15,784 matches
-
de cîntăreț la diferite biserici, de profesor de muzică bisericească la Seminar și cea de tipograf-scriitor. "Profesor de muzică corală al Școalelor naționale din București" - așa se va iscăli, mîndru și ambiguu, începînd cu 1834, pe coperta Hristoitiei. Aristocrații pașoptiști cultivau poezia din impuls interior și din dorința de a ajunge celebri. Cîntărețul și tipograful o cultiva în primul rînd pentru a se susține material. Trebuie să adăugăm imediat că nu numai pentru asta! Numeroase mărturii ni-l arată pe autor
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
Profesor de muzică corală al Școalelor naționale din București" - așa se va iscăli, mîndru și ambiguu, începînd cu 1834, pe coperta Hristoitiei. Aristocrații pașoptiști cultivau poezia din impuls interior și din dorința de a ajunge celebri. Cîntărețul și tipograful o cultiva în primul rînd pentru a se susține material. Trebuie să adăugăm imediat că nu numai pentru asta! Numeroase mărturii ni-l arată pe autor fascinat de actul scrierii și de minunea reprezentată de poezie. Să trăiești din scris în Bucureștii
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
conservatorul... ). Pe de altă parte este confruntarea sau întâlnirea cu alte lumi sonore și muzicale, la care suntem expuși toată viața. Ne aflăm, de altfel, într-un continuu proces chimic sonor și depinde de noi foarte mult în ce fel cultivăm acest proces. B.T.: Pare că ne vorbești despre o capsulă sonoră protectoare (cea a muzicii luată cu tine din România) și de o alchimie sonoră, de fapt, de o grefă care ți-a dat forță pentru adaptare! Dar creația oricărui
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
a fost atât de aproape încât am comunicat cu ea pe un plan esențial, de suflet muzical. Ideea de grefă este foarte bine găsită. Este vorba de un fel de Innere Instanz (instanță interioară) pe care este bine să o cultivăm. Dacă reușim, atunci intrăm în dialoguri cu noi înșine, care pot fi din ce în ce mai fructuoase, mai bogate... Myriam Marbe a reușit să ne ajute pe toți cei care am avut parte de sfaturile ei să ne dezvoltăm această Innere Instanz, iar
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
om este un lung șir de despărțiri... ne despărțim de prieteni, de colegi, de profesori. Ne petrecem nenumărate ore și zile împreună, ne cunoaștem unii pe alții cu bune și cu rele, ne toleram defectele, ne împărtășim preocupările, strângem amintiri, cultivăm cu grijă relații, iubim... upă fiecare despărțire, rupem mereu câte o bucățică din inima noastră, dar umplem golul rămas cu amintirea zilelor în care am învățat împreună, în care ne-am descoperit unii pe alții. Zâmbește chiar dacă e... un sfârșit
D by LORELA CARADAN () [Corola-journal/Journalistic/84101_a_85426]
-
mai frumos omagiu adus maestrului, prețuit și onorat în marile centre culturale europene, dar și în România de dinainte și de după Decembrie 1989 - astăzi, din păcate, mai puțin decât s-ar cuveni! -, îl reprezintă efortul nostru de a păstra și cultiva, cu sfințenie, neprețuita sa moștenire.
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
poezie surprinzătoare prin valoare și sobrietate. Publică și în România literară de câteva ori în ultimii ani. Areo viață grea. Citim în textul de întâmpinare de la debut: "Bucuriile și necazurile intime își găsesc transfigurarea în versul modern pe care îl cultivă cu înverșunare. Stăpânirea marii literaturi se vede în poeziile sale. Și-a asimilat-o fără să imite pe nimeni". Poetul are nevoie de ajutor pentru a-i apărea cel de-al doilea volum și următoarele. încrederea noastră îl recomandă călduros
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8411_a_9736]
-
Timișoara, Dan a cântat practic cu mai toți marii instrumentiști români ai genului. L-a văzut la Sibiu pe marele Radu Goldiș, la sugestia tatălui său, și de atunci a fost vrăjit pe vecie de instrument. Pe care l-a cultivat în toate felurile posibile (reduse, la noi, în comunism, dar și după...), ajungând ca în Canada să-și direcționeze ambii băieți în aceeași direcție. A căutat să se perfecționeze permanent, dar declinul scenei de profil după 1989 l-a obligat
Muzicieni rom?ni din diaspora (VII) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84188_a_85513]
-
întoarcere, altfel, intermediată, la el. George Banu comentează fiecare fotografie a Mihaelei Marin și, în același timp, lumea ei, lumea lui Heiner Muller și cea a lui Dragoș Galgoțiu. Dacă acesta interpretează scenic textul unui puternic autor dramatic, iar fotograful cultivă în imagine, mai departe de cuvînt, un limbaj independent - cel eminamente vi-zual - George Banu închide cercul. El se întoarce la cu-vînt, după abandonarea lui, intermediat fiind de imagine. De ceea ce povestește, de data asta, artistul fotograf. Și reface drumul, în
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
pian în Re major menționat în indexul amintit. Stângăciile începutului își pun amprenta, desigur, dar impetuozitatea tematică este o marcă temperamentală. Forma e ambiguă, virtuozitatea constructivă, pe care o va deprinde la Schola Cantorum și pe care și-o va cultiva constant în creație, cu greu ar putea fi intuită și anticipată în alcătuirea încă neîndemânatică: o expoziție de sonată de concert, urmată de o tranziție (marcată de schimbarea tempo-ului, Presto) spre subdominanta minoră, sol minor, tonalitate în care se
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
paisprezece simfonii, descris de el însuși în Mes symphonies, compozitorul inserează această simfonie concertantă, scriind apoi încă patru lucrări din același gen, printre care Simfonia nr. 17, închinată memoriei lui Bach, ca o revalorizare a formelor preclasice pe care le cultivase în suite. O explicație posibilă ar fi planul tonal al concertului regândit din perspectiva interpretării metafizice. În 1929, Cuclin cristalizase probabil propriul său sistem, sistemul funcțional muzical. Epitoma esteticii muzicale, urma să fie tipărită în engleză cu o prefață de
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
anii în care a coordonat primul curs de improvizație de jazz din țară inițiat cu succes de domnia sa la Școala populară de artă, continuat la Conservator. Spre finele Tratatului de armonie aplicativă este estimată analitic o specie tipică jazz-ului cultivat de muzicienii afro-americani, blues-ul (cu subgenul boogie- woogie derivat din el), al cărui concept apărut cu mai bine de un veac înainte peste ocean a fost preluat și asimilat practicii jazzistice de pe toate meridianele... Departe de a rămâne o
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
concretizări, exemple și exerciții menite să legitimeze atributul aplicativ înserat în titlu. După cum afirma în „Cuvântul înainte” al cărții profesorul universitar Nicolae Coman, putem vorbi despre un îndreptar cât se poate de util celor care doresc să îmbrățișeze și să cultive în mod concret acest gen muzical sinonim cu „libertatea gândirii, sunetul proaspăt, melodiile nostalgice, ritmul frenetic, armoniile scânteietoare, colaborarea pe viu cu diverși parteneri într-un proces de creație colectivă care rămâne, pentru neinițiați, acoperit de mister, de o aură
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
fiecare clipă partea frumoasă a existenței umane, înnoindu-se perpetuu printr-o tinerețe și curiozitate nestinse și neatinse de rutină: un om modern, cu o sete nețărmurită de informație. Mai mult decât un pianist și profesor de excepție, Doamna a cultivat asiduu prietenia într-o lume săracă afectiv. Dumnezeu i-a iubit pe toți cei cărora generozitatea ei cu totul aparte le-a atins și luminat existența. Model de demnitate, Suzana Szörenyi a fost o Doamnă a vremurilor revolute, trăind după
Pianul a amuțit by Viorica RĂDOI () [Corola-journal/Journalistic/84299_a_85624]
-
după cedarea Basarabiei și abdicarea lui Carol II, scriitorul, naiv, e tentat să le acorde un anumit credit membrilor Gărzii de Fier. în două sau trei rânduri, vorbește despre ei cu simpatie, crezând în discursul lor demagogic: "Singura organizație care cultivă educația caracterului, notează el cu un fel de regret, legionarismul, a fost nimicit de politicieni lichele". Altă dată, pentru prea credulul autor al Jurnalului, ei ar constitui "prima generație eroică românească". în același timp, el o condiționează, demolându-și entuziasmul
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
de o fatalitate a breslei ca filozofii să fie în genere triști. Dispoziția lor de bază e de ordin apatic: privire melancolică absorbită în interiorul unui orizont deprimant. Rareori cînd dai peste un gînditor care, sărind peste pragul posomorelii cotidiene, poate cultiva umoarea unei euforii tonice. Și la mijloc nu e doar luciditatea la care este osîndit prin natura disciplinei pe care o practică, ci un amănunt mai degrabă biologic: fiziologia gîndirii umane. Nimeni nu poate gîndi rîzînd în hohote sau țopăind
Masa encefalică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7751_a_9076]
-
greacă târzie. Totuși, romanii înlocuiesc flacoanele de ceramică grecești cu cele de sticlă. In rest, privilegiază aceleași aparențe corporale (frumusețea chipului, a dinților, prospețimea respirației, îngrijirea picioarelor și a mâinilor) și suportă oprobriul virtuoșilor când exagerează. Mitul eternei tinereți este cultivat cu grijă, mai ales de către bărbați. Nil novi sub sole. Folosirea alunițelor de frumusețe se înscrie în programul corectiv al chipului masculin. In 1360, regina Elisabeta a Ungariei, care avea la acea epocă mai mult de șaptezeci de ani, a
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
de criză cu caracter cronic, grafiază dezolarea, angoasa, dezgustul în fața unei lumi desfigurate, denaturate, căreia îi dă o ripostă sarcastică, de o suculență plebeiană, întrucît nu evită termenii aflați la limita și uneori peste limita socotită a decenței. Dacă Bacovia cultiva un laconism saturnian, iar Stelaru un vizionarism ce înflorea trudnic din vermină, mizerabiliștii noștri actuali, între care Adrian Aluigheorghe, sunt mai apropiați de autorul Cîntecelor negre cu al său coșmar imaginativ, cu a sa coliziune stridentă, continuă, a contrariilor. Poetul
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
cu aerosoli, / au venit ei, scrișii pe frunte: / restul va fi spus de Prea Fericitul la Bobotează: / atunci hingherii dau drumul la uși: cîinii invadează / orașul și beau toată aghiasma / ... el se proiecta în formă de gînd: / rege fără țară cultivînd cîmpii de salată / va vorbi altă dată cu o timpurie primăvară / despre uriașele zăcăminte de dosare, / despre afacereză, despre cerul cu nori / și țările pline cu români salahori" (În formă de gînd). Abjecția și dragostea curg laolaltă prin cultura indivizilor
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
și a cultului grotesc al dictaturii bicefale. Am înșirat mai sus nume de scriitori care, într-o măsură sau alta, indiferent din ce generație făceau parte, au susținut în epocă liberalizarea, desprinderea de locurile comune propagandistice (unii nu le-au cultivat niciodată), au repudiat dogmatismul, regăsin-du-se solidari pe aliniamentele culturii autentice. Au fost mai mulți, mult mai mulți, desigur, dar m-am referit doar la câțiva, manifestați precumpănitor în Gazeta literară a ultimilor ani și în România literară care a continuat
Patru decenii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7986_a_9311]
-
ale ingratitudinii. Dar problema nu e că a pățit-o, ci că nu se lecuiește. Naivitatea lui vine din disponibilitatea netîrguită cu care se pune la dispoziția semenilor. Cît va trăi, Vladimir Tismăneanu va încerca să lege prietenii și să cultive cunoștințe. Și tot cît va trăi, va reînvia după fiecare decepție suferită. E în de-ajuns să deschizi Irepetabilul trecut și să vezi cîți dintre cei despre care scria frumos la începutul ani-lor '90 îi mai sunt astăzi prieteni, ca să
Patetismul și blândețea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8004_a_9329]
-
multe ori se vorbește că suntem din lumea lui Caragiale. Eu nu privesc această afirmație cinic sau ironic. Toate personajele de aici sunt personaje care încearcă să se lupte pentru supraviețuire... Supraviețuire prin a-și păstra scaunul, prin a-și cultiva o relație de iubire, prin a avea un sens" a completat actorul.
"O scrisoare pierdută", la Teatrul Odeon, de Ziua Unirii by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80242_a_81567]
-
a-i rupe de obișnuințe și de a le aminti că Dumnezeu, creația și providența sunt vorbe goale, încît a le citi cu inima ușoară e peste puterile lor. Și, în loc să le cerceteze cu curiozitatea spiritului dornic de a se cultiva, le străbat cu stenahoria crescîndă a celor care se simt agresați. De aceea, deși sub unghiul competenței cărțile de acest fel sunt ireproșabile, sub cel al moralului ele sînt resimțite ca demolatoare. Genul acesta de tomuri care te informează demoralizîndu-te
Surprizele selecției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6901_a_8226]
-
reușit obținerea a aproape un kilogram de insulină (2,2 pounds) la o suprafată de aproximativ 4.000 de metri pătrați (un acru). Cercetătorii au calculat că o suprafață de 16.000 de acri (64 749 702.8 metri pătrați) cultivată cu șofrănel ar asigura necesarul de insulină pentru întreaga populație diabetică de pe planetă. Procedurile sunt însă încă în faza de testare pentru uzul uman, din cauza riscurilor încă nesoluționate presupuse de polenizarea încrucișată cu plante nemodificate genetic. Ciuperci care luptă contra
Şase moduri ieşite din tipare prin care ingineria genetică ţi-ar putea salva viaţa () [Corola-journal/Journalistic/69227_a_70552]
-
o filozofie țărănească foarte sănătoasă, deși total nepotrivită cu lumea în care trăim: "Muncește, că Dumnezeu te vede!", obișnuiau ei să-mi spună. Și pentru că nu sunt o băgăcioasă, nu-mi place să fac tapaj, nu am știința de a "cultiva" oamenii, nu-mi rămâne decât să scriu și să public, în rest, nu mai ține de mine. - Să vorbim puțin despre "formula 3" (Caius Dobrescu - Doina Ioanid - Vasile Ernu), cărțile care-și scot autorii în oraș. - A fost o seară
"Oamenii fericiți și normali nu scriu, trîiesc pur și simplu" by Doina Ioanid () [Corola-journal/Journalistic/8121_a_9446]