10,969 matches
-
reprezentările rupestre zoomorfe, antropomorfe) demonstrează fără putință de tăgadă că în epoca neolitică au fost domesticite și crescute animale mari, ocupație preponderent masculină, că a apărut ceramica, inclusiv ceramica pictată, operă atribuită exclusiv femeilor și tot lor li se datoreaz cultivarea plantelor pe lângă locuințele din lemn și lut, după cum dovedescă resturile de chirpică ars, având în compoziție paie și pleava cerealelor. În zona noastră de interes, pe valea Dunavățului și în împrejurimi, au fost descoperite resturi de cultură materială care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sunt „unul și același popor, vorbescă aceeași limbă”, după cum ne informeaz 188 geograful grecă Strabon, popor cunoscut din izvoarele istorice grecești și romane pentru cultura și civilizația sa, pentru religia și cunoștințele de medicină, cât și pentru economia bazată pe cultivarea plantelor, în special a grâului, dar și a viței de vie, creșterea animalelor și a albinelor. Acești strămoși direcți ai noștri, purtători ai culturii fierului, au evoluat politică spre formarea unui stat care a înglobat toate triburile geto-dace și alte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
evoluat treptat spre uniuni de obști, cnezate și voievodate, capabili să asigure, prin forța lor economică și militară, trăsături distincte pentru individualizarea poporului român. Inventarul așezărilor din perioada secolelelor V-XI d.Hr., atestă existența unei activități economice legată de cultivarea plantelor, creșterea animalelor și practicarea meșteșugurilor. Inventarul locuințelor și mormintelor din perioada amintită care se integrează culturilor materiale Sântana de Mureș, Dridu și Răducăneni este format din fiare de plug, seceri, topoare de fier cu lama îngustă și ușor curbată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
agriculturii (cultura plantelor) de către români, până la formarea statelor medievale românești (secolul al XIV-lea), putem afirma, în baza izvoarelor lingvistice, arheologice, toponimice, că românii, în primul mileniu d.Hr. și în primele secole ale mileniului al II-lea, au practicat cultivarea plantelor, e drept pe arii restrânse, însă nu se poate susține că românii în evul mediu au fost exclusiv păstori. Îndeletnicirile agricole sunt reflectate de terminologia agrară principală, de origine latină: a ara, a săpa, a semăna, a secera, a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de fier, râșnițe de piatră, atest practicarea agriculturii de către comunitățile locale din Moldova și din Colinele Tutovei. De asemenea, lângă locuințele de tip bordei sau descoperit gropi de depozitare a cerealelor, în care s-au păstrat resturi de semințe carbonizate. Cultivarea grâului, secarei, orzului, meiului, sorgului în tot teritoriul viitorului stat țara Românească Moldova, poate fi dovedită și prin situația de dependență a populației locale față de populațiile pe care stepa le-a deversat în spațiul etnică românesc. Acești stăpâni vremelnici, care aveau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gândacilor de mătase” și că erau „căldări de rachiu”. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a extinsă cultura cerealelor pentru export, dar și cultura viței de vie și a pomilor fructiferi. Industrializarea țării de la sfârșitul secolului al XIXlea impunea cultivarea cânepei și a inului pe suprafețe mai mari de către proprietari, țăranii însă continuau să cultive aceste plante pe suprafețe mici, atât cât era necesar pentru nevoile familiei. Nu se punea pe atunci, și multă vreme după aceea, problema cânepei halucinogene
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pământului, boala grea a lumii satului românesc, punea gospodăria țărănească în situația să nu-și poată produce cele necesare traiului zilnic, fiind nevoită să apeleze la proprietarii boieri, pentru a lua pământ în parte. Lipsa inventarului agricol, secătuirea pământului prin cultivarea an de an a aceleași culturi, a dusă la recolte modeste în raport cu efortul depus. Paradoxal, situația din lumea satelor (ne referim la fostele sate de clăcași Lunca și Slobozia) consta în aceea că, deși cea mai mare parte din pământul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Și pentru vitele mari se plătea o dare numită văcărit, aplicată numai în anumite perioade și evenimente deosebite, când erau impuse la dări mănăstirile și boierii. Până la mijlocul secolului al XIX-lea în gospodăria țărănească a predominat creșterea vitelor față de cultivarea plantelor, apoi, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când pământul este tot mai puțin, ca urmare a împărțirilor succesive, are loc un procesă accentuat de pauperizare a rănimii. Desigur au existat și țărani care și-au păstrat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și învățătorul Ilie Munteanu. f) Adresa Ministerului Instrucțiunii și Cultelor din 28 noiembrie 1906 către „dirigintele” școlii din Lunca - Filipeni. (Adresa a fost discutat pe larg la subcapitolul despre viața spirituală). g) Se popularizează expoziția națională din 1906, dar și cultivarea „lintei”, „una dintre cele mai nutritive” se zice în adresă. h) Adresa Revizorului din 28 martie 1907: „Zamfira Borcea este numit maistru de lucru în locul Anei Postoi”. i) Examinarea elevilor din clasa a V-a la 9 iunie 1907, adresa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de turci. Din același motiv, unele familii din satele răzeșești (Oțelești - Fruntești) nu consumau carnea de oaie și de miel; oile erau cumpărate prioritar de negustorii turci (gealapi) și duse la Constantinopol. Deși condițiile de sol și clima erau prielnice cultivării grâului (se cultiva mult în antichitatea geto-dacică, vezi: Arrian, Expediția lui Alexandru Macedon la nordul Dunării, 335 î.Hr.), în Moldova medievală se cultiva puțin grâu. Treptat, pentru țăran, pâinea a devenit un lux, o raritate, era consumată la sărbători, de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
orice pretenție de a-mi urma vocația pentru lirică. Eu mă număr printre cei de pe timpuri, iar unui tată, chiar dacă e un dobitoc, trebuie să-i dai ascultare, mă-nțelegeți dumneavoastră. Chiar și așa, să nu credeți că am disprețuit cultivarea intelectului În anii mei de aventuri. Am citit ce-am citit și v-aș putea recita pe de rost pagini alese din Viața e vis. — Haidem, dom’ șef, puneți-vă hainele astea, dacă nu vă supărați, căci, pentru noi, erudiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
9 000 de ani -, mesopotamianul se gândește să obțină, prin încrucișări succesive, noi specii de animale, mai bine adaptate nevoilor sale. Devine și păstor. în aceeași perioadă, în China se dezvoltă o altă economie agricolă, bazată de data aceasta pe cultivarea meiului și creșterea porcilor, câinilor și găinilor. Așadar sedentaritatea este ideea unui vânător; agricultura e invenția unui nomad, iar păstoritul e practica imaginată de un țăran. în Mesopotamia și în Asia, unde populația se sedentarizează, progresele sunt fulgerătoare. în Asia Centrală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
conducerea unui șef unic. Fără îndoială că aici se inventează, în acea vreme, ceea ce mai târziu va deveni ceramica și cârma vaselor plutitoare; și, mai ales, se pun bazele scrierii. în nord, cultura Yang Shao dezvoltă o agricultură bazată pe cultivarea meiului; în sud, în provinciile maritime Jiang Su și Zhejiang, începe cultivarea orezului, adus din insulele Oceanului Pacific. Odată cu scrierea, acumularea și transmiterea cunoștințelor devine mai ușoară. Astfel, din neantul preistoriei apar primele povestiri despre aventurile popoarelor și primele nume de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
vreme, ceea ce mai târziu va deveni ceramica și cârma vaselor plutitoare; și, mai ales, se pun bazele scrierii. în nord, cultura Yang Shao dezvoltă o agricultură bazată pe cultivarea meiului; în sud, în provinciile maritime Jiang Su și Zhejiang, începe cultivarea orezului, adus din insulele Oceanului Pacific. Odată cu scrierea, acumularea și transmiterea cunoștințelor devine mai ușoară. Astfel, din neantul preistoriei apar primele povestiri despre aventurile popoarelor și primele nume de principi. Apar, de asemenea, primele contabilități, primele echivalențe și, în curând, primele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
iubire sau chiar s‑o cuprindă cu brațul pe Sophie, alături de care stă pe marginea prăpastiei acoperite de șiruri foarte regulate de viță de vie, o sinteză între artă și natură - natura e vița de vie, arta e metoda de cultivare - când Sophie spune că omul trebuie să iasă din sine, fiindcă în sine se găsește în mod normal tot timpul. Și, zicând acestea, își întinde brațele îmbrăcate într‑un pulover de lână. Iar tu te mai găsești, în plus, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
diferite.La fel, modelarea filosofiei de către poezie nu provoacă dispariția efortului de riguroasă abstractizare, ci mlădierea și extinderea lui asupra unor domenii până atunci evitate. Există o relație de suprafață, manifestată în filosofie prin prezența metaforelor, iar în poezie, prin cultivarea expresă a ideilor și o relație de adâncime, de permanențe subiacente și implicații tacite. Am putea spune că exact în momentele de desfășurare culminantă, când filosofia sau poezia ajung să se exprime în parte în mod strălucit și deplin, atunci
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364559_a_365888]
-
fi de acord. Mărturisesc însă că în din Seminar nu se făcea politică, nici antisemitism, ci doar educație, și că nu am avut de învățat decât lucruri bune: iubire de Dumnezeu, de neam și de patrie, corectitudine, disciplina în muncă, cultivarea adevărului, respect pentru avutul public, spirit de sacrificiu", afirma, mai tarziu, Bartolomeu Anania. Viitorul Mitropolit avea să fie însă arestat de 3 ori pentru legături cu legionarii sau activități legionare: în anul 1941 (pentru 3 săptămâni, după ce participase la funeraliile
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]
-
profan și sacru, între esențe / chintesențe derivate din monumentalitatea expresionist-brâncușiană, ori blagiană / gottfried-benn-iană, evadarea din mrejele magnetice ale sferei Yin spre a plonja în cele de tip Yang, survolarea registrelor thanatic-bacoviene spre priveliștea ființei, ori spre „poarta“ «Republicii» lui Platon, cultivarea mitemelor păgâne (mai rar), sau creștin-biblice - de la „Geneză“ / „Facere“ până la cele mesianice (frecvent), pe „adâncul calmei creste“ barbiene, ori conjugarea acestor miteme, fie în spațiile lirice dintre elementele (cele cinci) dominate de foc, fie în spațiile (tot ale poeticității) dintre
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
pauperizare se va accelera în următorii ani, generalizându-se. - Care va fi identitatea culturală a românilor, odată cu procesul de europenizare a țării noastre? - E greu de spus. Dacă vom mai avea vreuna distinctă. Atâta vreme cât se pune un accent minim pe cultivarea valorilor cultural spirituale proprii. Avem sute de monumente de patrimoniu cultural universal, vreo 28.000 numai în județul Cluj, dar numai 3 sunt admise pe listele UNESCO. În fiecare an se distrug obiective și situri de mare valoare, iar autoritățile
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
valorilor cultural-religioase prin activități extrașcolare și nu numai. b. Obiective specifice: formarea unei atitudini de respect față de cultură și patrimoniul național românesc; dezvoltarea capacității de exploatare și investigare; promovarea aptitudinilor artistice; realizarea diferitelor materiale și documentarea printr-un pps tematic; Cultivarea unui comportament moral- religios și formarea unor virtuți creștine. VI. Impactul previzionat al proiectului: Proiectul pune în valoare potențialul artistic și cultural al tinerilor și creștinilor în general, servind ca soluție de învățare atractivă, caracterul competițional antrenând o masă mare
„ROMÂNISM CREŞTIN-CONCURSUL DE POEZIE ŞI CÂNTECE RELIGIOASE EDITIA I-A” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362942_a_364271]
-
ocupă cu fabricarea suvenirurilor, de exemplu pe insula trăiau șerpi neveninoși pe care autohtonii îi vânau, luându-le pielea din care confecționau anumite obiecte pe care le vindeau că suveniruri de pe insulă).1 Populația de pe Ada Kaleh mai practică pescuitul, cultivarea pomilor roditori (măslini, smochini ), dar majoritatea bărbaților lucrau la fabrica de țigări, care primea materie primă din Bulgaria ( tutun de cea mai bună calitate) sau la Șantierul Naval din Turnu Severin.2 Referință Bibliografica: ANDREEA TĂRĂȘESCU,Comunitatea insulara și românii
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
secolelor a fost călcată de mai multe popoare migratoare, sau că s-a aflat sub ocupație otomană, și-a păstrat caracterul național, limba și preocupările care erau în general aceleași ca și a populației de dincolo de Dunăre și anume: păstoritul, cultivarea viței de vie, agricultura, apicultura, sau pescuitul prin bălțile, lacurile, ori apele Dunării. Aici întâlneai întinderi mari de câmpii mănoase, codrii deși, apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
dr. Gheorghe Sarău (din partea M.E.C.S.), iar ca Președinte de Onoare pe scriitorul Nicolaie Băciuț, Tg. Mureș, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Această ediție a fost o reușită, obiectivele urmărite au fost identificarea și încurajarea elevilor cu aptitudini creatoare și cultivarea talentului creator în limba maternă în rândul elevilor de gimnaziu și liceu, ceea ce au și demonstrat participanții din peste jumătate din județele țării”, a declarat prof. Corina Ceamă, inițiatoarea principală a Concursului. Referință Bibliografică: Rexlibris Media Group - CONCURS NAȚIONAL DE
CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ ÎN LIMBA RROMANI „ŞTEFAN FULI” de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362354_a_363683]
-
apăruse e-mail-ul! 5. Filiera aprobărilor: colectivul de catedră, organizația de partid din facultate, Biroul Senatului din Institutul Politehnic București, Centrul Universitar, Academia Română, Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie, Biroul de Pașapoarte al Municipiului București și ambasada americană din România. 6. Cultivarea unor relații utile: fotbaliști de la Dinamo și funcționari superiori cu origine sănătoasă, mai ales dintre cei născuți în județele Olt și Argeș. 7. Adrese oficiale de împuternicire din partea Comisiei Centrale de Tensometrie (președinte de onoare - Acad. Radu Voinea, secretar științific
UN FRAGMENT DIN EPISODUL “HOUSTON 1988”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” (1988 – 2015) de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362523_a_363852]
-
și sonete, al cărei autor este poetul drăgășănean Teodor Barbu. Înmănunchind un mare număr de piese specifice genului, urmare a unei selectări exigente, volumul oferă cititorului, pe lângă încântarea spirituală și prilejul de a recunoaște polivalența talentului autorului. Preocuparea sa pentru cultivarea epigramei nu este nouă, fiind evidențiată prin publicarea în reviste de profil sau în rubrici specializate ale ziarelor a cel puțin 40% din astfel de creații. Participând la concursuri și festivaluri de satiră și umor, Teodor Barbu a beneficiat în
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]