1,497 matches
-
refereau strict la persoana lui: "[...] 20 iunie 1962... M-am întâlnit cu Bidaru. Cu Bela la braț și cu capul în nori, se plimbau prin Herăstrău. Au pus la cale o potlogărie. Vor să se căsătorească de Anul Nou. Îi cunună Batin Gheorghe cu soția (au fost și colegi de cameră la Nea Laie). Locul unde se vor cununa îl vor stabili mai târziu. M-a invitat și pe mine. Drept să spun, îl invidiez. Îmi vine să-l iau la
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu capul în nori, se plimbau prin Herăstrău. Au pus la cale o potlogărie. Vor să se căsătorească de Anul Nou. Îi cunună Batin Gheorghe cu soția (au fost și colegi de cameră la Nea Laie). Locul unde se vor cununa îl vor stabili mai târziu. M-a invitat și pe mine. Drept să spun, îl invidiez. Îmi vine să-l iau la palme...". Era isteț pezevenghiul, gândi Bidaru, după ce l-am băgat în pâine mă ia la palme. Numai și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
niciodată. Ura!... Sunt cel mai norocos muritor!..." etc. "[...] 1 septembrie 1963. M-am prezentat la post, la școala... în aceeași localitate cu ea..., Inspectorul [...] la coborârea din șaretă și-a rupt pantalonii...". Nu mă interesează. "[...] 20 ianuarie 1964, ne-am cununat pe ninsoare. La întoarcerea de la Starea Civilă, (18 persoane) un incident mărunt, a declanșat o minunată bătaie cu zăpadă...". Într-adevăr, așa a fost: "o minunată bătaie cu zăpadă" într-o zi de iarnă, decupată din basmele lui Hans Andersen
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
654) 83 „Acum însă, în fața întregii omeniri, la arătarea slavei aceleia nespuse, Domnul te va proclama și te va încununa, te va numi hrănitorul Lui și găzduitorul Lui. Nu Se rușinează să grăiască așa. Vrea să-ți facă mai strălucitoare cununa”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXIX, II, în PSB, vol. 23, p. 899) „... sunt multe locașuri la Tatăl (In. 14, 2), deoarece răsplata se pregătește tuturor după măsura alipirii la bine și a depărtării de rău
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
spus într-o mitologie deja consolidată. Deviată în fantastic, Nunta ceremonial cu apariții dematerializate e, în realitate, un monolog înlăcrimat despre moarte. "Domnul mire zboară peste noi" iar mireasa e doar amintire; abstract, letargic, mirele a fost adus "să se cunune cu mireasa moartă". Tăcând, crinii, păsările jalonează drumul absurd spre neant; Ochiul însuși e un crin: Mai multe buchete o nuntă și o moarte, Toate nunțile și morțile același crin. Din crini este hora miresei, iubite, Din crini convoiul de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
grecilor asupra turcilor, în Moldova aflîndu-se Domn Mihail Sucio. După aceasta au urmat bejenie și multe prădăciuni și ucideri". Cu mare bucurie a notat apoi căsătoria Marghioliței, care avea 20 de ani: "În anul 1824 februar în 10 zile, am cununat pe Marghiolița, cu Mihalache Mavrodin, alegîndu-l eu din 49 ce au cerut-o pînă la acesta, căruia i-am și dat-o. Marghiolița fiica mea s-au născut la anul de la Hristos 1804 august în 20. Domnul să le folosească
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dat Ralucăi, prin Eminovici, încă 247 de galbeni 23. Cei "zece stînjăni proști", din tot lungul moșiei, pe care Raluca îi primise în dar, de la Ureche "mai înainte", trebuie să-i fi primit la nunta ei. Poate că Ureche a cununat-o. Stînjenul "dom nesc", "de mijloc" sau "prost" depindea de mărimea palmei. Palma cea corectă, "domnească", avea 28 cm. Indiferent de mărimea palmei, un stînjen cuprindea opt palme, deci 2,24 metri avea un stînjen domnesc. Dacă palma era mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
va spune însuși poetul, ceva mai tîrziu, la persoana a treia: "A ierburilor spice stau sure-verzi în soare Crescute ajung la brîul unei copile. Lin Prin iarba mare trece, și-aminte luătoare Plivește flori de aur și fire de pelin. Cunună-și împletește și-o 'ncaieră sălbatec În pletele înflate, în păru-i încîlcit Și ochi-i rîd în capu-i, și fața-i e jăratec A lanurilor zînă, cu chip frumos rostit. Și-apoi în codru trece și cîntî doina
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
i-ar fi pus-o preotul la căsătorie. De aceea poetul a văzut-o pe moartă ca pe-o "sfîntă regină,/ Cu păr lung de aur, cu ochi de lumină,/ În haină albastră stropită cu aur,/ Pe fruntea ta pală, cunună de laur". Nu ne oprim la ideea cu totul pesimistă, exprimată de poet în paroxismul durerii, cum că viața e "o baltă de vise rebele" și deci nu mai trebuie trăită; că "a fi e nebunie și tristă și goală
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
este floare lirică fără nici un Novalis"157. Am arătat deja că încă din primele versuri închinate acestei iubite, ea avea părul blond, ochii mari, albaștri și rochie albastră, iar cînd amîndoi se plimbau pe cîmp, poetul îi punea pe cap cunună de flori albastre. Aceasta a fost și a rămas, pentru poet, Floare-albastră, o floare între femei, o femeie între flori, model pentru poet, cînd a zugrăvit portretele fetelor din: Strigoii, Crăiasa din povești, Frumoasa fără corp, Diana, Călin file de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vis (2); zi bună (2); zîmbet (2); adevărat; aleator; ambiție; are; aur; avantaj; avere; avut; azart; balon; baltă; băutură; bilețel; bogat; bogăție; bucurii; bulan; bună dispoziție; bunăstare; Carolina; ceva minunat; chiar; cinste; ciudă; cîteodată; cocoș; copil; costum; crin; cu sacul; cunune; decembrie; deloc; demon; din toți; dor; dorință; efemer; entuziasm; extaz; fapte; fără; fără noroc; făurit; finețe; fleac; Florin Salam; fortuna; fortună; ghinionist; greșeală; hai; har; har, dar; hazard; idol; invidie; iubit; în joc; încercare; încredere; întîmplă; întotdeauna; înțelepciune; înzestrat; karma
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
temporară. Cuvântul „schimbare” este de fapt o prescurtare pentru schimbarea organizațională generată de temporalitatea soluții lor. În consecință, managementul schimbării<footnote R. Newton, Managementul schimbării pas cu pas, Edi tura All, București, 2009. footnote> se concentrează asupra unei tranziții în cununate de succes de la o stare la alta. Astfel, managerul de succes trebuie să conducă în spiritul stabilității pe termen scurt și schimbării pe termen lung - ușor de ilustrat în cuvinte, dar foarte greu de pus în practică. Peter Drucker, în
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
busuiocul-simbolul dragostei: În ajunul sau și în ziua cununiei, dis dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop făcută, sau și într-o apă curgătoare. Nescăldați nicicând nu se cunună" 215. Această sacralizare a nuntirii, prin apă se întâlnește și la alte popoare, la greci, la romani, în India-țara scaldelor prin excelență, la evrei, la albanezi 216: la romani, mirii primeau miresele cu apă și foc, în India, socrul spală
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o bucată de sare", pentru belșugul și rodul casei. 260 La un an de la căsătorie, peste tot în Bucovina, este obiceiul ca tânăra familie să ducă nașilor "două perechi de colaci", "ca semn de recunoștință și mulțămită că i-au cununat" 261. La huțulii din Bucovina, când are loc pețitul (stárosti), tinerii se prind de mâini în fața mesei, fiind binecuvântați de părinți și de toți cei de față. Starostele le "taie" mâinile cu o felie de pâine, zicând: "Să vă blagoslovească
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cult."332 Cununile de nuntă, în formă de cerc, se fac din rămurele de pomi roditori (mai ales din prun), din mirtă sau brebenoc. Dacă, după cununie, în viața tinerilor căsătoriți apar necazuri, se spune că perechea nu a fost cununată "cu cunună de prun sau de alt pom roditor, ci cu cunună de rug" 333. La huțuli, pomul ritualic prezent și în cadrul nupțial era pinul. Astfel, la împodobirea pomului de nuntă, druștile cântă: Se mlădiau ramurile de brebenoc, / Ei, copacul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pe la apă fără vad, / Pe la gard / Fără prilaz, / Să vie degrabă, / Fără zăbavă, / Cu gura căscată, / Cu limba înfocată, / Și până cu mine nu s-a logodi / Să se bată de-a plesni, / Și până cu mine nu s-a cununa / Să se bată de-a crăpa." După ce au rostit vraja, fetele iau apă în gură, merg acasă, iar din făină și din apa adusă fac o turtiță pe care o coc în "gura cuptorului; după ce s-a copt, o iau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-i fura / Și-oi veni la dumneata, / Și-om fugi-n Moldova mică, / Mămuța n-a ști nemică. / Și-om fugi-n Moldova mare / Mămuța nu ne-a cătare. După ce ne-om depărta / La soar-ne-om încredința, / La lună ne-om cununa. Este-un popă-ntre molizi / Ce cunună pe fugiți, / Este-un popă între fagi / Ce cunună pe cei dragi."79 Pentru trăinicia legăturilor pământești, nunta propriu-zisă trebuie însoțită de un ceremonial nupțial cosmic: "Soră dragă, sorioară! / Îmbracă-te-n rochioară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și-om fugi-n Moldova mică, / Mămuța n-a ști nemică. / Și-om fugi-n Moldova mare / Mămuța nu ne-a cătare. După ce ne-om depărta / La soar-ne-om încredința, / La lună ne-om cununa. Este-un popă-ntre molizi / Ce cunună pe fugiți, / Este-un popă între fagi / Ce cunună pe cei dragi."79 Pentru trăinicia legăturilor pământești, nunta propriu-zisă trebuie însoțită de un ceremonial nupțial cosmic: "Soră dragă, sorioară! / Îmbracă-te-n rochioară, / Ia-ți năframa din chilie / Fă colaci
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ști nemică. / Și-om fugi-n Moldova mare / Mămuța nu ne-a cătare. După ce ne-om depărta / La soar-ne-om încredința, / La lună ne-om cununa. Este-un popă-ntre molizi / Ce cunună pe fugiți, / Este-un popă între fagi / Ce cunună pe cei dragi."79 Pentru trăinicia legăturilor pământești, nunta propriu-zisă trebuie însoțită de un ceremonial nupțial cosmic: "Soră dragă, sorioară! / Îmbracă-te-n rochioară, / Ia-ți năframa din chilie / Fă colaci din nouă grâie / Și haidem la cununie. Că tu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Unde dorul îl ducea / Marea fără nume / L-aialaltă lume."86 Moartea-nuntă înveșnicește legătura de sânge dintre om și cosmos: "Vasile, fecior mare" / Amu-i nunta dumitale. Scoală-te, nu sta scârbit / Că nuntașii ți-au sosit! Da cine te-a cununa? / --Popa cu cădelnița! / Și oare cine te-a boci? / Grădina cu florile (...) / Față albă ca spuma / Sprâncene negre ca mura / Cine ți le-a săruta? / Pământul cu rugina!"87; " Cine nunta ți-o vedea? / Numai luna și c-o stea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-i inima mea" sau " Am auzit o minciună / Că-n Suceava-i apa bună" desemnează trăirile contradictorii ca intermitențe subiective, anulate de liniaritatea inserțiilor explicative: "Am auzit o minciună: / Că-n Suceava-i apa bună, / Cin` bea pe loc se cunună. Hai, puică, ș-om bea și noi / Și ne-om lua amândoi.../ Du-te tu, bade, și-i bea, / Nu-mi trage nădejdea mea, / Că nădejdea de la mine / Îi ca gheața cea subțire: Tu te sui, ea nu te ține
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sfântul Ioan, / Mi-și grăbi / Și mi-și grăi: / Nu grăbiți pe moartea mea, / Că nu-s eu ce gândiți voi, / Că nu-s hoară zburătoare, / Ci sunt Ioan, / Sântu Ioan, / Nănașul lui Dumnezeu, / Umblă ziua botezând / Și-ncă noaptea cununând."145 Motivul solar cel mai utilizat în colinde, ilustrat de o viețuitoare pământească, supusă "vânării", este Cerbul, considerat un simbol al fecundității, al ritmurilor creșterii, al renașterilor. Mediator între cer și pământ, simbol al soarelui ce răsare și urcă spre
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
au obârșia tocmai în cununia nefastă dintre un frate și o soră: "Pe cel munte nant și verde / O stână de oi se vede, / Cu stâna cine era? / Constantin și soră-sa (...) Mult așa, soră, nu stau, / Haide să ne cununăm. Într-o zi de dimineață / Lenuța era mireasă, / La biserică s-adus, / Bătrânul popă le-a spus: / Haine sfinte-am îmbrăcat, / De aste n-am apucat / Se cunună văr cu văr, / Păcate strigă la cer, / Dară soră și cu frate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Constantin și soră-sa (...) Mult așa, soră, nu stau, / Haide să ne cununăm. Într-o zi de dimineață / Lenuța era mireasă, / La biserică s-adus, / Bătrânul popă le-a spus: / Haine sfinte-am îmbrăcat, / De aste n-am apucat / Se cunună văr cu văr, / Păcate strigă la cer, / Dară soră și cu frate / Mi se strânge pielea-n spate. Foaie verde de cicoare, / Pe dânsul l-a făcut soare, / Foaie verde mătrăgună, / Pe dânsa a făcut-o lună, / Zi și noapte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
potrivim / Și la plete și la fețe / Și la dalbe frumusețe. / Eu am plete strălucite, / Tu ai plete aurite, / Eu am fața arzătoare, / Tu, fața mângâietoare." / "Alei, frate luminate, / Trupușor făr' de păcate, / Nu se află-adevărat / Frați să se fi cununat. Cată-ți tu de cerul tău / Și eu de pământul meu, / C-așa vrut-a Dumnezeu." / Soarele se-ntuneca, / Sus, la Domnul se urca, / Domnului se închina / Și din gură cuvânta: / "Doamne sfinte, / Și părinte! / Mie timpul mi-a sosit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]