6,333 matches
-
și oamenii se bucură de rodul trudei lor. LIOARA: Cu adevărat, așa este! Iaca, eu acuma sunt singură și mi-i urât de-atâta singurătate, așteptând întoarcerea slăvitului meu soț și a fiului meu iubit. N-ai vrea tu, fată cuminte, să stai cu mine și să-mi cânți un cântec din cele ale copilăriei tale? Ia un gherghef și, lucrând, cântă-mi. LIANA: Mă sfiesc, Măria Ta. Eu glas preafrumos n-am, și cânt doar pentru mine, când nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Dar ce să facem dacă un teatru ideal, Oricât ar fi de pudic si de... Național, Nu poate cu de-a sila s-adune lumea-n sală Și după ce-i ia banii, să-i facă și morală. Căci nici un om cuminte, stăpân pe punga lui, Când are gust de pere nu cumpără gutui. Iar teatrul, din păcate, în lumea lui albastră, Fiind în legătură cu punga dumneavoastră, Cum vreți să țină seamă de prunci sau de școlari, Când trebuie să fie pe placul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
când a fi gata, să-l pomenim cu praznic la călindar. NIȚĂ: Cu praznic la călindar? ILINCA: Nu te spăimânta, părinte, că pân-atunci mai este. Mai are treabă pe-aici sfinția sa. DUMITRAȘ (supărat): Ilincă, ți-am mai spus: stăi cuminte acolo unde te afli! Și mie taica Sisoe să-mi răspundă ce și cum l-oi întreba, da' de-adevăratele, că altfel, cuvioase, am și eu minunile mele, care se cheamă 25 de trăgători la cinstitu-ți dos; și-apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sunt proastă, când scriu sunt mai puțin proastă, dar când tac sunt foarte deșteaptă (din păcate, nu pot foarte des)“. S-a apucat de scrierea caietelor cu aproximație în anul 1970. Așadar, scrierea nu poate fi considerată un jurnal consecvent, cuminte. Un fel de jurnal retrospectiv, retroactiv. Titlurile posibile cu care ne înștiințează autoarea că a cochetat sunt: Adevărul vieții mele, Singurătăți, Zbor cu aripi frânte, O viață neînsemnată, Lungul drum al unei vieți, Valuri, valuri, mereu valuri. La începutul primului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
spiritual. Probabil figura lui Rasputin era ceva exotic și tentant într-un oraș de provincie cu o viață molcomă, de o pudoare care devine pe alocuri ridicolă. Pentru că, de exemplu, Eugenia Ionescu folosește la un moment dat o expresie destul de cuminte precum „pagubă-n ciuperci“, dar sintagma e considerată de o obrăznicie intolerabilă. Ceva stătut plutește în atmosfera de urbe provincială ferită de răsturnări de situație spectaculoase. Aceasta e Câmpina, un oraș în care rudele viitoarei călugărițe pleacă la București să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
poveste. O poveste mică și simpatică pe care să o citească bunicii nepoților. Sau măcar o bunică unui nepot. S-ar putea să nici nu fie nevoie să inventez. Doar să fiu atent în jur și să-mi aduc aminte cuminte ce povestea cineva cum că-i dispăreau găinile. Și s-a hotărât să vadă ce se întâmplă. Să ia urgent măsuri. S-a așezat la pândă lângă coteț și, când începea, așa, să se întunece, a văzut că spre coteț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Partea întâia Deasupra pânzei de aur așternută peste câmpie, un soare tomnatic cu luciri cuminți se sprijinea în toiagul razelor obosite ale chindiei, pe dealurile satului din potcoava pădurii. Înzăuată în pete multicolore, pădurea privea ocrotitor și nostalgic la satul aciuat acolo în vale. Aștepta nerăbdătoare parcă întoarcerea gospodarilor de la câmp - câți mai rămăseseră după
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a invitat pe agronom, învățătorul a rămas pentru o vreme tăcut... Apoi a apreciat. Cum văd, dragii mei, ce știam eu era o nimica toată, pe lângă cele ce am aflat acum. Promit că din această clipă voi fi cel mai cuminte și atent ascultător, pentru că am înțeles că domnul inginer este foarte bine informat. Domnule învățător, eu am norocul să pot asculta și un radio, pe care îl am în casă. Așa am putut să aflu și să-mi dau seama
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
nevestei că plec la târg și ajutorului meu... În scurtă vreme, inginerul s-a întors . S-a așezat în stânga lui Costăchel și a deschis vorba. Sunt gata de drum, dragul meu. Armăsarul s-a întins la drum într-un trap cuminte... Ce mai noutăți, domnule inginer? Nu v-am văzut de multă vreme. De noutăți nu ne putem plânge, numai că nu-s și prielnice pentru noi. De o bună bucată de vreme ne merge din ce în ce mai rău. Ca la cei spânzurați
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Nu vă temeți... Tunurile bat încolo, spre ruși. Bătu-i ar Dumnezeu să-i bată. Ne-au luat Basarabia cu japca... și acuma... Doamne-ajută!... Cu fâșâit prelung și ritmic, coasele purtate de Costăchel și Petrache culcau la pămânat în brazde cuminți toată aroma verii adunată în florile de pe costișa din țarină. Prelungul tunet a zdruncinat pământul din temelii... Ce-i cu tunetul ista așa din senin, Costăchele? a întrebat Petrache. Costăchel, care se oprise în loc ciulind urechea ca un ogar, a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să-ți spun că eu sunt tovarășul Leucătov? „Ce l aș descânta eu de șopârlaiță pe tovarășul ista. Da’ mai bine să plec” - a hotărât Costăchel. A făcut stânga-mprejur și a ieșit glonț, cu un „bună ziua” apăsat. Afară ningea cuminte. Fulgii pufoși îi mângâiau fruntea înfierbântată. „Dacă îngheață mâine mă duc să-mi fac buletinul. Să scap odată de netrebnicul ista!” - a hotărât Costăchel. Zilele se scurtau văzând cu ochii. Costăchel a reușit să pună în ordine treburile care nu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
românesc” - l-am aprobat pe Filip... Ne-am apropiat de doi bătrâni care adunau păpușoii în glugi. „Doamne ajută!” - am strigat noi de departe. „Mulțămim dumnelor-voastre!” - o venit răspunsul bătrânei - oprită să-și tragă sufletul. Ne privea cu o curiozitate cuminte. Bătrânul - îndreptându-se din șale - o răspuns la fel, adăugând: „Uite bre, ne vin ajutoare! Până diseară dăm gata bucata. Bine ați venit, oameni buni!” „Da’ de unde veniți așa vlăguiți? Îți fi din cei care o tot mărs în gios
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Doamne Dumnezeule! De când nu am mai văzut așa ceva în fața ochilor!” - mă gândeam, în timp ce mâncam cu atenție, să nu mă înec... Ne-am odihnit puțin și apoi, până o venit bătrâna cu mâncarea, noi am terminat treaba... Se lăsa o înserare cuminte... Bătrâna o întins masa din nou. În timp ce ne ospătam, bătrânul o deschis vorba: „Mai aveți mult de mers? De unde sunteți?” Noi ne-am uitat unul la altul și din priviri ne am înțeles să le spunem adevărul. Când Filip o
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
-o cu mâna pe mânerul ușii. Zăbovi un timp locului apoi, văzându-le chipurile zâmbitoare, le spuse în limba engleză: Good morning! Toți, într-un singur glas, răspunseră: Goood morninnnng, teacher! Sit down please! spuse Simona. Copiii s-au așezat cuminți în bănci. Simona le privi chipurile. Cei șaizeci de ochi-scântei îi apărură frumoși, inteligenți, respectuoși, avizi să soarbă primele cuvinte ale noii lor profesoare de limba engleză. Îi învălui cu căldură, grupându-i într-un singur buchet. Numele meu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
în ei jucării și lumini strălucitoare. Nu se știe pe unde umbla Moș Crăciun, că în locul lui veni un bătrân pricăjit, cu numele de Moș Gerilă, cu daruri puține și care nici nu se oprea la toate casele cu copii cuminți și ascultători. În trimestrul al II-lea, care este cel mai prolific pentru elevi și profesori, Simona, care avea de parcurs o cale destul de lungă până la școală, pornea din timp la drum prin troiene, cu Crivățul în spate, simțind din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
că nici nu v-am achitat ultimele ore și, scoțând o sumă de bani, o puse pe masă. Apoi, înțelegând că nu poate fi vorba de un armistițiu, în ochii profesoarei acumulându-se vizibil cumplite tunete și fulgere, se îndreptă cuminte spre ușă, pronunțând un palid sărut-mâna. Din seara aceea, Simona nu l-a mai văzut pe Gicu. Cu pospaiul lui de cunoștințe de limbă engleză, dacă adăuga și puțin noroc, putea să străbată autostrăzile Europei pe vreun TIR. Avea stofă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
văzuse ea odată la un bâlci pe Măriora și Vasilache, și copilul se prăpădea de râs la vederea giumbușlucurilor celor două ilustre personaje. Simona era bucuroasă că are cine să-l supravegheze pe micuțul ei. Deși Răducu era un copil cuminte și ascultător, mai slobozea uneori caii energiilor ținuți în frâu de dimineață până seara într-o încăpere de 4 pe 4. Singura lui bucurie era să privească cvartalul cu blocuri-cazarmă, pe care măiastra iarnă broda pe ferestre filigrane de argint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
cântece și poezii, fapt care a condus la prezentarea unui program artistic mult mai cuprinzător decât cel din anul precedent. Părinții și copiii au gustat cu plăcere această serbare inedită, aducându-i profesoarei calde mulțumiri. Serile, Răducu stătea în pat, cuminte, și-i povestea mamei sale întâmplările de peste zi, apoi o ruga să-i mai citească încă o dată povestea: CAPRA CU TREI IEZI. Îi plăcea așa de mult acest basm, deși îl ascultase de zeci de ori. Într-una din seri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Deschise yala cu grijă. Când o văzu pe Doina, se liniști, dar avu în același timp un șoc. Reuși să articuleze totuși: Sărut mâna! Doina nu-i răspunse. Supărarea ei înnegurase întreaga casă. Teo nu insistă. Găsi că e mai cuminte să aștepte verdictul, privitor la cele ce vor urma, de la aceea care avea toate drepturile să pronunțe sentința. După ce se asigură că fata se culcase, Doina reveni în sufragerie și, deși îl văzu îngândurat, porni o discuție lămuritoare: O fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
poarta europeană a formării temeinice. Acum, Nicoleta Marinescu a gândit un manual pentru cei care, idealizând cartea, bat la poarta profesiei sau, ambițioși, își încearcă forțele în concursuri de promovare. Cunosc această carte din perioada în care era un manual cuminte și oarecum plictisitor, cum sunt toate, oricâtă originalitate se străduise autoarea să-i confere, prin exemple și experiențe personale. Într-o zi, i-a venit ideea, de care s-a bucurat copilăros euristic, în ciuda efortului ce urma, de a o
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
așa”, surprinzându-ne mereu nepregătiți la câte o răscruce, mereu imprevizibilă și nemiloasă. Daniel era marcat vizibil de viața zbuciumată și de violența nelipsită din familie. Odată ce a pășit pe poarta școlii, s-a dovedit a fi un elev conștiincios, cuminte, și purtând la sfârșit de an coronița celor ” foarte buni la Învățătură”, un adevărat exemplu pentru ceilalți colegi de clasă. Mai apoi, a Început să meargă aproape În fiecare zi (după amiaza) la biserică, religia atrăgându-l ca un miracol
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
o dată lacrimi calde au Început să se rostogolească nestingherite pe obrajii mei Împurpurați... și pe ai copilului nostru... Când am ridicat ochii plini de iubire, de suferință și Întrebări, am zărit-o pe mama care mai rămăsese În salon, stând cuminte pe un scăunel lângă ușă, cu privirea ațintită În gol... Mama! Unde ai plecat cu gândul? Draga mea, mamă! Mă uitam la ea ca la o icoană, ca la zâna cea bună din povești. Sunt atât de fericită să te
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
vitralii fosforescente, În fumul frunzișului tors din tihna ta” „Toamnă cu glas de aramă, ademenește-mă sub bolta amintirilor, cu pași tăcuți, poposiți În mansarde târzii să ascult frunzele cu suflet uscat cum se leapădă de nemărginire, cum singurătatea poposește cuminte În crizantemele cu gust de toamnă”(...) Din program: A fost pe ecran poza regretatei Răduța Vasilovschi. Din volumul de antologie de poezie „Artă sfâșiată” face parte și d-na Răduța Vasilovschi( Rădăuți). Aflasem de curând că nu mai este printre
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ea deseară când te vei duce la magazin să cumperi pâine, îi zise mama, vei trece și pe la bunică-ta să vezi ce mai face. Cum să se dezbrace ea acum de rochița pe care a așteptat-o atât de cuminte până la amiază? - Mamă, lasă-mă numai un pic, mă duc numai până în drum și imediat mă întorc, o rugă Ioana, care spera că măcar careva dintre prietenele vecine o va vedea, că până seara era încă mult de așteptat. Maică
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
-ne istorioare cu învățătură creștină. Nouă ne plăceau mult acele istorioare, felul în care le povestea taică-meu îi captiva pe toți copiii. Aceste istorioare ne influențau mult, după ce le ascultam, toți doream să devenim mai buni, mai ascultători, mai cuminți, pentru ca Dumnezeu să ne iubească și pe noi. Avea tata un fel al lui de a povesti acest fel de istorioare. Noi ne miram și îl întrebam de unde cunoștea atâtea istorii. El ne răspundea că pe unele le citea din
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]