1,079 matches
-
bună... Ne văd acum, de la distanță, făcând această tentativă riscantă care avea să ducă la prima noastră închisoare. Era vorba să ajungem la Dunăre, în direcția Iugoslaviei, printr-un loc numit Vânju Mare, unde ne așteptau două călăuze localnice, oameni cunoscători ai potecilor din zonă. De acolo, aveau să ne conducă, pe timp de noapte, prin zona interzisă până la malul fluviului. Dar barca ce trebuia să ne ducă pe celălalt mal al Dunării n-a sosit niciodată în acea noapte de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
a personalității creatoare a poetului. La rândul ei, editarea integrală a publicisticii eminesciene, finalizată în decembrie 1989, dezvăluie publicului o latură inedită a geniului eminescian, profilând imaginea unui jurnalist ancorat în problematica timpului, apărător vehement al valorilor naționale și profund cunoscător al realităților sociale. Apariția publicisticii a impus reevaluarea imaginii luciferice, pe care o instituise opera artistică, și redimensionarea creației eminesciene în ansamblul ei, prin reverberațiile tematice și de expresie pe care le operează scrisul jurnalistic. Fără să urmărim realizarea unor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
razimă pe o amplă construcție metafizică a inconștientului. Chiar din citatul adus, se poate vedea că Lucian Blaga concepe sufletul ca fiind constituit din două etaje principale: unul, cel superior, care este emisfera luminoasă a conștiinței, e locuit de rațiunea cunoscătoare cu numeroasele ei categorii funcționale; celălalt, care este emisfera inferioară, înecată în umbră din ce în ce mai adâncă, constituie domeniul inconștientului. Lucian Blaga imaginează acest inconștient ca fiind o răsfrângere sau o oglindire în negura adâncului a emisferei luminoase a conștiinței. Dacă emisfera
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
propusă de către gruparea franceză "Tel Quel". Astfel, preluând idei disparate din școala formală rusă, din generativism și din teoriile comunicării, Julia Kristeva a propus termenul de intertextualitate, ce denumește "interacțiunea textuală care se produce în interiorul unui singur text": Pentru subiectul cunoscător, intertextualitatea este o noțiune care va fi indicele modului în care un text citește istoria și se inserează în ea. Modul concret în care intertextualitatea se realizează într-un text dat va determina caracteristica majoră ("socială", "estetică") a unei structuri
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
philosophie preia tradiția școlii filosofice a lui Cicero, făcând o analiză asupra posibilităților de cunoaștere. El introduce două elemente: în primul rând subiectivismul cunoașterii și legătura dintre subiect și obiect precizând: "Cunoașterea nu este în funcție de obiectul cunoscut ci de subiectul cunoscător"129. Prin această relație subiect-obiect în care cunoașterea devine o formă doar a acțiunii subiectului asupra obiectului este eliminată perspectiva pur teologică a revelației în cadrul cunoașterii naturii. Cunoașterea se poate realiza prin acțiune independentă a subiectului și în limitele capacităților
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu marile biblioteci deja existente cum ar fi fost cea de la Oxford 156. Erau angajați traducători și copiști pentru a constitui copii ale lucrărilor fundamentale. Aceștia constituiau în sine o avere, deoarece toate universitățile încercau să aibă la catedrele lor cunoscători de limbă greacă care să fie baza unor viitoare școli de translatori sau de cunoscători ai acestei limbi. Greaca devine treptat o a două limbă culturală a Europei, astfel că în secolul al XV-lea puteai găsi în cadrul școlilor medii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
descoperi America și a descoperi o lege fizică nu există nici o diferență. Totul este să "ajungi" în locul respectiv indiferent de "calea" folosită. De aceea, rolul științei este de a scoate la lumină, din "întunericul" necunoașterii, cunoștințele necesare evoluției științei. Subiectul cunoscător trebuia să analizeze obiectul cercetării fără a exista interacțiune între acestea. Lucrurile nu mai stau la fel și la sfârșitul modernității. De fapt, problema realității a provocat apariția la nivelul epistemologiei a relativismului. Realismul 17 nu a mai făcut față
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cunoașterea realității externe. Realitatea externă presupune condiția gnoseologică a universului, iar universul semnifică însăși această realitate externă, realizată sub semnul spațio-temporalității. Din punct de vedere ontologic nu din perspectiva cunoașteriii -, universul implică totalitatea corpurilor și puterilor care transgresează capacitatea subiectului cunoscător (ființa umană). Astfel, din subiect cunoscător, ființa umană devine obiect, sub raport metafizic, esențial, în această problemă a universului. Transcendența implică întotdeauna existența a doi termeni în proces: ceva care transcende față de ceva care este depășit. În chestiunea universului, ființa
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
condiția gnoseologică a universului, iar universul semnifică însăși această realitate externă, realizată sub semnul spațio-temporalității. Din punct de vedere ontologic nu din perspectiva cunoașteriii -, universul implică totalitatea corpurilor și puterilor care transgresează capacitatea subiectului cunoscător (ființa umană). Astfel, din subiect cunoscător, ființa umană devine obiect, sub raport metafizic, esențial, în această problemă a universului. Transcendența implică întotdeauna existența a doi termeni în proces: ceva care transcende față de ceva care este depășit. În chestiunea universului, ființa umană este și transcendentă, întrucât ființa
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Reîmprospătarea predicii ortodoxe nu se poate realiza decât printr-o autentică mișcare de reînnoire religioasă care să cuprindă, printre altele, și primenirea unei părți importante a clerului ortodox, cu largul concurs al laicatului creștin, trăitor al valorilor creștine și profund cunoscător al chestiunilor teologice ale Ortodoxiei. Comportamentul în Biserică Există în Biserica românească o serie de năravuri care se cer a fi îndreptate cât mai curând posibil întrucât împietează asupra bunei desfășurări a așezării religioase și, implicit, a vieții spirituale. Una
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
act de creație ("Dioptrie"). Caracteristic experienței estetice este un tip de cunoaștere non-rațională, "ecstatică"105, cum ar spune Max Scheler, cu un conținut obiectiv propriu, un mod de relaționare cu lumea, ce preceda apariția conștiinței de sine, în care subiectul cunoscător și obiectul cunoașterii se contopesc. Ea îl transporta pe cititor într-o zonă a existenței, unde, participă la apariția unei lumi ce mai păstrează ceva din posibilitățile de devenire caracteristice vieții: O! Sieși centrat, adunat și de piatră, colo un
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
așezarea creștinismului la temelia orientării moderne empirice a cunoașterii, ca agresivă paradigmă alternativă la chiar cunoașterea religioasă. În varianta lui Denis de Rougemont 26, Întruparea a mărit prestigiul corporalului, materiei ca receptacul, sanctificându-le, adică făcându-le demne de interes cunoscător. În varianta lui I.P. Culianu 27, Contra-Reforma a amputat imaginarul uman, lăsându-i omului deschisă doar calea nepericuloasă și reducționistă a cunoașterii materiei. Sintagma poate caracteriza și scrierile autorilor prezentați mai sus. Acoperirea vizează creștinismul ca suport îngăduitor al ateismului
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dintre ideile lingvistice ale lui Hașdeu m-a prevenit și profesorul Eugen Munteanu (de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași), căruia țin să-i mulțumesc aici pentru sfaturi și sugestii. De la profesorul Rudolf Windisch (de la Universität Rostock), mare iubitor și cunoscător al limbii și culturii române, am incercat sa deprind obiectivitatea necesară unor astfel de abordări. Analizele pe care Domnia Sa le-a consacrat, bunăoară, Dicționarului lui Hașdeu și Semasiologiei lui Șăineanu, sunt, din acest punct de vedere, exemplare. Îi sunt recunoscător
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Eminescu, nepotul marelui poet, feciorul lui Matei Eminescu și al Mathildei Ilian din Brăila, ce se pregătea cu profesorul Garsou pentru a intra la Facultatea de Drept a Universității Libere, respectiv pe Florian Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, prea puțin cunoscător al amfiteatrele și bibliotecilor, foarte familiarizat însă cu birturile de joasă condiție, tânărul cu porniri generoase, dar și cu patimă mai mult sau mai putin romantică a amorului neconvențional ori cu viciul pariurilor la cursele de cai. Alături de aceștia, la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de documente și manuscrise, legate de creația poporului. Într-un cuvânt - un folclorist"114. În amintirea elevilor se înscriu și alți profesori valoroși. Sașa Pană portretizează în autobiografia sa pe temperamentalul profesor de istorie, Tiberiu Crudu: "om cult, iubitor și cunoscător al folclorului", dar "iute de felul lui"115. De fapt, memorialistica celor formați pe băncile Liceului Ghica surprinde aceeași atmosferă de disciplină severă pe care tinerii elevi o detestă, dar pe care, la maturitate, (unii) o reconsideră benefică pentru perioada
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nostru, a constituit o frăție de ucenici ce poartă numele de eseni... în a șaptea zi... merg la locurile sfinte numite sinagogi, și ascultă cu mare atenție. Apoi unul dintre ei citește din Scriptură, în timp ce altul, ales dintre cei mai cunoscători, iese în față și explică, aducînd cît mai multe argumente. Căci ei filozofează asupra multor lucruri, construindu-le prin simboluri după tradiția străveche.” Moșe nu a pus vreo-dată piciorul pe pămîntul Palestinei iar Saul spune despre acesta că și-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fîlfîia pe toate flamurile oștirii romane, și care făcea mare supărare vedenistului satanist. Dar el ne mai aburește - are vedenii - cu o descriere a fiarei care seamănă cu imaginea caduceului folosit de creștinii arimini cît și cei numiți gnostici adică cunoscători. Turbăcioasa fiară a primit întreaga putere a balaurului și speria și îngrozea toată lumea care i se închina, numai cei cu jeg gros și darul minciunii s-au ținut tari. La 13,6-7 găsim: Ea și-a deschis gura și a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
vederii, a trecut la catedră. A predat la Liceul „Domnița Ileana” matematica și astronomia, discipline pentru care a publicat o serie de manuale. Poliglotă, cunoștea foarte bine germana, engleza și franceza, limbi cu ajutorul cărora a făcut traduceri încă din copilărie, cunoscătoare a pianului, cu talent la pictură și literatură, a reușit întotdeauna să fie devotată adevărului științei și frumosului din artă. 27. Marta Trancu - Rainer (n. 1875, Târgu Frumos, județul Iași - d. 1950, București) Prima femeie medic chirurg din România. Fiica
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Acesta pleacă de la faptul că obiectele matematice nu sunt localizate în spațiu-timp și nu interacționează cauzal și îl dezvoltă într-o obiecție față de platonism: pentru a cunoaște un anumit tip de obiecte, trebuie să existe o interacțiune cauzală între subiectul cunoscător și cel puțin mostre ale obiectelor de acel tip; dar, cum o astfel de interacțiune cu obiectele matematice iese din discuție, nu putem vorbi despre o cunoaștere a lor. Să examinăm mai atent acest argument: 1. pentru ca opinia noastră că
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
veac. Amin! Stăpâne, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce îndelung ai răbdat pentru greșelile noastre și până la acest ceas de acum ne-ai adus pe noi, întru care pe lemnul cel de viață făcător fiind răstignit, tâlharului celui bine cunoscător intrarea în rai i-ai făcut și cu moartea pe moarte ai sfărâmat; curățește-ne pe noi păcătoșii și nevrednicii robii Tăi, că am greșit și fărădelegi am făcut și nu suntem vrednici să ridicăm ochii noștri și să privim
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
configurează spiritualitatea acestui popor 408. Undeva, printre acestea, poate fi regăsit și antinomicul. El se întrevede în "agnosticismul înțelegător" specific omului de aici, care i-ar fi sugerat lui Blaga ideea de mister ca obiect al cunoașterii și ideea necunoașterii cunoscătoare sau a revelației disimulatoare, prin care definește, în metafizica sa a cunoașterii, cunoașterea umană, ambele idei cu o încărcătură puternic antinomică. De asemenea, antinomicul se regăsește în modalitatea de a concepe divinul, un amestec de creștinism și cosmicism ce dă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
perspective asupra cunoașterii. Din perspectiva premodernă cunoașterea apare din conversația dintre lume și persoană, iar oamenii trebuie să se pregătească etic și spiritual pentru receptarea cunoașterii. Prin contrast, din perspectivă modernă, cunoașterea apare ca urmare a relației dintre un subiect cunoscător activ și un obiect al cunoașterii pasiv. Cunoașterea devine un monolog al omului cu el însuși. Mai mult decât atât, scopul cunoașterii este de a realiza o reprezentare a lumii potrivit intereselor omenești. Această reorientare a cunoașterii spre ceea ce este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
baza experienței empirice -, și între noua fizionomie a realului sugerată de viziunile poetice, devine chiar intrarea fascinantă prin care suntem absorbiți într-un alt orizont al realului, mai plin de mister, într-o zare uluitoare care se propune intuiției noastre cunoscătoare prin solicitarea exemplară a afectivității și imaginației"36. Vederea străbate distanța imaginii, e transportată de distanța care o absoarbe; distanță care intră în vedere, se vede întrucât este posibilă, face cu putință intrarea în vizibilitate. Dacă imaginea "stimulează pornirea intimă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
acțiune, o succesiune de operații realizate în vederea atingerii unui scop; ea este un instrument de lucru în activitatea de cunoaștere și de formare a abilităților. Metoda este un ansamblu de operații mintale și practice ale binomului educațional; grație acestora subiectul cunoscător (elevul) dezvăluie sau i se dezvăluie esența evenimentelor, proceselor, fenomenelor, cu ajutorul profesorului sau în mod independent. În sens mai larg, metoda este o practică raționalizată, o generalizare confirmată de experiența curentă sau de experimentul psihopedagogic și care servește la transformarea
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
fi interpretat în mai multe "chei". În sens larg, conceptul de intertextualitate a fost valorificat de naratologii francezi contemporani (Roland Barthes, G. Genette, Kristeva). Pentru Julia Kristeva, intertextualitatea este "interacțiunea textuală care se produce în interiorul unui singur text. Pentru subiectul cunoscător, intertextualitatea este o noțiune, un indice al modului în care un text citește istoria și se inserează în ea" (J. Kristeva apud DSL: 272). În viziunea autoarei, cvasi-sinonimul intertextualitații este dialogismul, concept preluat din studiile lui M. Bahtin, cu scopul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]