niște încercări de metode. Din păcate și studiile care se publică în legătură cu metoda sunt foarte puțin răspândite în țară, foarte puțin cunoscute. Fiecare culegător de folclor, indiferent de pregătirea intelectuală, ar trebui să aibă un minim de cunoștinețe despre fenomenul folcloric, să posede câteva in instrumentele indispensabile investigației: o fișă sumară monografică, o fișă de repertoriu elaborată pe genuri la o problematică anume ce
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
obicei, sau în mod dirijat, dacă, de exemplu, cântecele de viață nouă sunt interpretate numai pe scene sau dacă, prin sinceritate și forță expresivă, au pătruns în folclorul satului, au devenit cu adevărat folclor. O altă problemă stringentă pe care culegătorii de folclor ar trebui să o cunoască este stăpânirea semnelor diacritice în transcrierea muziclă și poetică a versurilor. De asemenea, clasificarea, modul, maniera de clasificare a materialului. Anul acesta se împlinește un sfert de veac de când sunteți invitată la diferite
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
pentru cel inițiat. E un sipet de bogății spirituale căruia doar cunoașterea poate să-i deschidă încuietoarea. Cheia nu oricine o poate găsi. Iar ea este legată de aceeași simbolistică a crucii și copacului din care ea este făcută 560. Culegătorii de lumină De fapt imediat ce cunoaștem constelațiile vom avea perfecta orientare a locului și timpului în care ne aflăm 561. Am pătruns în ritual. Era o mișcare senzuală, hipnotică, un mister. Acolo regăseam tot ce descriseseră autorii biblici, Homer, Pitagora
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fost folosită de inițiații din vechime pentru a accesa înțelepciunea străveche. Dacă Dumnezeu nu ne-ar fi dat capacitatea înțelegerii, am trăi într-o lume asemănătoare cu Flatland 568, în care ființele nu se pot deplasa decât bidimensional. Dar noi, culegători ai picăturilor de lumină, ne-am înălțat privirea prin aer spre sursa divină, apreciind reflectarea ei în valurile răsturnate de pașii noștri pe pământ. Și-am descoperit astfel din focul ochilor noștri eterul. Științele naturale nu sunt științe în sine
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
semantem este înregistrat în literatura română în secolul al XVII-lea cu formele de „basna”, „basne”, dar este pus în circulație abia în secolul al XIX-lea de oameni de cultură precum Nicolae Filimon, Petre Ispirescu, B. P. Hașdeu, în calitate de culegători și editori de folclor. Pornind de la definiția lui G. Călinescu din Estetica basmului, apreciată ca „operă de creație literară cu o geneză specială, o oglindire în orice caz a vieții în moduri fabuloase”, se poate observa modul în care Creangă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
agenți în principalele orașe ale Europei. Acești mari editori, cu relații extinse, deveneau adesea intermediarii îndatorați ai tipografilor și ai librarilor mai puțin puternici, care rămîneau cei mai numeroși. Condițiile de muncă erau dure în tipografie. Munca se repartiza între culegătorul așezat, apoi în picioare în fața cutiei cu litere, presorul care mînuia presa pentru a imprima, în timp ce un alt confrate ungea cu cerneală formele, și corectorul care adesea nu era altul decît patronul tipografiei. Ziua de muncă începea la ora 5
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
un șir lung de scriitori-bibliotecari, care deghizează sub preocuparea pentru fondurile de carte o pasiune de colecționar. Nu este singura modalitate prin care se manifestă acest raport cu literatura. Tot aici intră cei care străbat teritoriul patriei, indiferent dacă sunt culegători de folclor sau colecționari de vestigii arheologice. Istoria literară a consemnat expedițiile lui Alecsandri sau Alecu Russo de la începutul anilor '40 în căutarea poeziilor populare; istoria arheologiei a reținut explorările în care a fost angajat Bolliac alături de Crețulescu, Ștefan Golescu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dacă sentimentele din gama negativă revin constant în exprimarea admirației în regimul monumentalității, asta se datorează acestui strâns atașament obiectual, care implică stupoarea în fața materiei și a haosului ei: uitarea care amenință vestigiile, amestecul pieselor disparate, imensitatea teritoriului parcurs de culegător, distrugerea iminentă a oricărui fragment de materie vorbesc neîncetat despre condiția periculoasă a acestui univers. În acest sens, al riscului, Benjamin spunea despre colecționar că "are relația cea mai profundă pe care cineva o poate întreține cu lucrurile 15. Și
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ascultător. În acest fel, valoarea sociabilității pe care Rosetti o împrumutase din lectura lui Michelet se construiește simultan și reiterativ pe mai multe planuri, ca și cum ar exista un flux comun care face să circule aceeași pasiune a simpatiei din viața culegătorului, în viața autorului anonim și în cele din urmă în viața cititorului. În acest lanț al transferurilor de iubire - ca afecțiune din ce în ce mai ascunsă, trăită tot mai "privat" - ultimul este chiar Rosetti însuși: Plimbându-mă într-o zi pe bulevardele Parisului
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
refrenic figura mărgăritarelor prin reluarea la intervale regulate a acestui catren: Înșiră-te, mărgărite, Pe lungi fire aurite, Ca o horă luminoasă, Ca povestea mea duioasă. Basmul e frecvent evocat în epoca lui Alecsandri, nu numai de etnografi sau de culegători. Se găsește în culegerea P. Ispirescu din 1882 pe baza unei variante culese în 1876; dar apare de asemenea într-un volum de poezii la D. Bolintineanu în 1858 sau la H. Grandea în 1861 și apoi în volum în
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mecanizată există variante intermediare, de recoltare semimecanizată. Recoltarea manuală se practică în mod specific la produsele destinate consumului în stare proaspătă sau păstrării. Pe suprafețe mici sau medii, sau pe terenuri nefavorabile mecanizării nu există o metodă mai eficientă. Experiența culegătorilor manuali a realizat o serie de accesorii foarte utile, cum ar fi suportul portativ pentru recoltarea căpșunelor, sacii cu fundul mobil etc. Recoltarea integral mecanică a fructelor este practicată la nucifere, iar în vederea industrializării la unele specii semințoase, sâmburoase sau
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
biologiste propun teza potrivit căreia fenomene din lumea modernă ca alienarea, izolarea, violența distructivă etc. și-ar avea geneza în neconcordanța dintre sistemul ecologico-cultural actual, mult schimbat față de perioada când s-a constituit fondul genetic uman (stadiul de vânători și culegători), și respectivul fond, care a rămas același de zeci de mii de ani. Să evidențiem și în acest caz o fundamentală inconsecvență logică: dacă totul sau aproape totul trebuie explicat prin datul natural-biologic, cum a fost posibilă apariția - determinată de
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Boșca, Olimpiu Bârnă, Emil Boșca Malin, Dariu Pop ș.a., la culegerea și cunoașterea creației populare năsăudene. În amplă colecție Poezii și basme populare din Munții Rodnei (1967) și în altele de mai mici dimensiuni este adept al „înfrumusețării” folclorului de către culegător. SCRIERI: Cetățile melancoliei, Cluj, 1923; Durerea neamului, Cluj, 1924; Grădină cu flori de toamnă, Cluj, 1940; Lângă hotar, București, 1943; Spre biruința, București, 1943; Țară din poveste, București, 1943; Sângerări ardelene, București, 1944; Cerbul cu stea în frunte, București, 1945
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
a urmat cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova (1975-1977). A fost redactor la Enciclopedia Moldovenească și la revista „Columna”, secretar al Filialei Moldova a organizației mondiale a scriitorilor (PEN-Club). În volumele Ispita înfloririi (1970) și Culegători în amurg (1976), B. cultivă o specie de ruralism naturalist, înrudit cu al lui Ilarie Voronca și intrat într-o organică simbioză cu intelectualismul, care este mai mult unul de atmosferă reflexivă, de „impresie”. Scrie nuvele și piese de teatru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285950_a_287279]
-
și piese de teatru (Primăvara în doi, 1988, Întoarcerea lui Traian, 1990), inspirate din viața și problemele tineretului și axate pe simbol, pe situații-limită sau romantice, realul fiind perceput aici prin prisma visului și utopiei. SCRIERI: Ispita înfloririi, Chișinău, 1970; Culegători în amurg, Chișinău, 1976; Perpetuele bucurii, Chișinău, 1977; Primăvara în doi, Chișinău, 1988; Întoarcerea lui Traian, Chișinău, 1990; Orizont vertical, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, Ispita înfloririi și ispita unui debut, „Cultura”, 1972, 1 aprilie; Grigore Vieru, Răbdare și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285950_a_287279]
-
în doi, Chișinău, 1988; Întoarcerea lui Traian, Chișinău, 1990; Orizont vertical, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, Ispita înfloririi și ispita unui debut, „Cultura”, 1972, 1 aprilie; Grigore Vieru, Răbdare și frumoasă trudă, LA, 1988, 25 august; Mihai Cimpoi, Amiaza culegătorului, LA, 1988, 25 august; Gheorghe Tomozei, Poeți basarabeni, L, 1992, 48; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 219; Leo Bordeianu, Taina ce-și face ruga, LA, 1998, 13 august; Grigore Chiper, Virtualul de după, „Contrafort”, 1998, 11-12; Simion Bărbulescu, Poeți din diaspora, CL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285950_a_287279]
-
În volumul Tradiții ale rromilor din spațiul românesc, 2004, Organizația ”Salvați copii”) VII. RUDARII. PRELUCRAREA LEMNULUI 1. Rudarii Majoritatea rudarilor și-au pierdut limba maternă și cultura rromani tradițională majoritatea lor fiind la origini robi domnești. Inițial ei au fost culegători de aur din diferite surse minerale. Cu timpul Însă, mai ales sub comuniști, Îndeletnicirile lor tradiționale s-au estompat până la dispariție și au ales alte meserii cu ajutorul cărora să supraviețuiască. Fiind puternic influențați de cultura românească ei se ocupă cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
unitate de măsurare a suprafețelor de teren agricol din vechiul regat al României are valoarea liniară de 6,69 metri. În Moldova prăjina era considerată ca având suprafața de 180-210 m2. IX. MESERII SEZONIERE. CULESUL FRUCTELOR DE PĂDURE și BUREȚILOR Culegătorii fructelor de pădure și bureților sunt proveniți din neamul rudarilor și vătrașilor care Își completează astfel traiul lor de subzistență. Ei sunt specializați În funcție de zona geografică În care s-au sedentarizat, uneori vara și toamna are loc o mobilitate ridicată
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Statele Unite ale Americii devine popular domeniul eticii afacerilor, prin intermediul a două jurnale consacrate (Journal of Business Ethics și Business and Professional Ethics Journală. 1.3. Incursiuni În apariția conceptului de etică În afaceri Dezvoltarea societății umane, trecerea de la stadiul de culegător la cel de producător, mai Întâi pentru sine și mai apoi, prin specializarea muncii, la cel de negustor, au determinat creșterea interacțiunilor dintre indivizi și au condus la realizarea schimbului de bunuri. În acest context au fost puse bazele trocului
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
literatura de specialitate, va crea unele confuzii. Începând cu colecția lui Jan Urban Jarník și Andrei Bârseanu, publicată în 1885, în care sunt cuprinse peste o mie de texte lirice, s. va intra din ce în ce mai mult în sfera de interes a culegătorilor de folclor. Necesitatea comunicării concise, aproape aforistice, a unor observații determină dezvoltarea unor modalități specifice de exprimare. Enunțul direct este destul de rar: „Te cunoști lele pe frunte / C-ai pus rumenele multe”. Se folosește mai mult exprimarea aluzivă, falsul monolog
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
literară”, „Lumea”, „Neamul românesc”, „Neamul românesc pentru popor”, „Păstorul Tutovei”, „Poporul românesc”, „Primăvara”, „Ramuri”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, „Solia Moldovei”, „Suceava”, „Vestitorul satelor”, „Zorile”. Ca și Artur Gorovei, Tudor Pamfile și N. I. Dumitrașcu, F. este unul dintre cei mai harnici culegători de folclor, afirmându-se, alături de S. Fl. Marian, ca un bun cunoscător și colecționar de tradiții populare din nordul Moldovei, preocupat deopotrivă de folclorul literar și muzical, de dans și costumul popular. Arhiva adunată i-a permis să alcătuiască o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
dar F., el însuși un bun povestitor, amplifică schemele inițiale, făcând loc pastișelor stilistice după Ion Creangă și altor influențe cărturărești. În celelalte culegeri de proză populară - Vremuri înțelepte (1913), Cuvinte scumpe (1914), Firicele de iarbă (1914) - domină snoavele, intervenția culegătorului fiind mai marcată acum, pentru a le da o tentă moralizatoare, didactică. Cântece bătrânești din părțile Prutului (1927) conține 67 de balade, îndeosebi haiducești, adunate în jurul anului 1920, când genul începuse să decadă, ceea ce-l îndeamnă pe F. să propună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
perspective din care poate fi studiată creația populară: estetică, psihologică, socială, lingvistică etc. El a fost un adept al ideii circulației și a contaminării unor motive folclorice în aria universală. Cu o informație temeinică și cu o bogată activitate de culegător, a formulat și principii cu privire la metoda de adunare și publicare a folclorului: Programa pentru adunarea materialului literaturii poporale și Despre modul de a aduna materialul literaturii populare. Cerea redarea exactă a versurilor, iar în privința prozei folclorice recomanda păstrarea nealterată a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
Apuseni. Poetul năzuiește neîncetat să descopere și să descifreze „semne / De pierdute veșnic raiuri”, „umbrele, lumina / Unor sfinte începuturi”, preocupat însă și de performanțele virtuozității în versificație și lexic. Ca folclorist, Ș. s-a manifestat într-o triplă ipostază: de culegător, precum în Folclor din Țara Zarandului (1962, în colaborare cu Domițian Cesereanu, publicată în seria Folclor din Transilvania), excelând prin atenția acordată autenticității și valorii, caracterului antologic al textelor, de redactor care a inițiat și îngrijit câteva zeci de volume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
ostilitatea celorlalți, ci la nevoia de a asigura condițiile de subzistență. Ceea ce animă comportamentul omului natural este foamea și nevoia de a o satisface. În starea naturală, satisfacerea acestei nevoi se realizează printr-un efort minim, cum ar fi gestul culegătorului de fructe, sau printr-un efort mai consistent, cum ar fi cultivarea pământului. Acest efort se traduce prin muncă, ale cărei rezultate intră direct în stăpânirea individului, care se definește prin ceea ce îi este propriu. Constituirea individului ca individ nu
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]