139,341 matches
-
cu o mentalitate similară celei care a generat și conformat această tradiție. Elementele acestor factori constitutivi apar în spațiul spiritual european de multe ori sua sponte, ceea ce demonstrează cât de adânc sunt ele înrădăcinate în conștiința noastră. Curentele și modele culturale se schimbă de-a lungul secolelor, dar spiritul și tradiția Antichității transpar volens, nolens chiar și în operele cele mai futuriste (Hurmuz, de pildă, nu știa că "Aristotel/ nu mâncase ostropel"). Un autor atât de modernist la vremea sa, cum
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
Rodica Zafiu Dincolo de ceea ce ține de normele stricte ale gramaticii, folosirea numelor proprii de persoană e supusă unor constrîngeri sociale și culturale, din sfera codului lingvistic al politeții. De obicei acestea nici nu sînt înregistrate ca atare, nu sînt explicitate sau exersate în școală. De aceea nici încălcările percepute cu un sentiment difuz al neadecvării nu pot fi sancționate. În cazul limbii
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
dacă nu mă înșel, în afară de o prezentare a dicționarului făcută de L.V. în nr. 3 din 2002 din revista noastră, de un dialog tot cu L.V. în "22" nr. 5 din același an ca și o scurtă știre în "Observator cultural" nu am mai întîlnit altceva), deoarece nu vin din partea unui specialist întru ale literaturii și nici din partea unui slavist. Am pornit însă de la credința că nici un umanist, astăzi, cînd este atîta "foame" de instrumente de lucru, nu poate rămîne indiferent
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
la Editura Odeon, dedicată special literaturilor străine, Slovník spisovatelö Rumunsko, elaborat de un mic colectiv de 4 persoane ( dintre care și L.V.) condus de profesoara de română Marie Kavkova, cunoscută la noi din anii ^50 cînd era o inimoasă atașată culturală a țării sale. Acest prim dicționar ceh al scriitorilor români, la rîndul său de mult epuizat, trebuia înlocuit cu altul care, în mod firesc, urma să aducă punctul de vedere și să exprime sensibilitatea generației următoare. Astfel, în timpul record de
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
era extrem de previzibil că laureatul va fi Florin Piersic jr. O rocadă cu oricine altcineva ar fi fost simplu de făcut. Gafe: gluma absolut nereușită de a aduce pe scenă, pe ideea contrastelor, o duduie frivolă, fără legătură cu spațiul cultural, numai pentru simplul motiv că măsoară doi metri, cu mult mai mult decît Horea Popescu, cel care a primit premiul pentru întreaga activitate de regizor; omiterea de pe lista invitaților a multor artiști și oameni de cultură importanți. Mirare: sărăcia de
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
prin discurs alternativ. De vreme ce violența televizată trece pragul de stimulare și ne lasă indiferenți, o carte reportaj de război ne învață să fim atenți, prin spațiul suficient lăsat sugestiei. Tărâmul descris de Merrill mai are și caracteristicile proximității geografice și culturale față de noi, satele prin care trece americanul sunt identice cu cele din Bărăgan sau Oltenia, bătrânii sunt la fel, folclorul este uluitor de asemănător. Balcanii lui Merrill se pot foarte bine integra discursurilor constitutive din punct de vedere cultural, discursurilor
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]
-
și culturale față de noi, satele prin care trece americanul sunt identice cu cele din Bărăgan sau Oltenia, bătrânii sunt la fel, folclorul este uluitor de asemănător. Balcanii lui Merrill se pot foarte bine integra discursurilor constitutive din punct de vedere cultural, discursurilor ce instituie sau atribuie o identitate. Procedeele instituirii identității au fost discutate de Maria Todorova sau de Vesna Galsworthy. Însă de data aceasta e vorba de teritoriul balcanic în criză, cu schimbări fulgerătoare. Nu întâmplător, unul dintre cei întâlniți
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]
-
e vorba de teritoriul balcanic în criză, cu schimbări fulgerătoare. Nu întâmplător, unul dintre cei întâlniți afirma că nu știe dacă se află în acel moment cineva care să perceapă corect dimensiunea schimbării. Cuvintele acestea profetice se aplică și vieții culturale din acest teritoriu. Avangardele literare și muzicale, jurnalismul alert, interviurile cu Márquez, și ultimele filme de la Cannes, coexistă spiritual aici, printre snipers și figuri de refugiați. Se pare că războiul devine la un moment dat o stare de fapt cotidiană
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]
-
referim la societăți aculturale și la indivizi inculți, întrucît orice societate ar poseda o cultură imanentă, care n-ar putea fi apreciată drept "primitivă" sau "inferioară": "Fiecare ființă umană, indiferent de faptul că este cultă sau nu, este o ființă culturală, atîta timp cît participă la o anumită cultură". Deci o pledoarie pro domo! Germanii, bunăoară, vădind o atitudine prin excelență "pozitivă" și "activă", vor trece cu brio examenul adaptării. Dar românii? Lipsiți de suficientă mobilitate și flexibilitate, aidoma membrilor oricărei
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
oricărei societăți mici, mult timp izolate, consideră Gabriel Stănescu, ei învederează "o rezistență însemnată în contact cu alte culturi datorită influenței Orientului", așa cum a remarcat, între alții, și Dimitrie Drăghicescu, în Psihologia poporului român. Singurii care nu suportă criza schimbării culturale rămîn copiii și adolescenții care își pot forma personalitatea "din mers", în concordanță cu cerințele școlii și ale mediului social în care au ajuns. Oarecum deprimantă, să admitem, o atare imagine a integrării vlăstarelor românești în Lumea Nouă, nu conține
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
în care au ajuns. Oarecum deprimantă, să admitem, o atare imagine a integrării vlăstarelor românești în Lumea Nouă, nu conține totuși o contradicție de nerezolvat. În realitate, noii veniți pot acționa, pînă la un punct îndeajuns de avansat, în virtutea modelelor culturale și comportamentale în care au fost educați, își pot păstra identitatea colectivă și personală. America e, din fericire, un mediu al unei largi toleranțe, rod, în bună măsură, chiar al aluviunilor etnice grație cărora s-a compus (toleranța fiind o
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
actualității politice, revista "Der Spiegel" recomanda cele mai bune cărți ale primăverii reperînd și sferele de interes ale tinerei generații de scriitori germani: trecutul bunicilor, sau cu alte cuvinte, nazismul, războiul și bombardamentele care au distrus definitiv o parte a memoriei culturale și arhitectonice a Germaniei. În generația tinerilor autori germani și străini, bine împămîntenită este și cultivarea propriei memorii, a amintirilor din copilărie. Nu lipsesc nici amintirile despre estul comunist iar printre cărțile elogios recenzate figurează și amintirile din copilărie ale
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
de cîtă globalizare avem nevoie sau... putem suporta. Paginile cărții transgresează însă tema, oferind un excurs în istoria eticii, ce amintește prin tonalitatea și cursivitatea demonstrațiilor de eseurile lui Michel de Montaigne. Un alt mare eseist german, poet și mentor cultural Hans Magnus Enzensberger scrie o diafană istorie a norilor, în 99 de meditații lirice, poematice, deloc străine de presiunea cotidianului. Sub impactul conflictului irakian, la Leipzig pînă și invitata de onoare neutra Elveție - a trebuit să cedeze întîietatea dezbaterilor care
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
promitea participanților "contactul cu literatura, din toate direcțiile, vreme de cinci zile și cinci nopți peste tot în Köln". Manifestarea s-a conformat gustului vremii, fiind mai degrabă un show decît obișnuitele lecturi cu public. Motiv pentru care observatorii vieții culturale au atras atenția asupra unei excesive tendințe de a transforma în "event" și "show", acțiunile promoționale sau pur și simplu lecturile cu public. Vedetele literare au sosit la Köln din mai multe colțuri ale Germaniei și din străinătate. Carlos Saura
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
rostește Niculae Gheran, fără pedanterie, timpul alcătuirii în ediție critică a operei lui Liviu Rebreanu. Anul 1981 încheiase distinctiv volumele de proză narativă, nuvele și romane, creația dramaturgului și rostirea primelor tatonări de exprimare literară. Meșteșugul descoperit în presa literară, culturală și de atitudine, întinsă pe mai bine de jumătate de secol, legitimat printre altele de două conflagrații mondiale, se regăsește în volumele de publicistică: scrieri despre teatru și cronici dramatice, cronici și eseuri literare, altele social-politice, interviuri, memorialistică. Texte extraordinar
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
două războaie - nu eram în România decât în timpul vacanțelor mari și mai mult la țară decât la București, așa încât nu prea am ce povesti când mă întreabă lumea cum era societatea românească în 1930! Nu am fost amestecat în viața culturală și politică a țării, fiindcă eram tânăr, un adolescent care venea doar în vacanță și stătea mai mult la țară. - Cum s-a stârnit pasiunea dumneavoastră pentru istorie? - Cred că am avut-o de foarte tânăr. Primele cărți care m-
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
a-mi căuta de lucru, mai ales ca străin (nu mă naturalizasem francez atunci). Am stat, deci, în Africa până la șaizeci și opt de ani după care m-am întors în Franța ca secretar general al Casei Românești - o instituție culturală creată acolo de curând, iar după 1989 m-am repezit înapoi în țară ca să văd ce se întâmplă și ce pot face; nu am decis în februarie 1990 să rămân definitiv așa încât, o vreme mi-am "împărțit" viața între București
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
există proiecte de viitor, dezbaterile publice se rezumă la discutarea unor aspecte ale prezentului. Marile canoane artistice au fost abolite. Lipsa unor criterii de evaluare duce la disoluția spiritului critic. Valorile și comportamentele sînt pe cale de a deveni unificate, actul cultural tinde spre un proces de democratizare. Nu se mai poate vorbi la ora actuală despre o listă de "mari scriitori", comparabilă cu cea de la începutul secolului al XX-lea (pe care figurau Flaubert, Zola, Balzac etc). Națiunile tind și ele
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
nou este ridicată la rang de virtute. În ceea ce privește noile media, ele au stârnit interesul Muzeului Național de Artă Contemporană însă, și aici, inerții greu explicabile eludează zona importantă a artelor decorative. Este cu atât mai regretabilă această mentalitate a managerilor culturali cu cât, după 1990, odată cu "liberalizarea pieței", cea mai performantă deschidere spre Occident a fost în domeniul "artelor minore". Un singur exemplu pe care îl considerăm edificator: la Festivalul Internațional al Sticlei "Glaszomer 2002 - Amsterdam, Leerdam, Haga" una dintre cele
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
poate fi negată în totalitate din cauza opțiunilor lui politice. Un asemenea criteriu de stabilire a ierarhiilor în zona esteticului e de un arbitrar îngrijorător; procedînd în acest sens riscăm să eliminăm din circuitul valorilor nume și opere fără de care patrimoniul cultural universal s-ar vedea sărăcit și aducerea la rampă a creatorilor s-ar schimba cu rapiditatea cu care cad guvernele. Noroc că omenirea e destul de înțeleaptă și se pare că în timp interesele culturale se dovedesc mai durabile decît cele
Cine e această Medee? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14074_a_15399]
-
nume și opere fără de care patrimoniul cultural universal s-ar vedea sărăcit și aducerea la rampă a creatorilor s-ar schimba cu rapiditatea cu care cad guvernele. Noroc că omenirea e destul de înțeleaptă și se pare că în timp interesele culturale se dovedesc mai durabile decît cele politice, altfel riscam să nu fi auzit niciodată de Céline, de Jünger, chiar de Cioran și de cîți alții. Am pus degetul pe plita încinsă pentru că în scurtele mele sejururi în Germania am auzit
Cine e această Medee? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14074_a_15399]
-
Smaranda Bratu Elian Editura Fundației Culturale Române a publicat recent, în colaborare cu editorul sicilian Giuseppe Maimone, o carte mai puțin obișnuită. Autoarea, românca Margareta Dumitrescu, și-a făcut studiile la București și la Palermo, iar acum predă limba română la Facultatea de Litere și Filosofie
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
timp despre care nu mai vrem să știm nimic citind un emoționant articol al lui Cornel Nistorescu. Editorialistul "Evenimentului zilei" evoca niște episoade răscolitoare avându-i în centru pe doi mari artiști români. Vizitată de o echipă a televiziunii "România Cultural", Nineta Gusti, o glorie a teatrului românesc, a refuzat să fie filmată, pentru a nu se vedea sărăcia în care se zbate, la nouăzeci de ani, după ce a încântat atâtea generații de români. Al doilea caz evocat, marele Ștefan Mihăilescu-Brăila
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
-i drept, profetul nostru are avantajul crucial de a se afla deja înăuntrul Babilonului zilelor noastre. Căci cetatea coruptă, roasă până la oase de plăgi teribile precum feminismul, corectitudinea politică, marxismul, catolicismul ș.a., sălășluiește în principal în universități și în jurnalismul cultural: lumea academică "răsplătește agitațiile de majorete și urăște geniul"; "am trăit și am ajuns să văd cum temple ale învățăturii au fost date pe mâna unor asistenți sociali amatori." ; "nimic nu e mai nimicitor pentru suflet decât orice laudă ce
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
și acesta nu are nici o formă scrisă cu -ae. Cum nu tot ce zboară se mănâncă, nici toate cuvintele latinești nu se scriu cu diftongul -ae. O asemenea greșeală mi se pare, pe de o parte, stânjenitoare pentru o revistă culturală cu pretenții și, pe de alta, grăitoare pentru felul cum s-a învățat și se mai învață încă latinește în România ultimelor decenii. Deși mulți (mai cu seamă politicieni) nu pierd azi nici un prilej să se împăuneze cu descendența noastră
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]